„Doamne, de n-am avea pe sfinţii Tăi rugători, şi bunătatea Ta milostivindu-se spre noi, cum am îndrăzni, Mântuitorule, a Te lăuda pe Tine, pe care Te binecuvintează neîncetat îngerii. Ştiutorul inimilor, iartă sufletele noastre”.
(Slava de la Pavecerniţa Mare)
Cinstirea sfinţilor şi a sfintelor moaşte ocupă un loc deosebit de important în cultul Bisericii Ortodoxe şi în evlavia credincioşilor ei.
Biserica şi credincioşii ei au convingerea că, prin atingerea de sfintele moaşte şi prin rugăciunile adresate sfântului, lângă sfintele sale moaşte se înfăptuiesc adeseori vindecări precum şi alte fapte minunate, ca şi prin atingerea sfintelor icoane, datorită energiilor dumnezeieşti care ne vin prin persoanele celor reprezentaţi în sfintele icoane, de la Mântuitorul Iisus Hristos, şi care lucrează cu putere sfintele icoane sau prin sfintele moaşte.
Un temei pentru cinstirea sfintelor moaşte şi a credinţei în puterea ce iradiază din ele ni-l dă Sfânta Scriptură, prin cazul învierii unui mort aruncat peste osemintele proorocului Elisei (IV Regi 13, 21). Puterea dumnezeiască ce lucrează prin trupurile necorupte de moarte ale sfinţilor este o continuare a puterii Domnului ce lucra prin sfinţi, cât ei erau în viaţa pământească.
Evocarea evenimentului din 16-17 octombrie 1996
Din 1990, în istoria Arhi-episcopiei Dunării de Jos au fost înscrise cu „litere de aur” importante evenimente spirituale.
Astfel, pentru Ierarhul, clerul, monahii şi credincioşii de la Dunărea de Jos, zilele de 16-17 octom-brie 1996 vor rămâne un reper fundamental în istoria spirituală a eparhiei, dar şi a Catedralei din Galaţi. Cu binecuvântarea ÎPS Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi a vrednicului de pomenire Mitropolit Nicodimos de Patras şi în urma invitaţiei şi a demersurilor Preasfinţitului Episcop Casian, actualul arhi-episcop al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, sfintele moaşte ale Sfântului Apostol Andrei au fost aduse pentru 2 zile, de la Iaşi la Galaţi, unde au fost venerate de mii de credincioşi din întreaga eparhie, precum şi de cei veniţi din mai toate judeţele Munteniei şi Dobrogei.
Iată ce mărturisea chiriarhul Dunării de Jos, în legătură cu acest eveniment important: ,,Stă pentru o noapte Sfântul Apostol Andrei în Galaţi. Stă în această catedrală, în această noapte şi vă vede, vă vorbeşte, vă aude pe toţi care îl căutaţi. Îi veţi spune necazurile voastre voi, cei bolnavi, voi, cei însetaţi de credinţă, voi, cei dornici de viaţă duhovnicească, voi, care n-aţi cunoscut dulceaţa vieţii duhovniceşti, voi, cei care aţi trăit ani de-a rândul, într-o ideologie fără de Dumnezeu, în timpul martirajului fie că a fost în timpul turcocraţiei sau în timpul altor ocupaţii, voi, cei care aţi răbdat închisori, voi, cei care L-aţi mărturisit pe Hristos, prin feluri şi chipuri, voi ucenicilor toţi, de aici şi pretutindeni. Spuneţi-i Sfântului Apostol Andrei că aţi păstrat ţara întreagă; în această ţară, românii toţi sunt ortodocşi! În această ţară, Evanghelia e păstrată de 2000 de ani.(…) Să-i fagăduiţi că veţi rămâne ortodocşi, căci Ortodoxia este darul lui, că veţi rămâne în pace cu celelalte credinţe şi că le veţi chema la pace, la înţelegere, la Apostolul Andrei. Şi Sfântul Apostol Andrei este suficient pentru neamul românesc. Iar cuvântul lui se poate rezuma într-o singură propoziţiune: ,,L-am găsit pe Mesia, care Se cheamă Hristos”. Este primul dinte omenii pământului care L-a mărturisit pe Mesia că este Iisus Hristos.(…) Mă adresez preoţilor din eparhia mea şi îi îndemn să nu uite că sunt contemporanii venirii Sfântului Apostol Andrei aici, la noi. Ne caută Sfântul Andrei şi ne întreabă: noi L-am găsit cu adevărat pe Mesia care Se cheamă Iisus Hristos? Dacă încă mai avem îndolieli, să-l rugăm pe Sfântul Andrei să ne ajute să mărturisim că suntem poporul lui Dumnezeu.”
Intrarea în calendar a acestei sărbători
Cu acest prilej, locuitorii eparhiei au câştigat o nouă sărbătoare locală, înscrisă în calendarul ortodox, pe data de 17 octombrie; au dobândit un rugător apropiat în ceruri, un sfânt care a umplut casele oamenilor cu icoanele sale, rămânând şi în inimile lor.
Un an mai târziu, la aceeaşi dată a avut loc în catedrală sfinţirea unei fresce care reprezintă evenimentul din 1996. La acest moment festiv, Înaltpreasfinţitul Nicodimos, mi-tropolitul Patrei a întregit darul, oferind Catedralei Episcopale o cruce-relicvar în care au fost aşezate părticele din lemnul crucii de martiriu, a Sfântului Andrei.
În seara zilei de 16 octombrie a.c., toate bisericile şi capelele din municipiul Galaţi au săvârşit Vecernia sărbătoririi Trecerii moaştelor Sf. Apostol Andrei la Galaţi, iar Catedrala Dunării de Jos a fost neîncăpătoare pentru toţi cei veniţi să retrăiască, prin rugăciune şi cântare, evenimentul petrecut cu 15 ani în urmă. Cu acest prilej, în catedrală au fost scoase spre închinare moaştele Sfântului Andrei, ale Sfântului Ioan Casian şi moaştele Sfântului Nectarie, alături de celelalte părticele din trupurile sfinţilor, care se află permanent în acest locaş de cult.
Reactualizarea bucuriei de la 16-17 octombrie 1996
Bucuria pe care a prilejuit-o Chiriarhului nostru, clerului şi credincioşilor din Eparhia Dunării de Jos, comemorarea trecerii moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi se poate constata din cuvântul de învăţătură al ÎPS Sale: „Nu uitaţi că v-a vizitat Sfântul Apostol Andrei! Nu uitaţi că v-a vizitat primul apostol al lui Hristos!”.
În sunetul clopotelor şi în cântări de tropare, Înaltpreasfinţitul împreună cu clerul şi credincioşii săi au făcut o scurtă procesiune în jurul catedralei arhiepiscopale, cu moaştele Sfântului Andrei, ale Sfântului Ioan Casian şi ale Sfântului Nectarie Taumaturgul.
Atmosfera de bucurie du-hovnicească a aniversării trecerii la Galaţi a moaştelor Sf. Apostol Andrei a continuat cu săvârşirea Sfintei Liturghii arhiereşti de către ierarhul Dunării de Jos, înconjurat de diaconi şi de preacucernicii părinţi consilieri ai Centrului Eparhial. La sfârşitul acesteia, chiriarhul nostru a precizat că Sfântul Apostol Andrei este pentru gălăţeni ceea ce Cuvioasa Parascheva este pentru locuitorii Iaşiului, sau Sfântul Dimitrie din Basarabi pentru bucureşteni. Totodată, a specificat că anul acesta Cinstitul cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi adus de la Patras (Grecia) de către o delegaţie a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropo-lit Hrisostom de Patras, pe Dealul Patriarhiei, cu prilejul hramului, spre a fi venerate de credincioşi.
Sărbătoarea s-a încheiat cu Simpozionul intitulat ,,15 ani de la trecerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi”, de la Seminarul Teologic ,,Sf. Ap. Andrei”, în care s-a evocat evenimentul din 16-17 octombrie 1996 prin vizionarea unui film documentar, susţinerea unui referat şi câteva reflecţii ale pc. pr. director.
Sărbătoarea „Trecerii la Galaţi a moaştelor Sfântului Andrei” în ziua de 17 octombrie, sau „Sfântul Andrei de toamnă” aşa cum a numit-o ÎPS Casian, deschide sărbătorile închinate acestui mare apostol al lui Hristos, prăznuit în toată Biserica Ortodoxă la începutul iernii, pe 30 noiembrie.
Daruri ale sfinţilor în Eparhia Dunării de Jos
Înaltpreasfinţitul Părinte Arhi-episcop Casian nu s-a ostenit doar pentru primirea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi, aşa după cum rezultă din rândurile de mai sus, ci a făcut mai multe demersuri pentru a primi şi moaştele unor sfinţi care au legătură cu Arhiepiscopia Dunării de Jos sau ale unor aleşi ai cerului faţă de care credincioşii noştri au o evlavie aparte, deschizând astfel ,,calea sfinţilor”.
Astfel, în 2002 au venit Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Ioan cel Milostiv, Sfântul Atanasie Patriarhul în 2004, Sfinţii Dasie, Emilian şi Gheorghe în 2005, Sfântul Nectarie în 2006, Sfântul Sofronie în 2008, Sfântul Vasile cel Mare, Sfinţii din Samotracia, Sf. Grigorie Palama şi Sf. Martiri de la Niculiţel în anul 2009. Tot de atunci şi până astăzi la Dunărea de Jos au ajuns relicve de mare valoare pentru întreaga creştinătate, precum: o părticică din crucea Domnului în 1992, o părticică din crucea Sf. Apostol Andrei în 1997, Cinstitul Brâu al Maicii Domnului în 2001, veşmântul Sf. Parascheva tot în 2001, veşmântul Sf. Efrem de la Pecerska în 2005 şi veşmântul Sf. Patapie în 2009. Primirea lor s-a făcut cu mari procesiuni, iar în pelerinaj au venit, spre a cinsti aceste tezaure duhovniceşti mii de pelerini.
Aceste evenimente – pietre de hotar în istoria Bisericii şi a Eparhiei noastre – sunt de o importanţă covârşitoare, deoarece ele dovedesc, încă o dată, autenticitatea şi profunzimea adevărului de credinţă ortodoxă plămădit şi trăit pe pământul românesc, evlavia credincioşilor faţă de sfinţi şi dragostea faţă de Sfânta Biserică pe care Hristos-Domnul „a câştigat-o cu însuşi Sângele Său”şi care a fost, este şi va rămâne „stâlpul şi temelia adevărului”.
Sfinte Apostole Andrei, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi!
Ionuţ Furtună