Muzeul spiritualităţii este o cetate a credinţei şi a tradiţiilor care au sălăşluit în părţile Dunării de Jos încă din primele veacuri creştine şi până în ziua de azi. Palatul episcopal se deschide într-un muzeu al tuturor, aici la Dunărea de Jos, unde episcopii, cu rolul de supraveghetori ai cultului şi ai învăţăturilor creştine, prin Sfânta Tradiţie, prin predica care a pătruns în sufletele enoriaşilor, au reuşit să transforme credinţa în fapte de credinţa. Palatul episcopal este muzeul acelora care îşi iubesc strămoşii, preluând astfel, rolul educativ, pe careîlcedează continuatorilor zilelor noastre, precum şi continuatorilor vremurilor viitoare.
Muzeul este poarta trecutului spre viitor, este imaginea vremurilor trecute, prezentate celor de astăzi în forma lor reală şi cu strălucirea pe care obiectul de muzeu o dă vizitatorului. Câte amintiri, câte bucurii sunt oare în spatele unui obiect aflat în expoziţie? Dar pe lângă partea estetică şi emoţională a obiectelor, deschiderea unui muzeu înseamnă o abordare a patrimoniului în mod ştiinţific, prin aplicarea legislaţiei şi a normelor de conservare.
Partea văzută a muzeului regăsită în expoziţie, încearcă printr-o sinteză care are la bază o amplă documentare ştiinţifică, artistică, şi nu în ultimul rând liturgică, să aducă publicului vizitator bucuria lucrurilor, a faptelor pe care oamenii, care au trăit la Dunărea de Jos, le-au purtat în sufletul lor. Partea nevăzută este alcătuită din acei oameni care lucrează, cu multă dragoste, la conservarea şi restaurarea patrimoniului, la salvarea acestuia, la găsirea permanentă de soluţii noi de expunere. Partea nevăzută este alcătuită din acei muzeografi, conservatori, restauratori, arhivişti, documentarişti şi personalul administrativ care aduc la lumină exponatele şi fac posibilă redarea lor în circuitul muzeal. Au fost selectate peste 2.500 de obiecte din cuprinsul întregii Arhiepiscopii, au fost executate pentru acestea operaţiuni de conservare, fişare şi o parte din ele au intrat în laboratoarele de restaurare. Mai precis au fost restaurate un număr de 50 de icoane, 17 cărţi şi 24 veşminte şi obiecte textile. S-a pus accentul şi pe obiectele de metal, fiind supuse procesului de restaurare un număr de 79 de potire, linguriţe, chivoturi, cruci de masă, cruci de mână, ferecături de carte, ferecături de icoane. Între toţi specialiştii care au lucrat pentru deschiderea acestui muzeu a existat o bună colaborare şi o armonie creştină.
Patriarhia Română, prin Centrul pentru patrimoniul cultural ,,Sfântul Constantin Brâncoveanu”, a pregătit o parte din specialiştii care îşi vor desfăşura activitatea în acest muzeu. În acelaşi timp Centrul pentru patrimoniul cultural ,,Sfântul Constantin Brâncoveanu” va colabora şi în continuare în diferite proiecte de restaurare-conservare, proiecte expoziţionale şi sesiuni ştiinţifice având ca temă probleme ale patrimoniului mobil.
Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii la Dunărea de Jos, deschis în oraşul care îl are ca patron spiritual pe Sfântul Apostol Andrei, la sărbătoarea acestuia, este o contribuţie pusă în slujba credinţei creştine dăinuitoare pe aceste meleaguri, dar şi un omagiu adus Sfinţilor Martiri Brâncoveni în anul comemorativ 2014. Arătăm o profundă recunoştinţă şi aducem mulţumiri Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, pentru grija deosebită arătată pentru ocrotirea patrimoniului cultural-bisericesc şi pentru toată înţeleapta slujire şi dragoste.
Gabriel Pletea
Expert restaurator carte veche şi rară, piele, pergament