Este posibil ca sincretismul artistic al unui spectacol să renască în tinerii de astăzi respectul pentru un poet al profunzimii spiritului românesc? Este posibil ca elevii, mobilizaţi de pârghiile ierarhice ale sistemului românesc de învăţământ, să fi venit în sala Teatrului Muzical pentru a-l redescoperi pe Eminescu? Oare mai există elevi care să se regăsească în paginile poeziei lui Eminescu, fie ele citite, rostite, recitate sau înveşmântate în sunetul muzical al unor refrene care mai „bântuie“ doar unele manuale de muzică, nicidecum topurile vizualizărilor şi audiţiilor contemporaneităţii? Acestea sunt întrebările care m-au frământat în perioada pregătirii spectacolului „Eminescu – sărbătoare a culturii noastre“.
Proiectul cultural, patronat de Arhiepiscopia Dunării de Jos, Primăria Municipiului Galaţi, Universitatea „Dunărea de Jos“ şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a reunit instituţii reprezentative din domeniul cultural şi educaţional de la Dunărea de Jos precum Teatrul Muzical „Nae Leonard“, Facultatea de Arte din Galaţi, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei“, Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“ şi, nu în ultimul rând, Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia”. Sala era arhiplină de elevi de la şcoli gimnaziale, licee şi colegii de prestigiu din Galaţi. După câteva sunete de bucium, în armoniile creaţiei lui Timotei Popovici pe versurile lui Eminescu, elevii Seminarului apostolic şi cei ai Liceului de Arte au intrat în sală din foaier cântând, „Sara pe deal“. Pe scenă cânta corul Teatrului Muzical. Practic publicul a fost „îmbrăţişat“ de elevi şi de artiştii teatrului. Au fost captivaţi şi au rămas astfel timp de 90 de minute, aplaudând călduros momentele de recitare ale elevilor şi studenţilor secţiei teatru a Facultăţii de Arte şi a Liceului de Arte gălăţean, la lucrările muzicale interpretate de soliştii şi coriştii Teatrului Muzical dar şi ai Liceului de Arte şi ai Seminarului Teologic din Galaţi. Uneori elevi din public şopteau anticipat versurile memorate la orele de literatură română, alteori fredonau alături de solişti şi corişti cântece pe care le-au auzit la puţinele ore de educaţie muzicală rămase în planul de învăţământ.
Când acordurile ultimei piese muzicale s-au stins, tinerii au aplaudat în picioare minute în şir. Atunci mi-am adus aminte că în „lumea“ internetului au fost intens mediatizate „perlele“ de la bacalaureat şi de la examenele naţionale de evaluare din clasa a VIII-a, vizând incultura tinerilor din zilele noastre. Nicidecum nu am văzut cele mai frumoase exprimări ale elevilor care au obţinut note maxime la aceste examene…
În sala de spectacol a Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi, am putut gusta din plin bucuria celor mai frumoase şi mai autentice exprimări ale tinerilor zilelor noastre.
Parafrazându-l pe Marin Sorescu, nu greşim afirmând: dacă încântarea elevilor din public şi dăruirea artiştilor de pe scenă trebuiau să poarte un nume, acestea s-au numit EMINESCU.
Prof. dr. Eugen Dan Drăgoi, coordonator muzical-artistic
al spectacolului „Eminescu – sărbătoare a culturii noastre“