În acest an închinat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române comemorării şi cinstirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în Arhiepiscopia Dunării de Jos, sărbătorile închinate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul municipiului Galaţi, au avut ca eveniment duhovnicesc central vizita canonică pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a efectuat-o în această eparhie, în zilele de 26 şi 27 noiembrie a.c., la invitaţia Chiriarhului locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian Crăciun al Dunării de Jos.
Manifestările duhovniceşti dedicate cinstirii Sfântului Apostol Andrei în Arhiepiscopia Dunării de Jos au început în ziua de 26 noiembrie când delegaţia care însoţea racla cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, condusă de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a fost întâmpinată cu onoruri militare în faţa Universităţii „Dunărea de Jos”. Poporul binecredincios din cetatea Galaţiului, popor cinstitor şi iubitor al Domnitorului Martir, alături de care s-au aflat oficialităţile administrative locale şi zonale, culturale, civile şi militare, a însoţit racla cu sfintele odoare, în sunet de cântări religioase şi mireasmă de tămâie, într-o emoţionantă procesiune desfăşurată pe strada Domnească, pornind din faţa Universităţii „Dunărea de Jos” până la Catedrala Arhiepiscopală. Este pentru prima dată în istoria cetăţii Galaţiului când clerul şi monahii eparhiei Dunării de Jos, în fruntea cărora s-a aflat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, au deschis drumul către „Casa Domnului” – Catedrala Arhiepiscopală, pe calea Domnească, Sfântului Constantin Brâncoveanu – Domnitorul martir, iubitor de dreaptă credinţă, de neam, de ţară şi de cultură creştină.
Aici, în Catedrala Arhiepiscopală, cinstilele moaşte ale Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost întâmpinate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului. După oficierea slujbei de Te-Deum săvârşită în cinstea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a adresat Peafericitului Părinte Patriarh Daniel un cuvânt de bun-venit: „Astăzi, într-o zi de miercuri, în luna închinată cinstirii Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul oraşului de la Dunăre, al Bisericii Ortodoxe Române şi al poporului român, întâmpinăm cu evlavie, dar şi cu bucurie sporită pe Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, prin cinstitele sale moaşte, aduse spre venerare de însuşi Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însoţit de o aleasă delegaţie patriarhală.”
În continuare Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian Crăciun a arătat importanţa şi semnificaţia acestui mare eveniment pastoral, misionar şi duhovnicesc al pelerinajului cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu în Arhiepiscopia Dunării de Jos, încheind cuvântul său de întâmpinare cu mulţumiri aduse Preafericitului Părinte Patriarh pentru acest unic şi excepţional eveniment duhovnicesc: „Sfântul Constantin este şi la Dunăre acasă, în inimile, în sufletele şi în viaţa creştinilor dunăreni, unde s-a împământenit cuvântul Evangheliei din misiunea apostolică a Sfântului Andrei, urmată de cea a Sfinţilor Mucenici de la Dunăre, începând din veacul al treilea, din cupa cărora a gustat peste veacuri şi marele nostru voievod. Vine să întărească zidurile sufleteşti ale poporului prin dreapta credinţă şi iubirea sinceră de unitate şi armonie cel ce poate fi considerat Sfântul Constantin cel Nou al românilor, urmaş al Sfântului Împărat Constantin cel Mare, a cărui ultimă cetate puternică a Imperiului Roman s-a aflat în Galaţi, la Barboşi, de unde avem şi mărturia primului creştin daco-roman – Innocens, în secolul al III-lea. Iată de ce, Preafericirea Voastră, simţim de a noastră datorie filială şi fiască, la acest mare eveniment pastoral, misionar, duhovnicesc, istoric şi spiritual-cultural, să vă mulţumim cu toţii, pentru darul mare şi sfânt pe care ni-l oferiţi spre întărirea în credinţă, în solidaritate creştină şi umană la Dunărea de Jos!… Bine aţi revenit sănătos la Dunărea de bază, aşa cum adesea ne-aţi învăţat să credem şi să lucrăm!”
În continuare Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un frumos şi profund cuvânt de învăţătură, în care a subliniat, pe de o parte, faptul că puterea de iubire jertfelnică a martirilor reiese din acceptarea şi asumarea morţii pentru Domnul Hristos, Cel ce îi întăreşte pe mucenicii Săi în purtarea Crucii martiriului, iar pe de altă parte, faptul că Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost un mare iubitor de Hristos, de Biserică şi de neam şi un adevărat promotor al culturii: „El este ctitor de multe locaşuri sfinte. I s-a reproşat de către otomani că a cheltuit banii sultanului zidind biserici. Însă Sfântul Constantin Brâncoveanu a făcut aceasta ca semn al iubirii sale faţă de Hristos, faţă de Biserică şi faţă de popor. El a fost un domn al păcii şi nu s-a angajat în războaie. A fost un singur război, dar nu a trimis soldaţi români, ci a plătit soldaţi străini ca să lupte. În acelaşi timp, a fost un ziditor de locaşuri sfinte, un promotor al culturii, al tiparului (prin cele cinci tipografii) şi al şcolilor. Sfântul Constantin Brâncoveanu a dezvoltat o monarhie a culturii sau o monarhie culturală, după cum o numeşte Nicolae Iorga. A dezvoltat o cultură creştină, o cultură a valorilor izvorâte din Sfânta Scriptură, din scrierile Părinţilor şi din înţelepciunea gânditorilor creştini. Trebuie să mai amintim că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un mare sprijinitor al întregii Ortodoxii. A organizat bine ţara şi banii pe care i-a obţinut i-a folosit pentru promovarea, apărarea şi dezvoltarea culturii creştine… Ca domnitor martir, împreună cu cei patru fii ai săi, Sfântul Constantin Brâncoveanu reprezintă măsura sau etalonul demnităţii româneşti în vreme de încercare. Acest sfânt voievod este deosebit de actual; el a avut o statornicie în domnie şi o statornicie în credinţă şi în mărinimie. El ne îndeamnă, astăzi, să păstrăm dreapta credinţă, să promovăm cultura şi arta creştină.“
La finalul slujbei de Te-Deum şi al cuvântărilor rostite de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, racla cu cinstitele moaşte ale Sfântului Constantin Brâncoveanu a fost scoasă din Catedrala Arhiepiscopală şi aşezată – alături de racla cu moaştele Sfântului Apostol Andrei aflată în patrimoniul sacru al Sfintei Arhiepiscopii – spre venerare pe un baldachin special amenajat pentru acest prilej, pe explanada Catedralei. Astfel, timp de 4 zile, din îndemnul şi cu purtarea de grijă ale Chiriarhului locului, din seara zilei de 26 noiembrie şi până în după-amiaza zilei de 30 noiembrie, ziua de cinstire a Sfântului Apostol Andrei, declarată în anul 2011 sărbătoare naţională bisericească de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, numeroşi preoţi, monahi şi credincioşi din toate parohiile şi mănăstirile Arhiepiscopiei Dunării de Jos, şi nu numai de aici, au putut cinsti, după cuviinţă, pe Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu şi s-au putut împărtăşi din binecuvântarea ierarhilor care au participat, în această perioadă, la manifestările prilejuite de prăznuirea Sfântului Apostol Andrei, octotitorul Bisericii noastre, al poporului român şi al municipiului Galaţi. Sărbătoarea bisericească naţională a patronului spiritual al României, Sfântul Apostol Andrei, s-a prelungit, într-un mod fericit şi providenţial, în sărbătoarea Zilei Naţionale din 1 Decembrie, fapt care mărturiseşte că unitatea naţională a tuturor românilor are la bază credinţa creştină apostolică propovăduită neamului nostru de Sfântul Apostol Andrei. Momentul liturgic al slujbei de Te-Deum, oficiat de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un ales sobor de preoţi şi diaconi, în Catedrala Arhiepiscopală, cu prilejul zilei de 1 Decembrie, a coincis şi cu încheierea solemnă, în duh de rugăciune, a procesiunii cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu în Eparhia Dunării de Jos. Racla cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu s-a reîntors acasă, în Bucureşti, la Biserica „Sf. Gheorghe-Nou”, una dintre importantele ctitorii ale domnitorului martir care, cu siguranţă, mijloceşte şi va mijloci permanent înaintea lui Dumnezeu pentru pacea, binecuvântarea, unitatea şi propăşirea spirituală şi materială a întregului neam românesc.
Pr. Ioan Alexandru Budeşteanu