Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” a fost zidită între anii 1857-1863, împlinind anul acesta 150 de ani de la sfinţirea ei. Deoarece a fost zidită pe cel mai înalt loc al oraşului a primit denumirea de „Catedrala din deal”. Biserica are formă de cruce şi a fost ridicată după planul arhitectonic al catedralei din Cetatea Albă (astăzi în Ucraina), la dimensiuni mai reduse. Ctitorii Bisericii, Iordache Florea – medelnicer, Soare Ion şi Nicolai Macarie erau comercianţi prosperi din zonă.
Biserica a fost zidită în mijlocul cimitirului Spitalului public din Galaţi, şi anume pe locul unde se odihnesc, sub o mare movilă, trupuri ale ostaşilor ruşi. Aceştia au fost îngropaţi aici începând cu anul 1808, ca urmare a războaielor cu turcii şi sfârşind cu cel din Crimeea – 1853. Deasemenea, sub biserică mai odihnesc victimele secerate de epidemiile de holeră din anii 1848 şi 1855.
La 3 septembrie 1863, biserica a fost sfinţită de episcopul Melchisedec Ştefănescu, locotenent de episcop al eparhiei Huşilor. Ajungând Episcop al Dunării de Jos, el a purtat o grijă deosebită acestei biserici.
În 1885, V.A. Urechia, Ministrul Cultelor vizitează biserica, urmare a intenţiei tânărului şi energicului ierarh de a construi lângă acest sfânt locaş un sediu pentru un seminar teologic şi de adeclara biserica drept catedrala oraşului. Din cauza poziţiei mărginaşe a bisericii, s-a renunţat la această intenţie.
Printre donatori reţinem câteva nume istorice: prinţul caimacam Nicolae Vogoride, prinţul Mihail şi prinţesa Smaranda Sturdza, arhiereul Meletie Sardion – egumenul Mănăstirii „Sf. Spiridon” din Iaşi, arhiepiscopul Ghenadie Sendrea – arhiereu de Tripoli, cneazul Constantin Nicolaevici. Ţarul Rusiei, Alexandru al II-lea a trimis 5 clopote şi două lăzi cu odoare sfinte.
În 1909, lângă biserică a fost ridicată o sală de conferinţe, în care, între anii 1909-1927 s-au susţinut conferinţe duminicale. Au conferenţiat: profesori, medici, avocaţi, ofiţeri, scriitori, preoţi, abordându-se teme sociale, morale, istorice, culturale, economice şi medicale. Printre conferenţiari amintim pe: istoricul Nicolae Iorga, prof. univ. Simeon Mehedinţi, pr. scriitor Gala Galaction şi alţii. Sala de conferinţe, devenită apoi Căminul cultural „Sfinţii Împăraţi” – primul de acest fel din ţara noastră a fost locul unde s-a desfăşurat activitatea culturală a oraşului Galaţi, între anii 1909-1947. Aici au avut loc manifestările culturale şi serbările Seminarului Teologic „Sf. Andrei”, Liceului „V. Alecsandri”, Şcolii Normale şi Şcolii Superioare Comerciale.
Regimul comunist a pus capăt activităţii acestui cămin cultural, distrugând mobilierul şi aruncând în foc un număr impresionant de cărţi.
Menţionăm că, în perioada interbelică, biserica „Sfinţii Împăraţi” din Galaţi a servit drept locaş de închinare şi capelă pentru elevii Seminarului Teologic „Sfântul Andrei”. De-a lungul timpului clădirea bisericii a avut de suferit de pe urma numeroaselor cutremure de pământ şi a altor cauze fiind reparată de fiecare dată.
Biserica a fost zugrăvită între anii 1959-1962, de către pictorul Gheorghe Vânătoru. Pictura murală se întinde pe o suprafaţă de 1500 mp. Interiorul bisericii are 500 mp, putând participa la sfintele slujbe cca 1000 persoane. Interesant este că pe peretele absidei dinspre miazănoapte unele personaje din tablourile picturale poartă căciulă de cioban, iar unele sfinte femei poartă fote viu colorate.
În ultimii ani au fost realizate importante lucrări de reabilitare a clădirii: restaurarea picturii murale, reparaţii la interior şi exterior. În data de 25 septembrie 2011, această veche biserică a fost resfinţită de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop dr. Casian la Dunării de Jos, la eveniment participând mare mulţime de credincioşi, din tot oraşul şi din toată zona.
Pr. paroh Adrian Mihai