În ultimele luni din această toamnă s-au întors ,,acasă” din slujirea în Biserica Ortodoxă trei vrednici şi recunoscuţi păstori de suflete, ierarhi prieteni ai noştri, ai românilor: Mitropolitul Nikodim Rusnak al Harkovului, bucovinean de la Cernăuţi, decanul de vârstă al ierarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, Mitropolitul Mihail Staikos al Austriei (Patriarhia Ecumenică), personalitate recunoscută pen-tru dinamismul implicării sale în lucrarea misionară şi în menţinerea relaţiilor panortodoxe în duhul sănătos al comuniunii şi Mitropolitul Damaschin Papandreou, de la Geneva, fost director din partea Patriarhiei de Constantinopol al Centrului de studii panortodoxe din Chambessy (Elveţia) pentru pregătirea Sfântului şi Marelui, al optulea Sinod Ecumenic, profesor de teologie, remarcabil om de cultură, promotor al dialogului interortodox şi prieten al ierarhilor şi al credincioşilor ortodocşi români, „Doctor Honoris Causa” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti.
Despre parcursul vieţii lor, de la familie spre responsabilităţile în marea chemare arhierească, s-a scris în publicaţiile Centrului de Presă ,,Basilica” al Patriarhiei Române. Preafericitul Părinte Patriarh a transmis, la timpul cuvenit, mesaje de condoleanţe, atât familiilor, cât şi Bisericilor de care au aparţinut defuncţii ierarhi plecaţi la Domnul.
În mod special se cuvine a fi marcată la Dunărea de Jos contribuţia acestor vrednici ierarhi la consolidarea legăturilor duhovniceşti dintre slujitorii din diferite Biserici Ortodoxe, spre a se evidenţia şi mai pronunţat unitatea noastră în dreapta credinţă, pe care se cuvine să o promovăm mai mult şi datorită faptului că mulţi români vieţuiesc în străinătate, frăţeşte, cu alţi ortodocşi de alte etnii.
În acest sens, Mitropolitul Nicodim al Harkovului este promotorul legăturilor frăţeşti cu ierarhul, slujitorii şi credincioşii Dunării de Jos, prin oferirea, pentru Eparhia noastră, de documente şi de părticele din moaştele Sfântului Atanasie al III-lea, Patriarh Ecumenic, care acum se află în Catedrala mitropolitană din Harkov. Astfel, sfântul ce a locuit vreme de 12 ani, în veacul al XVII-lea, la Galaţi, s-a întors şi la noi, tot ca acasă, dar mai ales a fost oficial recunoscut şi înscris în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române, cu dată de prăznuire în ziua de 2 mai, consolidându-se astfel, prin puterea, cu ajutorul şi prin exemplul sfinţilor, comuniu-nea dintre ortodocşii greci, slavi şi români!
Mitropolitul Nicodim a fost un ,,stâlp” al canonicităţii Bisericii din Ucraina, un mare misionar, a întemeiat o eparhie ortodoxă în Argentina, un poet, un păstor gingaş şi sensibil şi un mare admirator al poporului din care se trage, purtând adesea veşminte arhiereşti din materiale cusute de mâinile sfinte ale bucovinenilor.
Mitropolitul Mihail de Viena rămâne în conştiinţa noastră misionară şi liturgică, atât prin vizita la Galaţi, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, ca delegat al Sanctităţii Sale, Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, în anul 2002, dar mai ales prin marele dar oferit Eparhiei: părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Apostol Andrei şi ale Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei.
Ne vom ruga împreună cu cei ce cinstesc sfintele moaşte ale Sfântului Atanasie, Sfântului Andrei şi ale Sfântului Ioan cel Milostiv, cu toţi pelerinii de zi cu zi, să le dăruiască Dumnezeu aleşilor Săi, mitropoliţii Nicodim, Mihail şi Damaschin, ,,uşurare multă”, iertare de toate greşelile săvârşite ,,cu voie şi fără de voie” şi comuniunea cu sfinţii, pe care i-au slujit, i-au urmat şi i-au făcut cunoscuţi pe pământ.
Dumnezeu să-i aşeze cu drepţii!
+ CASIAN,
Arhiepiscopul Dunării de Jos