Octombrie 27, anul Domnului 2009. Praznicul Sfântului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureştilor.
După săvârşirea Sfintei Liturghii în sobor arhieresc, împreună cu Înaltpreasfinţitul Casian am pornit din Dealul Mitropoliei, conduşi de părintele Emilian Cărămizaru, parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe”-Nou, locaş brâncovenesc. Coborând de la Patriarhie, am fost impresionaţi de mulţimea oamenilor aşezaţi la rând, în pelerinajul pe „calea sfinţilor” spre ,,colina bucuriei”. Înaltpreasfinţia sa trăia o mare bucurie: Preafericitul Părinte Patriarh Daniel binecuvântase ca un fragment din moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, aflate la Biserica ,,Sfântul Gheorghe”-Nou din Bucureşti, să se adauge sfinţilor de la Dunărea de Jos. Am găsit locaşul brâncovenesc într-un amplu proces de restaurare.
În curând, icoana şi racla cu sfintele moaşte vor reveni la locul lor din naos, de unde veghează, din partea dreaptă, la capul Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu. ÎPS Arhiepiscop Casian a fost întâmpinat, cu sfânta cruce şi Sfânta Evanghelie de părintele Vladimir. Ne-am închinat, cu toţii, la sfintele moaşte. Înaltpreasfinţitul Casian a citit cu voce tare plăcuţa care istorisea cum domnitorul Mihai Viteazul, pe la 1599, a primit, prin mâna unui pelerin român bogat, din partea cardinalului de Bari, mâna cea dreaptă a Sfântului Ierarh Nicolae, drept recunoştinţă pentru rezistenţa creştină în faţa păgânilor. Măria sa Mihai-Vodă avea, la câţiva kilometri distanţă, o mănăstire ctitorită.
Nu a ales-o drept chivot al tezaurului abia primit. A socotit că biserica Sfântului Gheorghe, purtătorul de biruinţă, se cuvine a fi casă a Sfântului Nicolae. Şi aşa a rămas, pentru vecie. Sub acoperămintele patriarhiceştii binecuvântări, Sfântul Nicolae se lasă purtat din pronaos şi intră în sfântul altar, prin uşile împărăteşti, ca un ierarh ce este.
Lumini de lumânări, cântări de acatist şi tropar, metanii şi rugăciuni. Zugrăvit pe peretele altarului, Sfântul Nicolae priveşte către Sfânta Masă. Priveşte şi primeşte. Priveşte cum se împarte, dar nu se desparte. Primeşte să meargă către eparhia ce-l cinsteşte drept ocrotitor al catedralei din Galaţi, de mai bine de un secol, pe de-o parte, şi al oraşului Brăila, de cealaltă.
Cu acest tezaur, am plecat înapoi către Palatul Patriarhal, împreună cu Înaltpreasfinţitul Casian şi cu părintele Emilian. Pe baldachinul din Dealul Mitropoliei, Sfântul Cuvios Dimitrie era privegheat alături de Sfinţii Împăraţi Constantin cel Mare şi mama sa, Elena. În timpul vieţii, bazileul bizantin fusese prieten şi binefăcător al Sfântului Nicolae, acum împreună-petrecând în cetele sfinţilor.
Alături de Sfântul Dimitrie şi Sfinţii Împăraţi, erau veneraţi trei ierarhi care îl vor fi avut, cu siguranţă, model de arhiereu şi rugător neîncetat: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul şi Sfântul Grigorie de Nyssa. „Privegherea” Sfântului Nicolae a continuat în Aula Magna a Palatului Patriarhal, în cântări de muzică religioasă bizantină. Între ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române sălăşluia, blând, un ierarh al Primului Sinod Ecumenic. Nu ocupa o lojă, ci umplea o inimă de căldură şi bucurie – cea a ierarhului nostru.
Înaltpreasfinţitul Casian a contactat meşterii de la Monetăria Statului, pentru a confecţiona o raclă potrivită.
Miercuri, 28 octombrie, orele prânzului. După şedinţa solemnă a Sfântului Sinod, împreună cu Înaltpreasfinţia Sa am mers către sediul Monetăriei, unde era aşteptat. A fost ales un model de raclă pentru moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, care, la Dunărea de Jos, se cuvine a fi reprezentat drept ocrotitor al corăbierilor, aşa cum îl prezintă acatistul.
Vineri, 27 noiembrie. La o lună după sărbătoarea ocrotitorului Bucureştilor, încep manifestările dedicate ocrotitorului României, la Dunărea de Jos. Racla confecţionată la Monetăria Statului a fost adusă la Brăila, pentru ca binecredincioşii creştini să venereze moaştele Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitorul oraşului. La ora 15.00, preacuviosul părinte Daniil Oltean, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a fost întâmpinat, la Biserica Sfinţii Arhangheli, de aproximativ 40 de preoţi din Protopopiatul Brăila şi mulţime de credincioşi. Timp de o oră, în cântări de acatist, pelerinii s-au închinat la sfintele moaşte. De acolo, o delegaţie a preoţilor brăileni le-a purtat pe Sfântul Nicolae către Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, al cărei hram şi ocrotitor este.
La ora 17.00 au sosit la Galaţi. Ultima intersecţie dinaintea catedralei a fost aleasă drept loc de pelerinaj în forma unei sfinte cruci. Dinspre Brăila, Sfântul Ierarh Nicolae era purtat de preoţi, credincioşi şi copii purtători de făclii. Din faţă, dinspre Seminarul Teologic, Sfântul Apostol Andrei îi ieşea în întâmpinare, purtat de preoţi profesori şi tineri credincioşi. Dinspre stânga, Sfântul Ierarh Vasile cel Mare a fost adus de slujitorii Serviciului Social şi ai Aşezământului Eparhial, împreună cu copiii şi bătrânii beneficiari ai programelor sociale. Iar din partea dreaptă, Sfântul Ierarh Atanasie Patelarie a fost adus de preoţii şi credincioşii gălăţeni.
Cele patru rânduri de pelerini au fost întâmpinate la răscruce de drumuri de ÎnaltpreasfinţitulCasian,Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a binecuvântat această procesiune. Cu toţii au pornit spre Catedrala Arhiepiscopală, unde s-a săvârşit rugăciune de mulţumire. Pentru prima oară, la mai bine de un secol de la ctitorirea catedralei, Sfântul Ierarh Nicolae intra în lăcaşul de cult al cărui hram şi ocrotitor este.
Apoi, cele patru racle au fost aşezate pe baldachinul de pe esplanada catedralei, unde mulţimea de credincioşi aştepta, la rând, să le venereze. Sfântul Ierarh Nicolae este, acum, acasă la Sfântul Apostol Andrei. Sărbătoarea la Dunărea de Jos poate începe.
Alexandru Briciu, student