În zilele de 15 şi 16 iunie 2015, Arhiepiscopia Dunării de Jos, împreună cu Universitatea „Dunărea de Jos”, prin Departamentul de Teologie al Facultăţii de Istorie şi Filozofie au fost gazdele unui Simpozion academic de marcă, ce a înviorat duhul dragostei, bucuria cercetării şi imboldul misiunii creştine, în slujirea bisericească şi în lumea academică de la Dunărea de Jos.
La Simpozionul Ştiinţific Internaţional: „2015 ‑ Anul comemorativ al sfântului Ioan Gură de Aur şi al marilor păstori de suflete din eparhii. Anul omagial al misiunii parohiei şi mănăstirii astăzi au participat profesori de teologie, istorie, sociologie, filosofie, cercetători, filologi, de la Universităţi din Grecia, Republica Moldova şi din ţară (Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Arad, Oradea). Comunicările ştiinţifice au fost audiade şi „gustate” de zeci de studenţi teologi, masteranzi, cadre universitare, elevi seminarişti, profesori de religie, preoţi, tineri şi nu numai.
Evenimentul a debutat luni 15 iunie, la ora 9.30, cu slujba de Te‑Deum, în Catedrala Arhiepiscopală, iar la ora 10. 30, a urmat deschiderea oficială a lucrărilor Simpozionului, în „Aula Magna” a Universităţii „Dunărea de Jos”.
Invitaţii au fost sensibilizaţi, în introducerea întâlnirii, de miniconcertul oferit de corala „Ortodoxia” a Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Au urmat alocuţiunile de deschidere a sesiunii de comunicări. Înaltpreasfinţitul prof. univ. dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a expus, în prima parte, motivaţia acestei manifestări ştiinţifice şi a prezentat „instrumentele” indispensabile intensificării misiunii creştine astăzi, prin parohie şi mănăstire, într‑o lume intens orientată către desacralizare şi indiferenţă spirituală.
În cuvântul său, Înaltpreasfinţia Sa, citând un teolog din Apus, a precizat că: „Europa îşi preţuieşte rădăcinile spirituale. Ce sunt rădăcinile? Rădăcinile, pentru orice creştin înseamnă obârşiile sale, pe care le poate prospecta printr-o arheologie sacră, care pentru fiecare dintre noi, poate să atingă sute de ani… De unde ştim când s‑a născut Eminescu? Din parohie am aflat unde s‑a născut. A fost înrădăcinat în parohie? A fost foarte înrădăcinat şi în parohie, şi în bisericuţa sa şi în Mănăstirea Agafton. El a spus că Biserica este «maica spirituală a neamului românesc şi azil de mântuire». Deci să ne întoarcem mai adânc spre parohia noastră şi să dăm mărturie despre aceasta, pentru că rădăcinile se află în parohia noastră! Parohia este creatoare de bunuri care învelesc sufletul, iar învelişurile sufletului sunt liturgice şi tradiţionale”.
În continuare dl prof. univ. dr. ing. Lucian GEORGESCU, preşedintele Senatului Universităţii „Dunărea de Jos” şi‑a exprimat deosebita bucurie de a participa la eveniment. Domnia sa a arătat: „Mă bucur că în fiecare an se propune câte o temă actuală de dezbatere. Este important că Şcoala şi Biserica se unesc, de fapt sunt unite, dar se întâlnesc, iată, şi în cercetarea academică”. De asemenea, a amintit de contribuţia sa la dobândirea unei biserici din secolul al XVII‑lea, pentru românii stabiliţi în Franţa şi care trebuie renovată. Domnia sa a salutat eforturile organizatorilor acestei manifestări ştiinţifice academice, deoarece Biserica trebuie să se ocupe nu numai de educaţia copiilor, dar şi de educaţia familiilor, a părinţilor copiilor, a societăţii.
Doamna prof. univ. dr. Anca NICOLAU, prorector al Universităţii „Dunărea de Jos” a introdus în dezbaterile simpozionului noţiunea de „pan‑român”, când a identificat că misiunea Bisericii şi a Universităţii este una comună, aceea de a educa pe toţi românii de pretutindeni.
Tot în deschiderea lucrărilor, domnul prof. dr. Toader MUNTEANU, prorector al Universităţii „Dunărea de Jos” şi‑a exprimat dorinţa ca „românii plecaţi din ţară să păstreze legăturile cu locurile de origine, cu parohia de unde a plecat. Şi în ţară parohia trebuie căutată! Să încercăm extinderea modelelor şi a metodelor parohiilor din afara ţării şi a dinamismului lor, şi la parohiile noastre!”.
Necesitatea înfiinţării de parohii pentru românii din afara ţării este o obligaţie programativă a Bisericii, pentru păstrarea spiritului identitar, după două sau trei generaţii, când poate apărea pericolul uitării limbii române, a completat dl conf. univ. dr. Arthur TULUŞ, delegatul Decanatului Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie, din Galaţi.
Comunicări ştiinţifice academice.
Secţiunea I. Misiune şi Educaţie Creştină, în contextul societăţii post moderne.
A urmat intervenţia părintelui prof. univ. dr. Nicolae NECULA, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii Bucureşti, cu referatul axat pe tema simpozionului: „Ce este conştiinţa de enoriaş şi importanţa ei în pastoraţie”. Pc. sa a surprins profilului enoriaşului de astăzi, care trebuie să fie ancorat în arealul tradiţional al vieţii duhovniceşti, dar şi în perspectiva unei înţelegeri dinamice a vieţii în contextul actual al societăţii. El a explicat că, în general, „canoanele nu se aplică după literă, ci după duh şi în spiritul lor, nu după gravitatea păcatului ci după intensitatea şi gradul de pocăinţă a creştinului”.
Părintele prof. dr. Viorel IONIŢĂ, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii Bucureşti a încântat auditoriul cu deosebit de interesanta sa abordare sistematică, pe de o parte, dar surprinzător de viu tratată, pe de altă parte, prin referatul său: „Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în diaspora”.
Tot de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii Bucureşti a fost susţinută comunicarea: „Misiunea catehetică a Bisericii, prin conlucrarea dintre Parohie şi Şcoală. Întărirea parteneriatului educaţional dintre biserici şi unităţile de învăţământ”, de către pr. conf. univ. dr. David PESTROIU.
O temă care a produs auditoriului mare vibraţie sufleteacă a fost expusă de dl Costion NICOLESCU, din Bucureşti, care a susţinut un referat intitulat „O misiune a Bisericii ‑ propovădiurea «Frumuseţii care va mântui lumea»”.
Secţiunea a II‑a. Cinstire Sfântului Ioan Gură de Aur.
Lucrarea misionară în parohie şi mănăstire, în trecut şi prezent.
După pauza de prânz, în jurul orei 16.30, s‑au reluat dezbaterile întâlnirii conform programului stabilit.
Pr. prof. univ. dr. Adrian GABOR, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii Bucureşti, a susţinut referatul cu titlul: „Misiunea Bisericii şi autoritatea Statului. Studiu de caz: Ioan Gură de Aur – condamnarea, exilarea, reabilitarea”.
Au urmat apoi câteva prezentări de mare interes: „Criza educaţiei religioase din învăţământul românesc de astăzi. Cauze, provocări şi perspective”, comunicare prezentată de pr. lect. univ. dr. Vasile CREŢU, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universităţii Bucureşti; cercetător dr. Florin MARINESCU, Institutul de Studii Neoelenice din Atena, „Mănăstiri şi biserici din România închinate la Sfântul Munte Athos”; lect. univ. dr. Iulian DAMIAN, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae“ a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, „Parohia în faţa provocărilor fenomenului neo‑religios: repere pastoral‑misionare”; pr. prof. univ. dr. Ionel ENE, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Activitatea misionară a Sfântului Ioan Gură de Aur la Dunăre”; pr. prof. univ. dr. Leontin POPESCU, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Transmiterea credinţei într‑o lume în schimbare”.
În această secţiune a simpozionului au fost prezente, cu referate, şi cadre didactice de la alte Universităţi, după cum urmează: pr. prof. univ. dr. Gheorghe PETRARU, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae” a Universităţii „Al. I. Cuza din Iaşi: „Preotul ca misionar în parohia unde păstoreşte”; pr. dr. Iulian ENI, Facultatea de Teologie a Universităţii „Aristotel” din Tesalonic, Grecia, „Unitatea Bisericii, motivaţie fundamentală în pastoraţia Sfântului Ioan Gură de Aur”; pr. prof. univ. dr. Cristinel IOJA, Facultatea de Teologie „Ilarion Felea” a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, „Tipologii pastorale în Omiliile Sfântului Ioan Gură de Aur”; pr. conf. univ. dr. Lucian FARCAŞIU, Facultatea de Teologie „Ilarion Felea” a Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, „Familia preotului – factor determinant în desfăşurarea misiunii sale în parohie”; conf. univ. dr. Cristian Ştefan LIUŞNEA, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Sfântul Ioan Gură de Aur, despre educaţia copiilor şi tinerilor”.
Secţiunea a III‑a.
Abordări interdisciplinare.
Mult gustate de auditoriu s-au dovedit subiectele interdisciplinare, propuse de o delegaţie de cercetători de la Universitatea de Stat din Chişinău după cum urmează: pr. lect. univ. dr. Ion BANARI, Catedra de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova, „Misiunea medicului creştin în spital, astăzi”; lect. univ. dr. Victoria FEDERIUC, Catedra de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova, „Privire asupra activităţii farmaceutice în postmodernitate. Poziţia unui creştin”; Nicolae FEDERIUC, Catedra de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova, „«Misiunea» jurnalistului în promovarea valorilor creştine”.
Tot la această secţiune a participat, prin referatul său intitulat „Religie şi modernitate. Pledoarie pentru o sociologie a parohiei”, dl cercetător dr. Mirel BĂNICĂ, Secţia de Ştiinţe Istorice a Academiei Române, Bucureşti.
Secţiunea a IV‑a.
Chipuri luminoase de păstori de suflete şi dascăli de teologie
Lucrările au continuat şi a doua zi, 16 iunie, la sediul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie conform programului: pr. lect. univ. dr. Ion BANARI, Catedra de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova, „Arhiepiscopul dr. Antim Nica – documente inedite privind studiile sale teologice la Chişinău şi lucrarea sa misionară în Transnistria”; conf. univ. dr. Mihaela Denisia LIUŞNEA, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Dr. Paul Păltănea, profesor şi cronicar al vieţii spirituale de la Dunărea de Jos”; pr. Eugen DRĂGOI, Galaţi, „Portrete de vrednici preoţi de la Dunărea de Jos, într‑un album inedit din secolul trecut”.
Cadrele didactice de la Departamentul Teologic-gazdă şi-au putut prezenta, de asemenea, temele de cercetare: pr. conf. univ. dr. Cristian GAGU, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „File de viaţă bisericească în Brăila interbelică, din consemnările preotului Anghel Constantinescu”;pr. lect. univ. dr. Sorin MARINESCU, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Importanţa educaţiei religioase a tinerilor în aspectul statornic al Sfintei Tradiţii ‑ Sfântul Ioan Hrisostomşi aspectul ei dinamic şi local ‑ Episcopul Antim Angelescu”; pr. lect. univ. dr. Gabriel PANDELE, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Un păstor luminat: preotul Igor Jechiu”; pr. lect. univ. dr. Ovidiu SOARE, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Valoarea creatoare a religiei, în gândirea filosofului creştin Vasile Băncilă”; pr. lect. univ. dr. Lucian PETROAIA, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Preotul Emanuil Hogaş: slujitor fervent, dascăl de vocaţie şi iconom harnic”; pr. asist. univ. dr. Costel TOMA, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Dimensiunea apologetică a operei prof. dr. Ioan Gh. Savin”; lect. univ. dr. Gina SCARLAT, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Reflecţii teologice despre omul în modernitate, la prof. dr. Constantin Pavel”.
De asemenea, se remarcă, şi la această secţiune, participarea (prin referate), a mai mulţi invitaţi: pr. prof. univ. dr. Viorel SAVA, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae“ a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, „Parohul şi parohienii săi în gândirea teologică şi practica pastorală ale Episcopului Melchisedec Ştefănescu”; pr. conf. univ. dr. Nicuşor TUCĂ, Facultatea de Teologie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa, „Ierarhi şi teologi de seamă la Tomis, în primul mileniu creştin”; pr. conf. univ. dr. Emil CIOARĂ, Facultatea de Teologie „Episcop dr. Vasile Coman” a Universităţii din Oradea, Episcopul dr. „Vasile Coman al Oradiei ‑ modelul păstorului şi ierarhului erudit”; conf. univ. dr. George ENACHE, Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, „Episcopul Vartolomeu Stănescu şi reforma monahismului în România interbelică”.
La finalul întâlnirii părintele prof. dr. Viorel Ioniţă a remarcat următoarele: „Îmi manifest bucuria de a participa la acest Simpozion de un nivel ştiinţific ridicat. În primul rând, doresc să apreciez nivelul acestui simpozion cu contribuţii foarte solid ştiinţifice, foarte punctuale, referitoare la opera Sf. Ioan Gură de Aur, dar şi la personalităţile din această de Dumnezeu păzită Eparhie a Dunării de Jos, în care cu bucurie am acceptat să vin la invitaţia ÎPS Arhiepiscop dr. Casian. Am constatat contribuţii foarte importante, cu o ţinută de înalt nivel academic şi felicit pe toţi referenţii.
Un simpozion doar cu o latură ştiinţifică este necesar şi trebuie păstrată această dimensiune teoretică atunci când se organizează doar între specialişti şi cercetători, prin întâlniri şi consultaţii punctuale.
În al doilea rând, din lucrările Simpozionului am observat aspectul practic din luările de cuvânt.
Orice Simpozion ştiinţific trebuie să se concretizeze şi printr-un aspect practic. O astfel de manifestare academică, ştiinţifică trebuie implementată în viaţa noastră prin concretizarea la nivel practic, prin ecoul, impactul şi efectul temelor dezbătute.
Personal am învăţat foarte multe de la acest Simpozion. Am văzut care este nivelul acestei Facultăţi şi vă felicit! Daţi-mi voie să spun, aceasta în calitate de consilier patriarhal onorific, că sunteţi una din Facultăţile de Teologie implicate în problemele de învăţământ la nivelul Patriarhiei Române.
Vă felicit ÎPS Părinte prof. dr. Casian pentru tot suportul şi grija acordate şi vă încurajez să continuaţi să organizaţi astfel de întâlniri naţionale şi internaţionale. Felicitări tuturor organizatorilor şi gândiţi-vă totdeauna ce urmăriţi şi ce vă propuneţi. Şi de la scopul urmărit trebuie să reflectaţi structura întâlnirilor respective”.
Sugestiile propuse pentru un viitor eveniment de gen la Galaţi au fost concentrate în mai multe idei de către Înaltpreasfinţitul Casian:
1. Ospitalitatea şi deschiderea ne ajută să vedem în celălalt un model de urcuş spre lumină şi comuniune.
2. Trebuie să existe întotdeauna o acomodare a nivelului înalt ştiinţific la nivelul auditorului.
3. Dialogul care s‑a realizat în cadrul Simpozionului a contribuit la atenuarea egoismului şi a autosuficienţei de noi.
4. Un astfel de eveniment este o posibilă întoarcere de la virtual la crucea virtuoasă a comuniunii, nu prin idei luate din cărţi, ci privind la portretele vii ale personalităţilor evocate.
Concluziile au fost formulate de către Chiriarh în aceeaşi cheie de speranţă, de concentrare spre cercetare în ritm mai susţinut, de menţinere şi de ridicare a nivelului dezbaterilor pe anumite subiecte foarte bine definite şi limitate:
1. S‑au dezbătut subiecte de importanţă capitală pentru acoperirea temelor aprobate de Sfântul Sinod pentru anul 2015. De aceea, pe viitor, va trebui să se aprofundeze metodologia de cercetare, pentru a se obţine rezultate mai bune.
2. Titlurile propuse să reflecte o dimensiune care poate fi epuizată prin referate foarte concentrate. Deoarece se ating prea multe probleme într-un astfel de simpozion, pe viitor este de preferat a se reduce la o temă esenţială.
3. În viitoarele evenimente similare se pot dezbate, mai amănunţit, şi problemele cu care se confruntă Biserica, acestea configurând o imagine clară şi adevărată asupra vieţii Bisericii, în actualitate.
4. Toate abordările ştiinţifice, de la cursul universitar şi până la cercetarea academică, să se deruleze cu maximă seriozitate şi rigoare.
5. Astfel de evenimente trebuie să sporească dialogul ştiinţific-teologic, dar şi comuniunea preoţească şi inter-umană în vederea purtării, împreună, a „sarcinilor” personale şi comunitare.
ÎPS Chiriarh a încheiat acest simpozion evidenţiind binefacerile predicii, citând un pasaj din studiile pr. prof. dr. Ioan G. Coman despre Sfântul Ioan Gură de Aur, recent publicate în Editura Basilica: „Predica mă însănătoşeşte; cum deschid gura, mi-a trecut toată oboseala… Nici boală, nici mii de alte piedici mă pot despărţi de dragostea voastră… Adunarea voastră este cununa mea de glorie şi fiecare dintre voi care mă ascultă, valorează cât tot restul oraşului” (Despre Sf. Ioan Gură de Aur. Studii, p. 147).
Pr. dr. Costel Toma