Se afirmă faptul că, din punct de vedere ştiinţific, vremea păstoririi Preafericitului Patriarh Daniel este un timp al sintezelor în teologia românească. Afirmaţia se susţine pe faptul că, din 2007 şi până în prezent, din iniţiativa şi cu binecuvântarea Preafericitului Daniel a apărut o serie de lucrări de sinteză, de mare valoare: ,,Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti”, ,,Istoria monahismului românesc” (vol. 1), ,,Ctitoriile şi mormintele domnilor Ţării Româneşti”, diverse albume şi monografii.
Acestora li se adaugă acum o altă lucrare monumentală pentru teologia românească „Dicţionarul de Muzică bisericească românească”.
Tomul a apărut ca urmare a activităţii meritorii a Subcomisiei de Muzică bisericească şi liturgică a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, al cărui preşedinte este Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în componenţa căreia sunt: ÎPS Teodosie al Tomisului, ÎPS Ciprian al Buzăului şi Vrancei, PS Sebastian al Slatinei şi Romanaţilor, PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Romanului şi Bacăului şi mai mulţi profesori de muzică bisericească şi liturgică, dintre care amintim pe: pr. prof. dr. Nicu Moldoveanu, pr. prof. dr. Nicolae Necula, pr. prof. dr. Vasile Stanciu şi arhid. prof. dr. Sebastian Barbu Bucur.
La invitaţia ÎPS Arhiepiscop al Dunării de Jos, respectiva comisie s-a întrunit la Aşezământul „Sf. Pantelimon” – Lacu Sărat în ianuarie 2010, prilej cu care s-au pus la punct planul lucrării şi responsabilităţile fiecăruia dintre membrii colegiului redacţional A participat atunci, la întrunire, marea majoritate a membrilor Comitetului redacţional, sub preşedinţia ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, întreaga activitate de cercetare redactare şi sinteză fiind coordonată de mai sus-amintiţii profesori de teologie.
Despre lucrările subcomisiei s-a publicat un material amplu în „Biserică, Misiune, Slujire”, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2011, vol. 11, p. 156-162, semnat de pr. lect. dr. Matei Zaharia (care este şi unul dintre cei trei secretari ai Consiliului de redacţie).
Dicţionarul este rodul unei conlucrări de excepţie între cei mai avizaţi specialişti în domeniul muzicii bisericeşti de la noi. Cei 44 de membri ai Colectivului de redactare reprezintă centre universitare din toată ţara: Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgovişte, Alba-Iulia, Craiova, Piteşti, Galaţi, Braşov, Arad.
În cele 942 de pagini, lucrarea cuprinde explicitări ştiinţifice bine documentate pentru termeni muzicali şi liturgici, cât şi referiri monografice la instituţii (Facultăţi de Teologie, Academii de muzică, Seminarii Teologice, Şcoli de cântăreţi bisericeşti), formaţiuni corale, personalităţi din lumea muzicală bisericească (muzicologi, compozitori, profesori de muzică bizantină, dirijori), personalităţi din lumea culturală cu preocupări de muzică bisericească şi liturgică (istoriografi, cronicari muzicali, lexicografi, copişti) anumite piese de patrimoniu de o inestimabilă valoare (manuscrise, tipărituri) şi diverse publicaţii bisericeşti şi laice cu conţinut muzical şi liturgic. Dicţionarul este prefaţat de o introducere densă semnată de pr. prof. dr. Nicu Moldoveanu, care reuşeşte o microistorie a muzicii bisericeşti şi nu numai, pornind de la vârsta Bisericii primare, atingând repere esenţiale din istoria muzicii universale (muzica la evrei, greci şi cea din Imperiul Roman de Apus şi Răsărit), punctând datele importante şi subliniind, îndeosebi, lucrarea cărturărească şi liturgică a unor mari personalităţi din acest domeniu, care au activat în Ortodoxia românească, din sec. XVIII până la zi.
,,Precuvântarea” subliniază că respectiva lucrare vine să plinească demersurile fragmentare, anterioare, semnate de unii istoriografi sau profesori precum: Mihail Posluşnicu, Timotei Popovici, Alexandru Levy, Zeno Vancea, Octavian Lazăr-Cosma şi Viorel Cozma, dar şi pe cea care constituie aportul semnatarului la acest domeniu, o „Istorie a Muzicii” publicată în anul 2010, în aceeaşi prestigioasă editură în care apare şi Dicţionarul de faţă.
Acest Dicţionar devine, aşadar, un instrument de cercetare deosebit de valoros şi necesar, unicat în forma sa, atât pentru elevii seminarişti, studenţii teologi, masteranzi şi doctoranzi, un real ajutor pentru profesorii de muzică bisericească şi nu numai, dar şi o provocare pentru o reflecţie profundă şi matură asupra valorilor pe care muzica bisericească le-a oferit culturii române şi universale, de-a lungul secolelor până astăzi.
De menţionat este faptul că la acest demers au colaborat şi cercetători de la Dunărea de Jos, cu binecuvântarea şi sub îndrumarea directă ale Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop dr. Casian al Dunării de Jos.
Pr. dr. Lucian Petroaia, vicar administrativ