După ce am prăznuit duhovniceşte cele trei sărbători împărăteşti: Naşterea, Tăierea împrejur şi Botezul Domnului, alese prilejuri de renaşere şi primenire sufletească, Biserica a rânduit prăznuirea celui mai mare dintre sfinţii săi, Sfântul Ioan Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului. Dintru început de la Sfinţii Părinţi cum citim în sinaxarul Mineiului, s‑a păstrat obiceiul ca a doua zi după Botezul Domnului să se facă pomenirea Sfântului Ioan Botezătorul.
În ziua pomenirii Sfântului Ioan, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos a poposit în parohia gălățeană, binecuvântându‑i pe slujitorii și credincioșii prezenți, săvârșind Sfânta Liturghie în biserica care poartă hramul Sfântului care a străpuns întunericul şi a vestit apariţia „Răsăritul celui de sus“.
În cuvântul de învățătură, ierarhul locului a expus câteva aspecte din viața și misiunea Sfântului Ioan: „Viaţa şi predica Sfântul Ioan Botezătorul constituie un bogat şi însemnat izvor de învăţătură, de pildă şi chemare pentru totdeauna şi mai ales pentru noi cei de azi. Dumnezeu însuşi prin gura proorocului Maleahi îl prezintă pe Sfântul Ioan ca trimis, ca martor, ca vestitor când zice: «Iată Eu trimit pe îngerul Meu care va găti cale înaintea feţei Mele» (Maleahi 3, 1). Sfântul Ioan a mărturisit pe Mesia, a fost mărturie a Domnului prin propovăduirea sa şi prin viaţa sa, alegându‑şi un ţinut pustiu, unde a purtat o îmbrăcăminte aspră, sărăcăcioasă şi s‑a hrănit ani de‑a rândul cu lăcuste şi miere sălbatică. Mesajul predicii Sfântul Ioan era chemarea la pocăinţă: «Pocăiţi‑vă că s‑a apropiat Împărăţia cerurilor» (Matei 3, 2). Fiind trimisul lui Dumnezeu, Înaintemergător al Fiului Său trebuia să pregătească pe oameni prin pocăinţă pentru a primi pe Mesia.
Pocăinţa înseamnă a‑ţi da seama de păcat şi de greutatea lui şi apoi luarea hotărârii de îndreptare, de părăsire a vieţii păcătoase şi a trăi după voia lui Dumnezeu.
Prorocul Ioan a cuprins în sfera misiunii sale pe toţ cei ce, de jos sau de sus, se apropiau de el. Fără duritate, dar cu hotărâre sfântă, Ioan a denunţat egoismul, orgoliul, ipocrizia, nedreptatea, fărădelegea, înfierându‑le ca pe o gravă abatere de la legea sfântă, dar şi de la firescul naturii omeneşti.
În locul acestor păcate, Sfântul Ioan s‑a străduit să introducă smerenia, cumpătarea, sinceritatea și dragostea. Pentru noi Sfântul Proroc Ioan Botezătorul constituie o şcoală înaltă de la care suntem chemaţi să învăţăm multe“.
După aceste cuvinte de învățătură, Chiriarhul Dunării de Jos, i‑a stropit cu Agheasmă Mare pe credincioși, îndreptându‑se apoi împreună cu clerul la demisolul bisericii, unde a fost săvârșită slujba de mulțumire pentru darurile primite de la Cel de Sus și pentru cei ce poartă numele Înaintemergătorului și Botezătorului Domnului nostru Iisus Hristos și Parastasul pentru toți ostenitorii și binefăcătorii acestei parohii trecuți la cele veșnice.
Vicențiu Tacea