Arhiepiscopia Dunării de Jos, în conlucrare cu Facultatea de Istorie, Filozofie şi Teologie a Universităţii dunărene (prin Departamentul Teologic) a organizat un simpozion naţional studenţesc, cu tema “EPISCOPUL MELCHISEDEC ŞTEFĂNESCU-120 DE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE (1892-2012), care s-a desfăşurat la Galaţi, în perioada 10 – 11 mai 2012.
Episcopul Melchisedec Ştefănescu a condus destinele Eparhiei Dunării de Jos timp de 15 ani, iar lumea academică a simţit trebuinţa să-şi întoarcă privirea spre faptele demne din trecut, pentru a valorifica, cu mai multă înţelepciune, pe cele din prezent. S-ar putea spune că prezentul este o înlănţuire a faptelor din trecut şi dobândeşte, la rându-i, valoare de bază, de temelie pentru cele viiitoare.
Orice act istoric impresionează nu atât cantitativ, cât mai ales calitativ; nu numai cantitatea istoriei, ci calitatea faptelor consemnate de ea îi conferă trăinicie în timp. Ceea ce rămâne gravat puternic pe fondul societăţii îşi face loc în tezaurul tradiţiei, devenind astfel izvor al actualităţii. Este, deci, binecunoscută legătura dintre cele trei dimensiuni ale timpului, cu toată încărcătura de fapte înscrise în curgerea fiecăreia dintre ele – trecut, prezent şi viitor.
Evenimentul cultural a început joi, 10 mai, ora 930, la Catedrala din municipiul Galaţi, unde Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a săvârşit o slujbă de parastas pentru vrednicul de pomenire Melchisedec Ştefănescu – slujitor al lui Hristos, Episcop al Dunării de Jos.
În această zi specială de pomenire. care coincide cu ziua (10 mai 1864) când Melchisedec Ştefănescu a fost numit Episcop titular al Eparhiei Dunării de Jos, au fost aduse jertfe de colivă, colac, vin, lumânări, tămâie, dar şi jertfa duhovnicească a rugăciunii, prin care s-a împlinit cântarea “Veşnica pomenire”.
Alături de Arhipăstorul nostru, au fost prezenţi în Catedrala municipală şi s-au rugat părinţii profesori, slujitorii Catedralei, studenţii, precum şi creştinii pelerini la acest sfânt lăcaş de cult.
Lucrările Simpozionului s-au desfăşurat în aula “Episcop Melchisedec Ştefănescu” a Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos”, în prezenţa preoţilor, profesorilor, a masteranzilor, doctoranzilor, studenţilor şi a elevilor din liceele gălăţene.
Cuvântul de deschidere a fost rostit de ÎPS prof. univ. dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a apreciat importanţa acestui Simpozion şi a evocat în lumini şi cuvinte pline de dragoste, chipul, personalitatea şi opera episcopului Melchisedec Ştefănescu.
Apoi au rostit alocuţiuni: conf. univ. dr. Ivan Ivlampie, decanul Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie, şi invitaţii de onoare, dr. Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie din Galaţi şi arhim. dr. Pimen Costea, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului.
La acest Simpozion au fost prezenţi cu referate, studenţi de la Facultăţile de Teologie din Bucureşti, Iaşi, Târgovişte, Alba Iulia, Arad şi Galaţi.
Studenţii participanţi la lucrările Simpozionului au prezentat referate cuprinzând repere: din biografia episcopului Melchisedec Ştefănescu, din activitatea de păstor la Dunărea de Jos, apoi din cea de episcop al Romanului, privind rolul său în dobândirea Autocefaliei, activitatea sa în Academia Română, preocupările sale istorice, lucrările de teologie biblică, teologie practică, privind teme liturgice din opera sa, teme pastoral – misionare sau activitatea sa didactică, de profesor, inspector şi rector de seminar.
Lucrările prezentate au scos în evidenţă viaţa lui Melchisedec Ştefănescu şi însuşirile sale deosebite: strălucirea minţii, bogăţia cunoştinţelor, aptitudinile, atitudinile sale progresiste, patriotismul său înflăcărat, modestia sa impresionantă, bunătatea inimii şi tezaurul virtuţilor. El s-a distins ca mare teolog, istoric şi filolog. Şi aşa a rămas!
Prezenţa spirituală a episcopului Melchisedec Ştefănescu în aula Facultăţii de Istorie Filozofie şi Teologie din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos”, sală ce-i poartă numele, s-a făcut simţită de-a lungul celor două zile, cât s-au desfăşurat lucrările Simpozionului, la cele mai înalte cote.
Melchisedec Ştefănescu este o podoabă a ţării noastre, un model demn de urmat, iar numele său trebuie scris cu litere de aur, nu numai în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar şi în istoria culturii noastre naţionale, pentru că el a slujit nu numai Biserica, ci într-o mare măsură, Patria şi Poporul al cărui fiu era.
La finalul Simpozionului a avut loc vernisarea expoziţiei de carte şi documente, organizată spre cinstirea memoriei vrednicului de pomenire episcop Melchisedec Ştefănescu, în sala cu acelaşi nume din cadrul Centrului Arhiepiscopal.
Ing. Maricica Arinton-Maftei,
studentă, anul I, Teologie Asistenţă socială