În luna august, localitatea Bărăganul, situată la graniţa judeţului Brăila cu judeţul Ialomiţa a găzduit mai multe evenimente culturale.
Primul dintre ele este deschiderea unui muzeu de etnografie, ce conţine piese de artă populară, obiecte ţesute, brodate sau cusute, valoroase prin specificitate şi prin vechimea lor de peste un secol. În ziua de 4 august ac. într-un cadru deosebit a avut loc deschiderea expoziţiei de etnografie, în casa unui fiu al satului, profesor Neculai Zotoi, care şi-a închinat casa şi aproape zece ani din viaţă pentru înfiinţarea a două expoziţii reprezentative pentru localitatea Bărăganul, una din cele mai vechi localităţi din judeţ. Pentru că nu se pot separa cultura de spiritualitate, întâi a avut loc sfinţirea muzeului, de către pc. pr. Teodor Chirilov, de la Parohia Bărăganul. În acest cadru, după ce s-a adus prezenţa lui Dumnezeu şi a harului Său, autorul a început să prezinte piesele expoziţiei: război de ţesut, ii autentice, mileuri, etamină, cuverturi şi carpete vechi de aproape 200 de ani, rodul muncii mâinilor lucrătoare şi harnice, ale femeilor creştine din Cioara Doiceşti şi Cioara Radu-Vodă.
Cel de-al doilea eveniment a avut loc în aceeaşi zi şi a constat în deschiderea celui de-al doilea muzeu: „Expoziţia permanentă Valeriu Dinu”. Profesorul doctor docent Valeriu Dinu, un jurist, filosof, economist şi ecologist s-a născut în Cioara Radu-Vodă, în 1905, nepot dinspre mamă al preotului Cozma Popescu, cel de-al treilea preot al bisericii „Sf. Ier. Nicolae” din Radu-Vodă. Aşa cum însuşi mărturiseşte într-o scrisoare prilejuită de întrunirea fiilor satului în 1968: „Din banca modestă a şcolii din Cioara-Radu Vodă, în care m-a aşezat bunicul meu, preotul Cozma Popescu (tatăl mamei mele), drumurile vieţii m-au purtat până la cele mai înalte şi renumite şcoli ale Europei”. După terminarea liceului în Brăila, în anul 1924, a urmat în paralel Politehnica şi Facultatea de Drept din Bucureşti. Cu două licenţe: în drept (1928) şi în inginerie (1929) a fost trimis cu o bursă a Statului în Germania unde obţine titlul de doctor în ştiinţe economice, la Universitatea din München în 1932 şi un al doilea titlu de doctor la Universitatea din Giessen în 1933. În muzeul expoziţie din Radu-Vodă se păstrezează o copie a diplomei din 1932, redactată în limba latină, în care se specifică ca loc al naşterii, satul Cioara. În 1934 s-a întors în ţară şi a predat la Politehnica din Bucureşti până în anul 1950, iar în paralel a lucrat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Apelor, unde a reprezentat ţara multe conferinţe şi întruniri internaţionale. A redactat numeroase lucrări în limba germană, franceză şi română, aproape o sută de titluri şi cca. 5000 de pagini tipărite. Cu toate acestea după anul 1950 este scos de sistemul comunist de la catedră şi i se încredinţează mărunte slujbe administrative, mult sub pregătirea sa, dar pe care le-a îndeplinit cu multă conştinciozitate.
La vernisarea celor două expoziţii au fost invitaţi doi urmaşi redutabili ai profesorului Valeriu Dinu: Mihai Dinu, fiul său şi Tudor Augustin Dinu, nepotul său, care la rândul lor sunt membrii marcanţi ai culturii româneşti, primul fiind doctor în comunicare, profesor al Universităţii din Bucureşti şi autor a numeroase cărţi în domeniu (Comunicare, Repere Fundamentale; Fundamentele comunicării interpersonale; Mica metodă de liră pentru începători, ş.a), iar cel de-al doilea fiind conferenţiar la Facultatea de limbi clasice din Bucureşti. De asemenea au participat reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, care l-au sprijinit pe dl Neculai Zotoi în organizarea expoziţiei dedicate lui Valeriu Dinu, primarul comunei Bărăganul, Victor Bivolaru, dar şi alţi oameni din comună sau prieteni de la Brăila ai fostului primar. Cea de-a doua expoziţie s-a bucurat şi ea de binecuvântarea lui Dumnezeu prin sfinţirea muzeului, de către subsemnatul însoţit de grupul de copii de la programul catehetic, care au oferit răspunsurile liturgice la slujba de sfinţire şi au primit un mare dar: pe Valeriu Dinu, un reper şi model pentru formarea lor, care s-a născut în acest loc şi s-a format în înalte şcoli ale Europei, dar care nu a uitat că a plecat din „modesta bancă a şcolii din Radu Vodă”, aşezat de bunicul său preotul Cozma Popescu.
Pr. Ioan Gheorghe Tache, Parohia Radu Vodă