În perioada 15-17 mai, la Galaţi a avut loc Simpozionul Ştiinţific Internaţional intitulat „2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi Anul comemorativ «Părintele Dumitru Stăniloae»“, organizat de Arhiepiscopia Dunării de Jos prin Departamentul teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos“.
Au participat profesori de la Facultăţile de Teologie din Bucureşti, Iaşi, Târgovişte, Constanţa, Galaţi, Arad şi Oradea, invitaţi de la Facultăţile de Tologie şi Filosofie din Ludwigsburg, Tesalonic şi Chişinău, precum şi cercetători de la Institutul de Studii Elenistice de la Atena, de la Academia Română şi de la Secretariatul de Stat pentru Culte din Bucureşti.
Simpozionul a debutat miercuri, 15 mai, prin săvârşirea, în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, a unei slujbe de Te Deum de către ÎPS Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Secţiunea I a purtat numele „Evocarea părintelui Dumitru Stăniloae“ şi se înscrie în evenimentele organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod a anului 2013 drept an comemorativ al Părintelui Dumitru Stăniloae, la împlinirea a 110 ani de la naştere şi a 20 de ani de la mutarea la Domnul a ilustrului profesor.
În Aula Magna a Universităţii „Dunărea de Jos“, corala „Ortodoxia“ a Arhiepiscopiei a susţinut un mic concert pascal, după care ÎPS Casian a deschis lucrările simpozionului. „Să nu se creadă că părintele Stăniloae a fost doar un filozof al teologiei şi al culturii, ci a fost fascinat de întâlnirea cu omul necăjit, bolnav şi singur. A văzut în paharul de apă pe care îl dai omului bolnav astăzi pe Iisus Hristos, pe Care Îl chemi să te ajute. De aceea, sunt sigur că, în duhul lui, se bucură că teologia iubirii a rodit în filantropie. Niciodată în viaţa Bisericii Ortodoxe Române, poate, nu s-a făcut o legătură mai profundă între teologie, Liturghie şi slujirea socială“, a arătat Înaltpreasfinţia Sa.
Prof. univ. dr. ing. Lucian Georgescu, preşedintele Senatului, şi prof. univ. dr. ing. Toader Munteanu, prorector au transmis cuvinte de bun venit şi felicitări din partea Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi pentru organizarea simpozionului.
În centrul expunerilor s-a aflat doamna Lidia Stăniloae, fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae, care a evocat chipul, personalitatea şi opera tatălui său, arătând că „el a trăit pentru ceilalţi şi după el a rămas tot ceea ce a făcut pentru ei, pentru credinţă, pentru ca spiritualitatea şi cultura noastră să nu se piardă“. De asemenea, „pentru el, modul de viaţă filocalic devenise o a doua natură“, urmărind doar gândirea şi săvârşirea faptelor ziditoare pentru semeni, într-un trup în care „mândria nu avea ce căuta“. „Am învăţat de la el că la temelia întregii umanităţi, care se înţelege ca umanitate, şi nu ca o specie animală, cu funcţiuni exclusiv biologice, stau poruncile Domnului: să nu înşeli, să fii cinstit. Ele sunt premisele oricărei aspiraţii către îmbunătăţirea spirituală, către dobândirea chipului de drept, bineplăcut lui Dumnezeu“, a mărturisit Lidia Stăniloae.
Pr. prof. dr. Nicolae Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a oferit auditorilor câteva impresii despre părintele Stăniloae, desprinse de-a lungul anilor, mai întâi ca elev, apoi ca student şi doctorand şi în final colaborator în cadrul universitar. În continuare, lect. dr. Reinhold Gestrich, reprezentând Universitatea Teologică Protestantă din Ludwigsburg, Germania, a prezentat o recenzie a lucrării dr. Michael Weber, „Omul duhovnicesc şi teologia harului, în opera părintelui Dumitru Stăniloae“. Sociologul dr. Mirel Bănică, cercetător ştiinţific la Secţia de ştiinţe istorice a Academiei Române, a vorbit despre „Dumitru Stăniloae, Spiritualitate ortodoxă. Ascetica şi Mistica. O lectură social-teologică“. Pr. prof. dr. Ioan Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, a făcut trecerea către cea de-a doua parte a simpozionului, cea dedicată Anului omagial al Sfinţilor Împăraţi, prezentând referatul cu titlul „Biserica străromână, parte a Bisericii Universale, în vremea Sfântului Constantin cel Mare“.
Secţiunea a II-a – ,,Sistematica” a simpozionului a fost deschisă de diac. prof. dr. Ioan Caraza, de la Facultatea de Teologie ,,Justinian Patriarhul” din cadrul Universităţii Bucureşti, cu referatul intitulat ,,Jertfa Mântuitorului ca revelaţie şi însemnătatea ei în lumina evenimentului Înălţării Sfintei Cruci, de către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Conf. dr. Cristinel Ioja, de la Facultatea de Teologie ,,Ilarion Felea” a Universităţii ,,Aurel Vlaicu” din Arad, a vorbit despre ,,Dogmă şi experienţă în viaţa Părinţilor de la Sinodul I Ecumenic, reflectate în cultul Bisericii”.
Lucrările s-au reluat în sala ,,Melchisedec Ştefănescu” a Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie a Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi. Pr. prof. dr. Gheorghe Petraru, de la Facultatea de Teologie ,,Dumitru Stăniloae” din Iaşi, a susţinut o prelegere intitulată ,,Hermeneutica Revelaţiei în perspectiva viziunii Crucii lui Hristos de către Împăratul Constantin. Perspective misionare”. Drd. Stelian Gomboş, de la Secretariatul de Stat pentru Culte din Bucureşti, a vorbit ,,Despre importanţa şi semnificaţia Sfinţilor Împăraţi în istoria Bisericii creştine. O abordare istorică, fenomenologică şi teologică”. Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi a fost reprezentată, în prima zi a simpozionului, de pr. lect. dr. Sorin Marinescu (,,Cuvânt, comunicare, comuniune. Sfântul Atanasie cel Mare şi actualitatea teologiei Logosului”), pr. lect. dr. Ovidiu Soare (,,Libertatea religioasă, componentă structurală a vieţii sociale”) şi pr. asist. drd. Ionel Ostache (,,Probleme morale în epoca Sfântului Constantin cel Mare şi remediile Bisericii creştine”).
Joi, 16 mai, în cea de-a doua zi a Simpozionului ştiinţific internaţional organizat la Galaţi a avut loc şi Conferinţa semestrială de primăvară a preoţilor din Arhiepiscopia Dunării de Jos. În Catedrala arhiepiscopală din Galaţi, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa ÎPS Arhiepiscop Casian, a invitaţilor clerici şi mireni de la instituţii de învăţământ din ţară şi din străinătate şi a preoţilor din eparhie. A fost săvârşită apoi o slujbă de pomenire a fericitului întru amintire episcop Melchisedec Ştefănescu, la împlinirea a 121 de ani de la mutarea sa la Domnul.
Secţiunea a III-a – ,,Liturgica” a simpozionului s-a desfăşurat în sala Teatrului Muzical „Nae Leonard“ din Galaţi, cu participarea preoţilor din Arhiepiscopia Dunării de Jos. Pr. prof. dr. Nicolae Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, a vorbit despre „Evoluţia cultului Bisericii creştine în epoca Sfântului Împărat Constantin cel Mare“. De la aceeaşi facultate, pr. prof. dr. Adrian Gabor a prezentat „Ctitoriile Sfântului Împărat Constantin cel Mare“. Dr. Florin Marinescu, cercetător la Institutul de Studii Neoelenice din Atena, a prezentat diferite „Biserici din România cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“. Au mai fost susţinute referate de pr. lect. dr. Nicuşor Tucă, de la Facultatea de Teologie din Constanţa (,,Biserici creştine construite în timpul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”), pr. lect. dr. Lucian Farcaşiu, de la Facultatea de Teologie ,,Ilarion Felea” din Arad (,,Contribuţia Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la dezvoltarea cultului creştin şi a arhitecturii bisericeşti, potrivit mărturiilor scriitorilor bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Teodoret al Cirului”) şi pr. lect. dr. Adrian Ignat, de la Facultatea de Teologie din Târgovişte (,,Relaţia Biserică – Stat în timpul Împăratului Constantin cel Mare”).
Simpozionul a continuat în cea de-a doua parte a zilei de 16 mai, prin referate susţinute de pr. lect. dr. Ion Banari, de la Catedra de Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu” din Chişinău, Republica Moldova (,,Rolul înaintaşilor în consolidarea culturii morale: similitudini civilizaţionale”), pr. conf. dr. Leontin Popescu, de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi (,,Învăţământul superior în perioada bizantină”), prof. dr. Violeta Puşcaşu, de la Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice din Galaţi (,,Aşezări monastice închinate Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”) şi pr. lect. dr. Lucian Petroaia, de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi (,,Slujba Sfinţilor Împăraţi: ediţii greco-slavo-române, particularităţi tipiconale şi sensuri teologico-imnografice”).
„Concluzia cea mai bună a întrunirii profesorilor de teologie invitaţi de Departamentul Teologic din cadrul Universităţii Dunărea de Jos, din ţară şi din străinătate, a fost Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită astăzi în catedrală, cu prezenţa corpului preoţesc din Arhiepiscopie, în cadrul căreia am cinstit deodată, jubiliar, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi chipul luminos al părintelui Stăniloae, dar pe toate le-am aşezat sub semnul începătorului cinstirii lucrării apostolice la Dunărea de Jos, al slujirii culturale şi misionare în acest spaţiu de către luminatul episcop Melchisedec Ştefănescu. Ziua lui este o zi închinată, în anul jubiliar al Sfinţilor Împăraţi, Bisericii, culturii şi spiritualităţii poporului român“, a apreciat ÎPS Arhiepiscop Casian la finalul celei de-a doua zi de simpozion internaţional la Galaţi.
Vineri, 17 mai, simpozionul a continuat cu secţiunea a IV-a – ,,Historica”, desfăşurată în sala ,,Melchisedec Ştefănescu” a Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi. Pr. lect. dr. Ionuţ Holubeanu, de la Facultatea de Teologie din Constanţa, a prezentat ,,Câteva consideraţii despre un martir mai puţin cunoscut: Sfântul Mucenic Alexandru din Dinogeţia”. Ultimele referate au fost susţinute de profesori de la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii ,,Dunărea de Jos” din Galaţi: pr. conf. dr. Ionel Ene (,,Realităţile nord-dunărene în timpul lui Constantin cel Mare”), conf. dr. Mihaela Denisa Liuşnea (,,Contextul istoric al organizării Sinodului I Ecumenic”), pr. lect. Gabriel Pandele (,,Sfântul Constantin cel Mare – portret istoric”), pr. lect. Cristian Gagu (,,Martiri şi mărturisitori creştini ce au pătimit sub stăpânirea împăratului Licinius, după Edictul de la Mediolanum din anul 313”) şi lect. dr. Gina Scarlat (,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena în omiliile Sfinţilor Mitropoliţi Dosoftei şi Varlaam al Moldovei, Antim Ivireanul al Ungrovlahiei şi în cea a lui Constantin Brâncoveanu”).
În prelungirea evenimentului ştiinţific internaţional pe care l-au organizat Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Universitatea „Dunărea de Jos“ pentru a marca Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, tot în ziua de 17 mai, la Galaţi a avut loc un Simpozion Studenţesc Naţional. La eveniment au participat studenţi şi masteranzi de la Facultăţile de Teologie din Bucureşti, Iaşi, Târgovişte, Arad şi Galaţi.
În referatele lor, tinerii au abordat teme legate de veacul constantinian, prin care au evidenţiat rolul Sfinţilor Împăraţi în lucrarea lor providenţială, de susţinere şi întărire a Bisericii, abia ieşită atunci din secole de persecuţii. Au fost aduse în atenţia auditoriului mărturii istorice şi vestigii spirituale din zona Dunării de Jos, care probează apostolicitatea ortodoxiei româneşti, creează legături spirituale între epoci şi dau continuitate vieţii Bisericii. Lucrările tinerilor au identificat modele şi soluţii pe care le poate prelua Biserica din lucrarea complexă a Sfinţilor Împăraţi şi le poate folosi cu succes şi astăzi, ca răspunsuri la problemele vremii noastre.
La eveniment a participat şi ÎPS Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos, care a apreciat râvna tinerilor pentru a cunoaşte mai bine viaţa şi lucrarea Sfinţilor Împăraţi şi dorinţa de a se inspira din modul deplin de slujire a Bisericii, de către Sfinţii Constantin şi Elena.
Simpozionul Naţional Studenţesc de la Galaţi s-a finalizat printr-un act simbolic: sfinţirea, de către chiriarhul Dunării de Jos, a unei troiţe ridicate de curând în centrul Campusului universitar gălăţean.
,,Simpozionul s-a dorit, mai întâi, o formă de cinstire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, în acest an special dedicat de către Sfântul Sinod, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh, ca sărbătorire a celor 1.700 de ani de la Edictul de la Mediolanum. S-a remarcat bogăţia şi generozitatea temei constantiniene pentru vremurile noastre. Aparent destul de restrictivă, tema este foarte generoasă şi poate fi valorificată din mai multe puncte de vedere: doctrinar, istoric, liturgic, misionar, cultural, interdisciplinar. Tema constantiniană s-a îmbinat foarte frumos cu tema a doua a simpozionului, a cinstirii chipului, personalităţii şi operei părintelui Dumitru Stăniloae, iar prezenţa doamnei Lidia Stăniloae şi conferinţa ei au entuziasmat sala. Teologia părintelui Stăniloae, fundamentată patristic, argumentată liturgic şi aplicată filantropic oferă soluţii la problemele actuale ale Bisericii. Se arată foarte bine şansa Bisericii care astăzi se îngrijeşte de fiii săi duhovniceşti, nu doar din punct de vedere liturgic şi filantropic, oferind hrană spirituală şi trupească, ci şi sub raport intelectual. Biserica are un discurs înalt, are oameni pregătiţi, capabili să ofere răspunsuri, soluţii şi sugestii care se îndreaptă, prin hotărârile Sfântului Sinod, către popor”, ne-a declarat pr. lect. dr. Lucian Petroaia, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, unul dintre organizatorii evenimentului.
Toate referatele susţinute vor apărea în vol. 12 al seriei ,,Teologie şi educaţie la Dunărea de Jos”, un volum poliglot cu materiale publicate în limbile engleză, franceză, germană şi rusă şi rezumat în limba română.
A consemnat Alexandru Briciu