În prima Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos s-a aflat în mijlocul părinţilor şi a copiilor asistaţi din cadrul Aşezământului Social-Filantropic „Sf. Vasile cel Mare“ din Galaţi, cu prilejul sărbătoririi în Eparhie, ca dealtfel în întreaga Patriarhie Română, a Duminicii Părinţilor şi a Copiilor.
Programul a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii la Altarul de vară închinat Sfântului Ioan cel Milostiv din incinta Aşezământului.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul maicilor din cadrul Mănăstirii „Sf. Vasile cel Mare“, împreună cu tinerele asistate.
Înaltpreasfinţia Sa a premiat elevele cu rezultate deosebite la învăţătură în anul şcolar 2014 – 2015, oferindu-le diplome, pachete cu rechizite, obiecte igienico-sanitare şi dulciuri.
„La sărbătoarea Tuturor Sfinţilor, care anul acesta a fost închinată şi părinţilor şi copiilor lor, ne-am bucurat de Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie împreună cu maicile, educatoarele, părinţii şi, mai ales, cu copiii de la Centrul Social «Sf. Vasile cel Mare» şi «Sf. Cuv. Parascheva», instituţie filantropică şi socială care zi de zi îngrijeşte de aproape 100 de copii şi tineri.
«Buchetul» celor ce au primit astăzi diplome speciale pentru rezultate deosebite la învăţătură este o mărturie şi, în acelaşi timp, o încurajare pentru educatori şi pentru cei ce reuşesc să îmbine dragostea de părinte cu priceperea pedagogică şi, mai ales, cu deschiderea braţelor părinteşti către copii.
Sperăm ca zâmbetele lor să fie un răspuns la grija, la dragostea şi la eforturile celor ce se ostenesc neîncetat în Casa «Sf. Vasile cel Mare» şi «Sf. Parascheva» pentru ei, pentru familiile lor şi pentru timpul când ei înşişi vor întemeia familii autentice, creştine!“, a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian.
La rândul lor, tinerele aflate în grija Chiriarhului Dunării de Jos prin lucrătorii şi ostenitorii Aşezământului social-filantropic au dat citire unui emoţionant mesaj:
„Credinţa, nădejdea şi dragostea aşezate la temelia vieţii creştine sunt calea pe care ne-aţi îndrumat şi pe care am desluşit-o în timp, pe măsură ce frământările şi zbuciumul începuturilor s-au prefăcut în amintire şi umbră.
Noi am venit cu golul iscat de lipsa unui «acasă» al sufletului şi al inimii, ţesut în taina iubirii familiale şi a luminii ei calde, un gol sufletesc greu de umplut cu puterile neajutorate de copii care caută drumul.
Prin dragostea şi purtarea de grijă a Înaltpreasfinţiei Voastre am găsit în Aşezământul «Sfântul Vasile cel Mare» un cămin, o familie şi un «acasă» de care aveam atâta nevoie. El ne umple sufletele şi ne dă o identitate coerentă şi articulată prin sentimentul reciproc al apartenenţei, prin demnitate, respect de sine şi de ceilalţi.
Părintele care ne-a născut această familie şi ne-a aşezat aici, ne-a purtat şi ne poartă de grijă, ne creşte şi ne educă, sunteţi Înaltpreasfinţia Voastră, Părinte Arhiepiscop Casian, prin oamenii dăruiţi şi jertfelnici pe care i-aţi adunat laolaltă să slujească în cadrul acestui Aşezământ. Astfel că astăzi, în ziua rânduită de Sfânta Biserică ca zi a părinţilor şi a copiilor, putem spune toţi că avem părinţii aproape fie că sunt cei naturali, fie cei pe care cu întelepciune i-aţi ales să ne îndrume şi să ne ocrotească.
Noi încercăm să dăm expresie sentimentelor de dragoste, respect şi recunostinţă pe care vi le purtăm, deşi nu e uşor de exprimat în cuvinte tot ceea ce simţim şi ce ne leagă de Înaltpreasfinţia Voastră, Părintele nostru. Iar din toate cele spuse şi mai ales nespuse, poate cea mai însemnată e conştiinţa fiecăruia dintre noi că nu suntem singure, ci avem un Tată şi o familie.
În suflete ne-a răsărit sentimentul de recunostinţă pentru grija şi dragostea cu care am fost înconjurate, pentru poveţele înţelepte pe care le-am primit, recunoştinţă pe care o vom păstra în sufletele noastre şi după ce vom părăsi fizic această «casă parintească» pentru a porni în drumul nostru spre viaţa matură.
Cu chipurile luminate şi inimile deschise, am gustat din plin bucuria sărbătorilor la care, negreşit, ne-aţi înduioşat sufletele şi ne-aţi îndrumat pe calea cea dreaptă prin poveţele pe care le-aţi rostit. Înaltpreasfinţite Parinte Arhiepiscop, cu harul dat de la Dumnezeu, aţi reuşit să ne hrăniţi sufletele şi să zămisliţi adevărul în inimile noastre.
De aceea, ne gândim la Înaltpreasfinţia Vostră cu dragoste şi recunoştinţă de fiice, avem pasul mai ferm şi fiecare dintre noi ştie că nu e singură, că are cine să-i poarte de grijă, să o poarte la şcoală şi să o aibă în rugăciune.
Vă sărutăm dreapta cu toată dragostea de fiice, cu toată recunoştinţa pentru darul împlinit şi cu rugăciunea fierbinte ca Domnul să Vă aibă în sfânta pază şi să Vă dăruiască sănătate, pace şi multă bucurie duhovnicească!“.