Lumina Învierii e în duh
Călătorim şi ne-nălţăm în duh,
Pe rând ne cheamă veşnicul Mister,
Cuvântul Sfânt presus de-orice văzduh.
Ne amăgim crezând că moştenire
Avem aici în lume pe pământ,
Pe rând ne cheamă veşnica Iubire
În Învierea Domnului Cuvânt.
Adie-n duh Pascala mângâiere,
Sus, inimi, sus, presus de-orice văzduh!
E-n noi Cuvântul Sfânt în Înviere,
Lumina Învierii e în duh.
Veşnicia am aflat-o în sat
O căsuţă şi un geamantan
Îmi revin în gând, şi-un drum de ţară,
Preoţia mea, în primul an
A-nceput în prag de primăvară.
M-a întâmpinat un bun sătean
În iţari, cu un cojoc pe umeri,
Cu căciulă neagră de-astrahan,
Veşniciei, anii nu îi numeri.
Veşnicia am aflat-o-n sat,
În sătenii care m-au primit,
În Cuvântul vieţii înviat
În adânc de suflete, slăvit.
Nădejdea sfântă a credinţei
E Învierea darul veşniciei
Cuvântului jertfit şi înviat,
E Primăvară sfântă bucuriei
De-a fi-n lumina Lui neîncetat.
E Învierea darul suferinţei
Cuvântului în jertfa pe pământ,
Este nădejdea sfântă a credinţei
Că vom fi vii în veşnicul Cuvânt.
E Învierea daru-mpărăţiei
Iubirii, nesfârşitei bucurii,
Cuvântul e Izvorul bucuriei
De-a învia cu El în veşnicii.
Vii suntem în Duh Sfânt
Ne-nvăluie tăcerea
Pe drumuri de pământ,
Mergem la Învierea
Cerescului Cuvânt.
E noaptea-n risipire,
Făclii se-aprind în mâini,
Cuvântul, din jertfire,
Învie-n frânte pâini.
Rămâne-ne noi Iubirea
Cerescului Cuvânt,
Înfrântă-i răstignirea,
Vii suntem în Duh Sfânt.
Ştergarul Veşnicei Iubiri
Cuvântul veşnicului har,
Iubire fără de hotare,
Vine la noi cu un ştergar
Spre-a ne spăla pe fiecare.
Cum pe Apostoli i-a spălat,
Pe toţi ne spală rând pe rând,
Cuvântul Vieţii împărat
Ne spală-n rugi şi-n lacrimi, blând.
Smerenia-i ştergarul sfânt,
Ea şterge rănile spălate
De veşnicul ceresc Cuvânt
Şi Împăratul vieţii-a toate.
Şi sângele-I, în răstignire
Ni-l dă Cuvântul Dumnezeu
Spre-a fi spălaţi în duh, în fire,
De-orice păcat, oricât de greu.
Având smerenia în fire,
Ştergarul veşnicei Iubiri,
Să îi dăm dreaptă folosire
Ştergând atâtea răni din firi.
Prin noi, Hristos în fiecare
Spală şi şterge răni pe rând,
Să primim sfânta Lui spălare
Şi ştergerea de răni de gând.
Să primim sângele Iubirii
Ce e-n vărsare pentru toţi
Şi în adâncul rost al firii
Să înviem cu El din morţi.
Şi în lumina Învierii
Să fim eternul Lui sobor,
Şi unşi cu mirul mângâierii
Să Îi fim candele de dor.
Preot Costică Moroianu, Constanţa