La începutul lunii noiembrie a avut loc la sediul Protopopiatului Galaţi, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos, conferinţa reunită a Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe Române – filiala Galaţi şi a Centrului de Studii Interdisciplinare Sf. Ioan Damaschin al Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Mediatorul întâlnirii a fost scriitoarea Elvira-Ecaterina Ivănescu, preşedinta Asociaţiei pentru Cultură şi Artă Creştină Bucureşti. Cu ocazia acestui eveniment a sosit la Galaţi reprezentanta femeilor ortodoxe de pe Valea Gurghiului: doamna profesoară de limba şi literatura română Maria Matei, precum şi preşedinta Ligii Femeilor Creştine Ortodoxe din Arhiepiscopia Râmnicului: doamna psiholog Maria Popescu.
Galaţiul a fost ales de doamna scriitoare deoarece a reprezentat de-a lungul timpului un nucleu de activitate ferventă a femeilor pentru susţinerea ortodoxiei şi implicit a Bisericii. Însuşi Episcopul Melchisedec Ştefănescu ctitorul Eparhiei Dunării de Jos, spunea într-una din lucrăriile sale, cu mai bine de o sută de ani în urmă: ,,Femeile creştine din Galaţi sunt alături de Biserică şi ne putem bizui pe ele”. Mai târziu Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei a fost de acord cu propunerea Pricipesei Alexandrina Cantacuzino ca să înfiinţeze în anul 1912 Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române la Galaţi.
Scriitoarea ne-a mărturisit că se interesează cu pasiune de activitatea femeilor ortodoxe române începând cu anul 1998, când la Biblioteca Academiei din Bucureşti a găsit, printre alte documente, un dosar care a impresionat-o şi a emoţionat-o peste măsură. Acesta cuprindea procese verbale ale activităţii femeilor ortodoxe din societatea înfiinţată de Principesa Alexandrina Cantacuzino în anul 1910. Răsfoind aceste documente a fost uluită de faptul că nu se ştia nimic despre această activitate, impresionantă prin măreţie şi jertfă, ce a impus respectul şi admiraţia întregii societăţi la vremea respectivă. Acest fapt a declanşat o perioadă de intense căutări şi descoperiri de documente inedite în arhive şi astfel s-a hotărât să scrie prima carte dedicată acestor doamne: ,,Societatea Ortodoxă a Femeilor Române (1910-1948; 1990-2001)”, care apărut în anul 2001. Cartea este de mare interes pentru că este bogată în documente despre condiţiile istorice ale apariţiei societăţii, suţinerea Ortodoxiei, a Bisericii şi a educaţiei tinerelor. Societatea dispunea de numeroase proprietăţi imobiliare în care îşi desfăşura activitatea, precum şi de posibilităţi financiare numeroase.
Jertfa doamnelor ortodoxe este impresionantă de-a lungul timpului. Între cele două războaie mondiale toate aceste licee au funcţionat ca spitale de campanie, iar doamnele ortodoxe au îmbrăcat halatul de soră medicală şi au lucrat îngrijind bolnavii. De asemenea, Mausoleul de la Mărăşeşti, a fost ridicat de societatea femeilor ortodoxe. Doamnele au strâns osemintele de pe câmpul de luptă de la Mărăşti şi Mărăşeşti, formând cu mâinile lor osuarul muzeului de azi, astfel că unele dintre ele şi-au riscat viaţa îmbolnăvindu-se grav de pneumonie.
La desfiinţarea societăţii de către regimul comunist în 1948, Principesa Alexandrina Cantacuzino trecuse deja în veşnicie, iar adjuncta ei, doamna Maria Soare, a stat câţiva ani în închisoare pentru motivul că s-a dat o interpretare politică existenţei liceelor ortodoxe, deşi societatea desfăşura activităţi filantropice, educative sau caritabile. Toate faptele bune s-au dat uitării şi, după desfiinţare, activităţile şi principiile ortodoxe au intrat într-un „vălmăşag politic” prin care am trecut împreună 40 de ani.
Anul 1991 marchează renaşterea societăţii datorită faptului că prima societate pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reînfiinţat-o după căderea regimului comunist a fost Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe Române. Cel desemnat să răspundă de această societate nou înfiinţată a fost PS Episcop dr. Casian al Dunării de Jos, care a reactivat societatea cu sediul în Bucureşti şi sucursale în reşedinţele eparhiale din ţară.
Scriitoarea Elvira-Ecaterina Ivănescu a vizitat câteva din locurile unde SNFOR filiala Galaţi îşi desfăşoară activitatea educaţională, caritabilă şi religioasă, declarând că descoperă o societate activă, cu multe membre, cu părinţi duhovnici pentru sfătuire şicu realizări deosebite.
A apreciat că societatea dă burse elevilor şi studenţilor eminenţi, ajută oamenii aflaţi în suferinţă, se îngrijeşte de educaţie şi sănătatea copiilor la Centrul ,,Speranţa” din cadrul Aşezământului Filantropic Ortodox ,,Sf. Vasile cel Mare”, de alte cămine de copii şi bătrâni.
A surprins cu mare admiraţie dragostea cu care copiii din Centrul ,,Speranţa” o îmbrăţişau pe doamna Veronica Popovici, membră a societăţii, cea care mediază între ei şi părinţi lor, şi care îi duce la oftalmolog şi stomatolog pe toţi cei aproape 100 de copii.
În urmă cu doi ani, scriitoarea s-a hotărât să schiteze câteva portrete de românce jertfitoare care să rămână ca modele tinerelor ortodoxe. Astfel că ultima carte pe care lansat-o la Galaţi este o galerie de efigii, portrete speciale ale unor personalităţi feminine alese, din evul mediu şi până în zilele noastre, demonstrând că atât în 1520, cât şi în 2013, doamnele ortodoxe sunt, deşi în condiţii istorice diferite, la fel de implicate, de dăruite şi active. Cartea Efigii pentru doamne ortodoxe a apărut la editura Sofia în vara anului 2013.
Conferinţa a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Casian Crăciun care a apreciat încercarea reuşită a doamnei scriitoare Elvira-Ecaterina Ivănescu de a arăta că într-un prezent plin de ispite, sărac în modele de urmat şi într-o lume fără busolă, putem să ne vedem neputinţele noastre şi lipsa de cooperare, de coeziune şi solidaritate. Efigiile sunt definite de Înalpreasfinţia Sa ca peceţi, acte de identitate cu certificat original pentru doamnele creştine ortodoxe de-a lungul timpului, începând cu evul mediu.
Au fost salutate filialele din Eparhia Râmnicului şi de la Târgu Mureş, fiind remarcată prezenţa în sală a reprezentantelor femeilor ortodoxe din cele trei Provincii Româneşti. Femeile ortodoxe sunt îndemnate să urmeze „Icoana icoanelor femeii creştine”, care este Maica Domnului, modelul modelelor, sau paradigma paradigmelor pentru femeile care se ridică prin cruce, prin suferinţă, prin credinţă şi prin cultul faţă de viaţă, la demnitatea de „doamnă”.
Înaltpreasfinţia Sa a completat această coleţie de efigii cu Augusta Elena, mama Împăratului Constantin cel Mare, Alexandrina Ceauşescu, mama preşedintelui Nicolae, care postea, se spovedea, se împărtăşea, şi trebuia să intre în Cartierul Primăverii părintele Octavian, vicarul Arhiepiscopiei de la Bucureşti, înainte de 1989. Elena Cuza o altă efigie, soţie credincioasă care a ştiut să vadă dincolo de greşelile omeneşti ale soţului, marile înfăptuiri pentru neam. Filialele din ţară ale societăţilor de femei ortodoxe au fost îndemnate să extindă această cercetare, sub coordonarea doamnei scriitoare Elvira-Ecaterina Ivănescu şi a colegelor sale.
Ar fi o mare bucurie pentru noi şi prezentarea unui manuscris cu aceeaşi perioadă pentru Dunărea de Jos!
Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Casian Crăciun încheie această expunere calificând-o ca „o manifestare extrem de importantă, extrem de luminoasă, extrem de încurajatoare pentru noi toţi, pe care o aşezăm între cele mai bune şi mai reuşite etape către Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei din luna noiembrie. Închei spunându-vă că sunt plin de speranţă şi am mare încredere în această asociaţie. Îl rog pe Dumnezeu să ne mai binecuvintez cu astfel de întâlniri.”
Aşa s-a terminat o seară minunată dedicată tuturor doamnelor ortodoxe la început de noiembrie, de la care nu au lipsit la final urări de „La mulţi ani” şi o agapă organizată de cele mai destoinice.
Conf. dr. ing. Lucia Balint,
Preşedinta SNFOR – filiala Galaţi