„Să sune clopoțelul!“ este cea mai nimerită bătaie a emoțiilor în interiorul inimilor sensibile și sensibilizate de prezența „îngerașilor“ ‑ copiii, a primăverii din toamnă ‑ elevii și a stâlpilor națiunii – studenții, gata să se reunească într‑o mare comunitate, cea a educației, prin pășirea în noul an școlar.
Este inutil să mai demonstrăm cât de profundă este această nouă etapă a vieții noastre, la începutul Noului An Bisericesc, încărcat de puterea suavă, liniștitoare și profund credincioasă a Copilului, fecioară și maică a creștinătății smerite, pure și iubitoare de omul lui Dumnezeu.
Nașterea Maicii Domnului anunța umanitatea noastră să fie gata și de primenirea lăuntrică pe care o oferă noul model, Copilul, dar al rugăciunii din iubirea lui Dumnezeu, pe brațele Păriților bătrâni, dar întineriți spiritual, ca astfel, la Templu, în Biserică, să ne împărtășim toți de tinerețea veșnică a Fiului lui Dumnezeu, devenit și Fiul Omului.
Sub auspiciile unei astfel de provocări lăuntrice, toți putem contribui la o mai coerentă atitudine față de educația pentru om și pentru viața orientată spre veșnicie și nu spre efemer și îngust, trecător și păgubitor.
În paginile acestei reviste, care se vrea o sinteză simplă, dar nu simplistă, a locului lui Dumnezeu în inima mamei de acasă, de la școală și de la biserică, prin faptele concrete în educația creștină, susținută de preoți activi și altruiști, prin dascăli, care sunt părinți la modul real, dar și de suflet, pentru orice copil, precum și prin familiile tot mai apropiate de dorințele copiilor de comunicare, de lucrare și de relaxare în spațiile primitoare ale mănăstirilor, bisericilor, școlilor și localităților cu peisaje paradisice, naturale, unde se organizează vara tabere cu mult folos pentru noi toți. Vom admira și felicita pe toți copiii participanți la taberele din Arhiepiscopie și vom mulțumi cuviincios preoților, voluntarilor și tuturor susținătorilor lecției nesfârșitei bunătăți sufletești și umane, „de la tinerețe pân’ la bătrânețe“.
De asemenea, vom admira cu evlavioasă bună cuviință pelerinii Maicii Domnului, prin cunoscutul traseu dintre necaz și boală, de la singurătate și izolare la bucuria regăsirii dulcei mângâieri a „Maicii îndurărilor, Luceafărului Mărilor“.
În fine, vom aprecia mult meditația „Să sune clopoțelul!“ a doamnei profesoare Marinela Modiga, care și deschide sufletește, în loc de editorial, inimile noastre, spre educația trainică la o școală inclusivă, de la care e bine să nu absentăm niciodată!
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos