Prima duminică după praznicul „Adormirii Maicii Domnului” este Duminică Migranților români. Anul acesta, această sărbătoare a fost prăznuită duminică 18 august a.c.
La Parohia „Cuvioasă Parascheva” din comuna Liești s-a desfășurat un amplu program educativ-cultural, dedicat acestei sărbători. Astfel, de la ora opt a fost oficiată utrenia şi apoi Sfânta Liturghie, la care au participat mulţi dintre cei care lucrează în străinătate și au venit acasă, în vacanță. Unii dintre aceștia s-au spovedit şi s-au împărtășit cu Sfintele Taine, la Sfânta Liturghie. După aceasta, cei prezenţi au vizitat atelierul de pictură, muzeul parohiei și biblioteca parohială „Constantin C. Pavel”.
Cu toții s-au bucurat de cele văzute și au apreciat în mod deosebit frumuseţea tradițiilor și obiceiurilor noastre. Au avut loc multe discuții între cei veniți, mai ales că unii dintre ei nu s-au mai văzut de ani de zile, lucrând în țări diferite din Europa.Toți au fost invitați la Căminul Cultural din localitate, pentru a viziona, de la ora 18, un program artistic susținut de grupurile de copii din localitate, care formează cunoscutul Ansamblu folcloric „Cununiţa satului”.
La ora prevăzută, căminul era deja plin, jumătate din cei prezenți fiind dintre cei ce lucrează în străinătate. Spectacolul a fost alcătuit din cântece patriotice, populare, doine, poezii și jocuri populare specifice zonei ca: ,,ţânţăraşul”, ,,hora de la Vânători”, ,,burduiul”, ,,răzășeasca”, ,,boităneasca”, ,,buceasca” etc. Dintre poeziile recitate a fost și „Balada Brâncovenilor”, ce a emoționat toată sala. Toţi copiii au purtat frumoasele costume naționale, specifice Dunării de Jos. Aceste costume au fost mult admirate de toți cei prezenți. Pe o masă au fost expuse toate diplomele, cupele și premiile pe care Ansamblul folcloric „Cununiţa satului” le-a obținut în anii 2012 și 2013.
În cuvintele de îmbărbătare rostite, atât la biserică, cât şi la cămin s-a transmis un mesaj ca toți să păstrăm credința ortodoxă, chiar dacă suntem acasă sau în străinătate, având ca model pe Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu; să păstrăm tradițiile și obiceiurile noastre care, constituie pentru noi, un tezaur de o inestimabilă valoare culturală și spirituală.
Participanţii au primit cu multă deschidere aceste cuvinte pline de dragoste duhovnicească, mărturisindu-ne:
• „Sunt în Italia de 9 ani. Studiez medicina, specialitatea «Chirurgie». Am făcut jurisprudența în România. Suntem bine, mi-a fost dor de tradiția noastră, mi-a plăcut foarte mult, am avut emoții. Și în Italia avem o parohie românească, unde este un grup cultural, ceva din tradiția noastră și încercăm să ne menținem rădăcinile.” (Geta Grosu).
• „Satul natal este cel mai frumos loc din lume.” (Ion Grosu).
• „Locuiesc în Spania de 12 ani. Acolo, cu ajutorul lui Dumnezeu, studiez psihologia; este o disciplină foarte grea. Spectacolul de astăzi m-a impresionat, a fost un spectacol la nivel ridicat, foarte frumos și am simțit că suntem români, aici acasă la noi. Mulțumim celor care au făcut acest spectacol. Ne simțim bine acasă!” (Gina Bujor).
• „Ne simțim foarte bine acasă.Mulțumim copiilor care au pus foarte mult suflet în tot ce au făcut!” (Petru Bujor).
• „Sunt în Italia de 13 ani; vin acasă foarte rar, din cauza serviciului. Acolo se muncește foarte greu. Mă simt foarte bine când vin acasă. Mi-a plăcut foarte mult spectacolul, mai ales muzica populară și soliștii, care au cântat foarte frumos.” (Gicu Badiu).
• „Locuiesc, de 18 ani, în comuna Casapinta din Italia. În fiecare an vin în țară: la Paști, la Crăciun și în vacanța de vară. Acolo, în Italia ne întâlnim foarte mulți români. De doi ani avem și o biserică ortodoxă. Când vin acasă este altceva, simți tradiția. Anul acesta a fost ceva deosebit. Anul trecut am pierdut pentru că am plecat cu o zi mai devreme, dar, la anul o să vin iarăși”. (Nicoleta Dragomir).
• „Sunt rezidentă în Italia, la Milano. Am venit în România pentru a regăsi familia, pe cei care i-am lăsat aici, nașii. Cu toate că o avem pe mama cu noi, casa ne trage; «ața» ne trage acasă. Muncim acolo, dar inima e aici. Ţara ne cheamă, pământul ne trage înapoi! Simțim mari emoții când trecem granița.” (Geanina Stoian).
Pr. Titi Gabor