Cu prilejul înfiinţării filialei A.P.O.R. Galaţi, ca eparh al nostru invitata la această întâlnire, ÎPS Arhiepiscop a adresat un cuvânt de folos celor prezenţi. Spicuim câteva referiri dintr-un articol de presă apărut în cotidianul ,,Viaţa Liberă” pe acest subiect.
E suficient ca familia să aleagă pentru elev?
Există situaţii în care familia ar putea fi prea apăsată ca să aleagă Religia, este de părere ÎPS Casian Crăciun. ,,O statistică arată că 17 la sută dintre copiii României riscă să abandoneze şcoala sau au făcut-o deja. Sociologii care au studiat fenomenul au arătat că, în 70 la sută dintre situaţii, cauzele care l-au adus pe copil într-o asemenea situaţie sunt în familie. Într-un astfel de caz, putem pune numai pe umerii familiei alegerea Religiei? E suficient? Ar putea să nu fie. Sfânta Patriarhie a stabilit, în două şedinţe consecutive, că parteneriatul educativ trebuie să fie unul global, format din preot, părinte, profesor şi copil. Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie are tocmai scopul de a apăra ora de Religie din şcoală prin fapte, nu prin vorbe”, le-a spus arhiepiscopul părinţilor, preoţilor, profesorilor şi copiilor prezenţi la evenimentul înfiinţării A.P.O.R. Galaţi.
Problemele confesionale nu îşi au locul în şcoală
Acuzaţiile de intoleranţa a profesorilor faţă de membrii celorlalte culte religioase a fost unul dintre principalele motive care au determinat actualele modificări legislative.
,,Pot exista probleme confesionale. Dar ele sunt ridicate tocmai pentru a fi rezolvate şi nu amplificate. Noi trebuie să afirmăm ortodoxia noastră. Nu se poate pleca din ortodoxie. Se pleacă dintr-o ortodoxie necunoscută. Cine cunoaşte ortodoxia, nu are cum să o părăsească. Ştim că există elevi de alte confesiuni care rămân la orele profesorului de religie ortodox. Fac foarte bine. Dar profesorul trebuie să fie atât de generos şi înţelegător încât să se poată adăpa exact atât cât vrea şi fratele de altă confesiune din apele sfinte ale ortodoxiei, dacă doreşte. Una dintre acuzaţiile grave ale asociaţiei care a produs aceste tulburări este intoleranţa noastră, a ortodocşilor. De aceea, fiecare părinte are 18 culte recunoscute oficial în România. Legea cultelor nu permite, pe teritoriul naţional, învrăjbirea. (…) Iar în mediul şcolar, nu este, în niciun caz, loc pentru controversele confesionale. Aceste controverse să se desfăşoare în lăcaşurile de cult, fiecare la biserica lui, la preotul lui. Acolo unde sunt probleme, responsabilii de culte să se întâlnească şi să netezească cărările, în aşa fel încât să dăm dovadă că religia nu trebuie gonită din şcoală. Pe teritoriul României, n-au fost şi nu vor fi dispute interconfesionale. Până şi în timpul comunismului, cultele au manifestat solidaritate între ele. La Patriarhie a avut loc o întâlnire a reprezentanţilor a 13 culte (…), foarte important, acum, ca toate cultele să se înscrie. Fiecare elev să se ducă la cultul său. Cine stă la religie, primeşte notă de la profesorul ortodox, cine nu, de la pastorul cultului său sau preotul cultului său”.
Motive pentru care să-ţi înscrii copilul la ora de religie
Mediatizând mesaul Consiliului Consultativ al Cultelor din România, ÎPS Casian a prezentat şi o serie de raţiuni pe baza cărora părintele are toate motivele să îşi înscrie copilul la ora de Religie. Iată câteva, aşa cum au fost ele prezentate de chiriarh:
Importanţa culturală. „Religia este parte integrantă a culturii europene. Fără religie, nu putem înţelege cultural continentul nostru. În Europa se predă religia în cadrul învăţământului public. În Germania sunt două ore pe săptămână, iar Religia e chiar obiect de bacalaureat. Cei care optează pentru Religie, fac patru ore pe săptămână. Şi nu cred că Germania e o ţară atât de retrogradă şi că religia i-a făcut pe germani marginali”.
Dreptul constituţional câş
tigat. „Copiii au dreptul constituţional de a participa la ora de Religie, în România. Pentru că tinerii din familiile care n-au avut educaţie religioasă au strigat, în 1989, „Există Dumnezeu!”. Prin ora de Religie, se revine la tradiţia normală a poporului român. Ora aceasta nu e un cadou. E un drept pe care l-am câştigat prin jertfa unui popor eminamente religios”.
Promovarea valorilor esenţiale. „Religia este lumină pentru a înţelege legile universului şi viaţa. Cine, în veacul IV, a scris mai frumos despre Creaţie şi Om decât Sfântul Vasile cel Mare, care este un părinte al medicinii, al matematicii şi al muzicii? Religia promovează valorile familiei, ospitalităţii, păcii, înţelegerii şi comuniunii”.
Credinţa, în sine, reprezintă o valoare. „Credinţa în Dumnezeu e cea mai mare zestre spirituală pe care familia, Biserica, Şcoala şi Comunitatea o pot transmite. Este adevărat că atât rămâne dintr-un popor cât îşi aduce aminte de Evaghelie. Marele Vasile Voiculescu a spus că mai există, în afară de cele nouă fericiri rostite de Domnul, a zecea fericire: Fericiţi cei care s-au născut în familie creştină! Credinţa face parte dintre valorile eterne care ne corectează de valorile efemere”.
Ora confesională e formatoare. „Religia formează personalitatea, omenia, iubirea de Dumnezeu şi de semeni. E bine să cunoaştem lucrurile, nu să acţionăm doar impulsionaţi de sentimente, spunând că suntem pe marginea prăpastiei. Nu suntem. Avem forţă şi energie multă, dar nu suntem activi. Ora de Religie propune, în situaţia de criză în care ne aflăm, modele.
Educaţia religioasă contribuie la depăşirea ignoranţei religioase. ,,E multă ignoranţă. Avem şi religie de tarabă. Mulţi se bat cu pumnul în piept şi spun că sunt mari ortodocşi. Îşi prezintă ciobul ca pe un întreg. Că-i la modă. Nu, ortodoxia nu e de tarabă. Ignoranţa religioasă poate genera izolare şi intoleranţă. A se vedea cazul de la Paris. Izolarea şi intoleranţa se nasc din credinţa nedefinită logic şi din logica necredincioasă”.
Libertatea în ortodoxie şi în celelalte culte este un drept. Sfântul Ioan Gură de Aur a spus: „Poţi să-mi legi mâinile, dar sufletul nu mi-l poţi lega”. Apoi, ,,Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi”, ne-a spus Domnul Hristos. Suntem liberi când îi iertăm pe inamicii noştri. Când avem duşmani, nu suntem liberi. Suntem în post. Un părinte al ortodoxiei care s-a dus la Domnul în urmă cu câţiva ani spunea că ,,libertatea e darul, dar trebuie asumată liber”. Nimeni nu vă va lua acest drept.
,,Biserica face multe, dar unii părinţi nu ştiu!”
,,Ministerul, directorii de şcoli şi profesorii ştiu foarte bine despre ce-i vorba, în predarea orei de Religie. Din nefericire, dezinformarea care se practică în lumea noastră a fost cea care a ajuns la urechile unor părinţi, cărora poate nu am reuşit să le explicăm mai bine realităţile vitale ale orei de Religie. Reproşurile celor mai mulţi sunt legate de faptul că Religia îi îndoctrinează pe copiii. Religia, dimpotrivă, le deschide orizontul copiilor. Parohiile noastre au foarte multe activităţi bune. Dar aceste activităţi nu le sunt întotdeauna cunoscute părinţilor elevilor”, a precizat ÎPS Casian Crăciun, la şedinţa de înfiinţare a Asociaţiei Părinţi pentru Ora de Religie de la Galaţi. În opinia ierarhului, asociaţia este cea care poate completa activitatea de mediatizare în parohii a activităţilor filantropice şi educative eparhiale.
În cursul anului 2014, spre exemplu, Arhiepiscopia Dunării de Jos fie a iniţiat, fie a continuat activităţi social-filantropice pentru zeci de mii de oameni aflaţi în nevoie. Mai exact, 76.301 persoane au fost ajutate, iar valoarea totală a sprijinului oferit în diverse forme s-a ridicat la suma de 4.770.904 lei.
În plus, anual se desfăşoară programe educative pentru copiii. În 2014, nu mai puţin de 5.190 de copii, din 380 de parohii, au luat parte activ la programul catehetic ,,Hristos împărtăşit copiilor”. Cei mici au asistat la cateheze, au luat parte la concursuri, pelerinaje, excursii şi programe recreative. La concursul „Sfânta Euharistie – lumina vieţii creştine” au participat 1.330 de copii, din 94 de parohii, potrivit Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Iar acestea sunt doar câteva exemple.
În orar, ,,Religia e o disciplină esenţială!”
,,Nu cred în ideea că există părinţi atei. Nimeni nu este, cu adevărat, ateu, în adâncul sufletului. Măcar în cele mai grele momente ale vieţii lor, oamenii tot îşi amintesc de Dumnezeu şi îi cer ajutorul. Asta face din Religie o disciplină cel puţin la fel de importantă ca toate celelalte. Iar dacă este să punem problema aşa, pe ce criterii am ales să eliminăm Religia şi nu Matematica?”, a precizat pentru ,,Viaţa liberă” preşedintele filialei gălăţene a Asociaţiei Părinţi pentru ora de Religie, jurista Paula Carmen Molnar.
Gabriel Kolbay,
Articol preluat din ,,Viaţa Liberă”, 5 martie 2015