Comuna Suceveni, situată pe Valea Horincii este aşezată pe drumul naţional DN 26 Galaţi – Bârlad, la o distanţă de 66 kilometri nord de Galaţi. Înconjurată din toate părţile de dealuri, cu o singură deschidere spre soare, răsare întocmai ca zidurile unei străvechi cetăţi, cu greu poţi să descoperi această aşezare; doar ciobanii din Breţcu şi Săcele – poposiţi cu oile pe moşia lui Bolnavu, străvechi stăpân al meleagurilor dintre Prut şi Băneasa, dând de bogăţiile pământului de aici, au întocmit o sănătoasă aşezare pe Valea Oarbei. Date exacte cu privire la formarea primelor aşezări, nu există. Câteva documente din arhiva şcolii şi mărturiile verbale ale bătrânilor sunt singurele dovezi care se „chinuie” să ţină în lumină istoria locurilor.
Acum 400 de ani satul era format numai din câteva familii ale mocanului Chirilă, stabilit cu târla sa în punctul numit „Fântâna Blănarului”, denumire care ţinea de faptul că mocanul se îmbrăca doar în blănuri de oaie. Cu timpul au mai venit şi alte rude, numărul lor a ajuns la 30 de suflete, şi cum întreaga aşezare îşi mărginea existenţa în jurul acestui loc, satul a primit numele de Chirileşti. În timp denumirea satului a fost schimbată, timpul şi oamenii au făcut ca satul să se numească Oarba, Tudor Vladimirescu şi în prezent Suceveni.
Scurt istoric al bisericii
Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi” din Suceveni este situată în partea de răsărit a comunei, în apropierea şoselei care face legătura cu localitatea Băneasa. Construcţia bisericii a început în anul 1911, în imediata apropiere a uneia mai vechi, ridicată şi sfinţită pe la 1800, cu hramul ,,Sfântului Ierarh Spiridon”. Ajungând într-o stare avansată de degradare, sătenii organizează, în anul 1894, o colectă pentru ridicarea unei noi biserici. Cu sprijinul material al boierului Constantin Vasiliu, lucrările de construcţie sunt finalizate în 1916, când este sfinţit locaşul şi se întocmeşte următorul Act comemorativ:
,,În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sf. Duh, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită: Astăzi 21 luna Maiu, zi în care Sf. Biserică serbează patronul Sf. Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi Elena, anul mântuirii una mie nouă sute şease-spre-zece, în al doilea an de Domnie a M. S. Ferdinand I Regele României,… în al optulea an de păstorire a P. S. S. D. D. Nifon Niculescu, Episcopul Eparhiei Dunării de Jos; Preşedinte al Consiliului de Miniştri fiind d-l Ioan I. C. Brăteanu; Ministru al Cultelor şi Instrucţiuni dl I.G. Duca; Prefect al Judeţului Covurlui d-l Alexandru N. Gussi; Administrator al Casei Bisericei dl Petru Gârboviceanu; iar Protoiereu al Judeţului Covurlui, Economul Gheorghe Popescu. Sfinţitu-s-a această biserică, din nou zidită, a cărei temelie s-a pus în anul 1911 luna iulie în 17 zile, cu hramul Sf. Împăraţi şi întocmai cu Apostolii Constantin şi Elena, din satul Chirileşti, comuna Rogojeni, jud. Covurlui, de către P. S. S. D. D. Protoiereul Judeţului şi clerul Catedralei episcopale. Această sfântă biserică s-a ridicat cu cheltueala piosului creştin şi bunului român d-l Constantin Vasiliu, marele proprietar al moşiei Rogojeni şi al altor domenii întinse şi soţia sa, doamna Theodora-Aurelia, având ca fii pe Dimitrie, Maria şi Aurelia-Melania…”
La cutremurul din 1940, biserica a fost grav avariată, repararea şi consolidarea realizându-se între 1942-1943, cu ajutorul aceluiaşi ctitor. Interiorul va fi, însă, reparat abia în anul 1963.
Locaşul de cult este complet refăcut în perioada 1976-1978, în timpul păstoririi Arhiepiscopului dr. Antim Nica şi sfinţit de acest ierarh în anul 1985. Amplele lucrări de consolidare au refăcut, practic, biserica şi au înfrumuseţat-o în chip deosebit, în ciuda unor dificultăţi inerente perioadei regimului comunist, în care avea loc restaurarea.
Biserica este construită după un plan în cruce. Interiorul este împărţit în altar semicircular cu calotă, naos cu o turlă mare deschisă, două abside cu calote, pronaosul cu boltă semicilindrică împărţită în două arcade prin trei arce, cafas şi un pridvor deschis. De asemenea, biserica are încă două turle, poziţionate deasupra pridvorului. Pictura murală este executată în anii 1914-1915 de pictorul Beziazi, în stil realist, în ulei.
Temelia este din piatră, zidurile, calotele altarului şi absidelor sunt din cărămidă, arcadele şi arcele pronaosului sunt din beton armat, iar turla de deasupra naosului este din lemn, cu tencuieli aplicate.
Mândră şi frumoasă, cum n-a fost alta, a fost şi este vatra satului nostru. Cât poţi cuprinde cu privirea, de o parte şi de alta a pârâului Oarba se înşiră ca mărgelele pe aţă, casele albe şi curate, semn al vredniciei gospodarilor noştri.
Preot paroh Valentin Dingă