Născut: 1 iulie 1860, la Bucureşti.
Studii: Seminarul Central din Bucureşti (1872-1880), Facultatea de Teologie din Bucureşti (licenţiat în 1892).
Trepte ale slujirii: 8 martie 1881-1882 – diacon la Biserica „Albă” şi la biserica „Kreţulescu” din Bucureşti;
1883-1895 – preot la biserica „Albă” din Bucureşti, revizor eparhial la Mitropolia Ungrovlahiei; profesor de Religie la Şcoala Centrală de fete din Bucureşti;
1895 – tuns în monahism, primind numele de Nifon;
25 martie 1895 – 22 martie 1909 – arhiereu vicar al Mitropoliei Ungrovlahiei, cu titlul „Ploieşteanul”;
22 martie 1909 – 1 ianuarie 1922 – Episcop al Dunării de Jos;
1 ianuarie 1922 – 27 februarie 1923 – retras din tronul episcopal, arhiereu slujitor la biserica „Domniţa Bălaşa” din Bucureşti;
27 februarie 1923 – trece la Domnul, fiind înmormântat în București.
Din opera sa: Carte de muzică bisericească pe psaltichie şi note liniare pentru trei voci, Bucureşti, 1902; Vieţile Sfinţilor (12 volume).
Portretizare:
Teolog și slujitor de vocație liturgică la începutul secolului XX;
Compozitor de muzică bisericească;
Reorganizator al vieţii bisericeşti şi monahale în Dobrogea şi Cadrilater;
A sfinţit şi inaugurat Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi (6 august 1917).