Mai înainte de Sărbătoarea Învierii Domnului şi de tradiţionalul pelerinaj de Florii, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în Duminica a V-a a Postului Mare, când Biserica cinsteşte pe Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca, pp cc consilieri eparhiali şi pp cc protoierei au mers într-un pelerinaj misionar în toate cele opt protopopiate ale Eparhiei, în special în parohiile sărace.
Cu acest prilej au fost desfăşurate ample activităţi liturgice, social-filantropice şi misionare. S-au rostit rugăciuni şi cuvinte de învăţătură specifice acestei perioade de pregătire sufletească şi trupească în vederea primirii cu bucurie a Praznicului Învierii Domnului şi s-au oferit pachete cu alimente de primă necesitate familiilor nevoiaşe. De asemenea, credincioşii au fost îndemnaţi să nu uite familiile şi persoanele aflate în suferiţe şi nevoi, pentru a le aduce şi lor în suflete bucuria Învierii.
Astfel, în localitatea Toflea din judeţul Galaţi, după săvârşirea Sfintei Liturghii la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi şi Sfântul Ştefan cel Mare” de către pc. pr. consilier Ionel Rotaru, delegatul Înaltpreasfinţiei Sale, toţi cei prezenţi, aproximativ 250 de persoane, copiii, tinerii şi vârstnicii, au primit daruri, constând în cărţi de rugăciune, iconiţe, alimente de primă necesitate şi pachete cu dulciuri.
Şi în localitatea Nicoreşti din judeţul Galaţi, au fost vizitate un număr de 18 familii nevoiaşe, cărora li s-au stropit casele cu aghiasmă, s-au rostit rugăciuni de binecuvântare şi s-au oferit pachete cu alimente.
Valoarea ajutoarelor oferite în cele două localităţi, Toflea şi Nicoreşti se ridică la suma de 2000 de lei.
Aceste activităţi social-filantropice şi misionare sunt menite să aducă bucurie şi în suflete creştinilor aflaţi în suferinţe şi nevoi, dat fiind faptul că perioada de post în care ne aflăm ne îndeamnă să fim mai buni şi să venim în întâmpinarea aproapelui nostru, pentru a ne bucura împreună de Lumina Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
M.P.
„Să prăznuim sărbătoarea aceasta atât de mare şi de luminată a Învierii Domnului, nu numai cu prisos de bucurie, ci şi cu prisos de evlavie. Căci Domnul a înviat, şi a înviat şi lumea dimpreună cu El, şi legăturile morţii s-au rupt prin Înviere. Adam a păcătuit şi a murit. Dar Hristos n-a păcătuit şi a murit. O, lucru nou şi minunat: acela a păcătuit şi a murit, Acesta n-a păcătuit şi a murit! Pentru ce? Pentru că acela ce-a păcătuit şi a murit să poată să scape de legăturile morţii prin Cel Care n-a păcătuit, dar a murit. Aşa se petrece şi în afacerile lumeşti: cineva, de multe ori, rămâne dator şi, pentru că nu are cu ce să plătească, este ţinut în lanţuri. Altul nu e datornic nimănui, dar, pentru că poate să plătească, plăteşte şi îl slobozeşte pe cel vinovat. Astfel s-a întâmplat şi cu Adam: era dator şi stăpânit de diavol, dar nu putea să plătească. Hristos nu era dator, nici nu era stăpânit de diavol, dar putea să plătească datoria. Şi iată că, venind, a plătit cu moartea Sa pentru acela care era stăpânit de diavol, ca pe acela să-l slobozească!“.
(Sfântul Ioan Gură de Aur,
Cuvânt la Praznicul Învierii Domnului)
