Haralambie K. Skarlakidis, Sfânta Lumină. Minunea din Sâmbăta Mare, de la mormântul lui Hristos. 45 de mărturii istorice (sec. IX – XVI), Editura Elaia, Atena, 2011.
Arhitectul Skarlakidis (41 de ani) ne oferă o fascinantă lucrare privind una dintre cele mai mari minuni care se întâmplă astăzi, în lumea creştină: venirea Sfintei Lumini, la Mormântul Domnului de la Ierusalim, în fiecare an, în Sâmbăta Mare.
Demersul autorul se întemeiază pe adevărul evanghelic, care relatează Învierea Mântuitorului Iisus Hristos în lumină (Matei 28, 3; Marcu 16, 5; Luca 24, 4; Ioan 20, 12). Autorul a adunat, cu osârdie, documente bizantine, greceşti, arabe, persane, latine, germane, pe care le-a tradus cu ajutorul unor specialişti şi le-a înmănuncheat într-o lucrare unitară, al cărei fir roşu este, pe întreaga perioadă dintre anul 330 şi 2011, adevărul coborârii Sfintei Lumini pe Mormântul Lui Hristos. Dintre autorii care au lăsat mărturii istorice amintim de: Sfinţii Grigorie Luminătorul Armeniei şi Teodor Savaitul, împăratul-monah Constantin VI Cantacuzino şi Patriarhii Ierusalimului Chiril al II-lea, Damian I, Diodor I, Teofil al III-lea. La acestea trebuie adăugate măsurătorile ştiinţifice şi concluziile formulate de savantul rus Andrei Volkov, de la Centrul de Cercetare „Kurchatov Institute” din Moscova, în anul 2008 (!), cu prilejul venirii Sfintei Lumini, dar şi cercetările fizicianului Evghenii Morozov (Institutul de Fizică din Moscova) şi ale profesorului Gheorghi-os Papadopoulos (Laboratorul de rezistenţa materialelor al Universităţii din Atena). Statistica persoanelor care au scris despre acest fenomen arată că, din 45 de mărturii, opt sunt ale unor necreştini şi 27 aparţin unor călători sau teologi catolici, protestanţi sau armeni, minoritatea documentelor provenind de la monahi sau ierarhi ortodocşi sporind puterea persuasivă a lucrării.
Între cei care aduc mărturii privind acest miracol, se află şi un român – monahul Partenie, care relatează despre ceremonia Sfintei Lumini din anul 1846: „…Turcii au deschis mormântul lui Hristos şi au stins toate candelele. Atunci au venit autorităţile turce şi însuşi Paşa… Mitropolitul Meletie a rămas singur la intrarea în sântul Mormânt… şi autorităţile l-au controlat. Apoi au pus pe el un omofor, au deschis Mormântul şi i-au permis să intre… Deodată, lângă Mormântul lui Hristos a strălucit o lumină. În scurt timp, lumina şi-a făcut apariţia în Altar, la porţile împărăteşti şi s-a răspândit ca două râuri de foc… Toţi alergau de jur împrejur şi plângeau de bucurie… chiar turcii musulmani, cădeau în genunchi şi strigau „Alah! Alah! Întreaga biserică a fost învăluită de lumină” (p. 244).
Prin grija şi din osârdia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, cu bunăvoinţa Patriarhului Teofil al III-lea al Ierusalimului, credincioşii Bisericii Ortodoxe Române s-au putut bucura, în ultimii doi ani de darul Sfintei Lumini, adusă de la Ierusalim de către ierarhii-delegaţi ai Bisericii noastre. Minunea Sfintei Lumini s-a putut vedea şi în România, prin viteza incredibilă cu care s-a răspândit în întreaga noastră Biserică, prin dragostea chiriarhilor şi prin râvna preoţilor luminând ca la Ierusalim marile metropole, dar ajungând şi până în bisericuţele din sate şi cătune şi bucurând sufletele tuturor credincioşilor.
Prezentând argumente istorice, dar şi actuale, prezenta lucrare se constituie într-un argument de nerefuzat pentru toţi cei care încă zăbovesc în credinţa lor.
Remarcăm faptul că această carte apare în condiţii grafice de excepţie, cu o documentaţie foto deosebit de bogată, ce ilustrează perfect textul scris bine, convingător, pe alocuri, în termeni tehnici-ştiinţifici, tradus într-o limbă română frumoasă de ieromonahul Ştefan Nuţescu de la Schitul românesc Lacu, Sf. Munte Athos. Este una dintre cele mai frumoase lecturi care se pot face în perioada pascală!
Pr. Lucian Petroaia