30 de ani sub omoforul Sfântului Apostol Andrei

Galaţiul este primul oraş din România care a fost aşezat sub ocrotirea Sfântului Apostol Andrei, încă din anul 1992. La iniţiativa ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian, pe atunci arhiereu‑vicar al Eparhiei Dunării de Jos, Con­siliul Local al Municipiului Galaţi, prin Ho­tărârea sa cu nr. 93 din 6 noiembrie 1992¹, a apro­bat ca Sfântul Apostol Andrei să fie declarat ocrotitor duhovnicesc al gălăţenilor, iar sărbătorile spirituale ale munici­piului să fie organizate în legătură cu ziua de prăznuire a acestuia, anual.

Întotdeauna deschiderea sărbătorilor oraşului de la Dunăre s‑a făcut în Catedrala Eparhială – centrul tuturor manifestărilor duhovniceşti, misionare, cultural‑didactice şi social‑filantropice închinate Sfântului Andrei. Aici s‑au săvârşit, în­cepând cu anul 1992, toate slujbele de Tedeum pentru deschiderea manifestărilor andreiene, precum şi Sfintele Liturghii arhiereşti de hram, care au reunit în duh de rugăciune şi mulţumire aduse lui Dumnezeu, întreaga suflare a oraşului şi a eparhiei, de la mic la mare, cler şi credincioşi, autorităţi locale şi oaspeţi din ţară şi străinătate. Subliniem că încă din acel an şi până în 2016, sărbătorile andreiene au fost onorate de cei mai mulţi dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, de profesori de teologie şi oameni de cultură, într‑o firească simbioză de prăznuire, la Galaţi, a Celui întâi chemat dintre apostoli.

1992

Este anul naşterii acestui amplu proiect, care avea să schimbe major, cu lumină şi în bucurii duhovniceşti, atât viaţa Galaţilor, cât şi viaţa întregii Eparhii a Dunării de Jos: aşezarea celui mai de seamă oraş românesc de pe cursul Dunării sub patronajul Sfântului Apostol Andrei. În acest sens, invitând toată suflarea gălăţeană la lucrare duhovnicească, socială, educaţională, dar şi la prăznuire, arhiereul vicar Casian Gălăţeanul scria în periodicul eparhial astfel: „La opera de zidire a credinţei profunde în Dumnezeul părinţilor noştri şi înnoirea ei în sufletele celor de azi, aici, la Dunărea de Jos, este chemat, invocat, rugat şi aşteptat Sfântul şi Întâiul Apostol al Mântuitorului şi evanghelizator al nostru, Sfântul Andrei. Consiliul Municipal şi Episcopia Dunării de Jos, în comuniune de interese spirituale cu toţi cei pe care‑i reprezintă, doresc şi au reuşit să pună Galaţiul sub ocrotirea unui sfânt! Este, fără îndoială, actul cel mai important din viaţa românească şi creştinească adus în zilele noastre la Galaţi, ca semn autentic al înnoirii! Este revenirea în fire a românului! Să fim toţi, aşadar, la un astfel de binecuvântat eveniment! Sfinte Apostole Andrei, păstorul şi ocrotitorul celor ce‑şi pun nădejdile în Dumnezeu, apără şi ajută Galaţiul şi pe gălăţeni, care ţi‑au gătit loc în sufletele şi‑n inimile lor!“².

În primul an, la „Sărbătorile Sfântului Andrei“ au fost invitaţi să participe ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, profesori de la Facultăţile de Teologie din Bucureşti şi Iaşi, personalităţi lo­cale. Nota specifică au dat‑o  simpozionul cu tema ,,Creştinism la Dunărea de Jos şi înnoire creştină“ şi conferinţa susţinută de pr. prof. dr. Mircea Păcurariu. În ziua de 29 noiembrie, în catedrală – aflată în lucrări de reparaţii, s‑a săvârşit Sfânta Liturghie, de către un sobor de ierarhi, dintre care amintim pe vrednicii de pomenire mitropolitul Nestor al Olteniei şi episcopul Gherasim al Râmnicului³.

1993

Programul sărbătorilor a fost centrat pe ceremonia sfinţirii capelei Seminarului Teolo­gic „Sfântul Andrei“ şi concertul‑concurs al corurilor seminariilor teologice din Buzău, Roman şi Galaţi, fiind încununat cu Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie săvârşită la Catedrala Eparhială⁴.

1994

Catedrala fiind încă în lucrări de reparaţie⁵, în ziua de 30 noiembrie, întru cinstirea Sfântului Andrei a fost resfinţită biserica „Precista“, după lucrări importante de restaurare; aici s‑a şi săvârşit Sfânta Liturghie, în ziua praznicului, de către ierarhul nostru şi ÎPS Arhiepiscop  (atunci episcop) Calinic al Argeşului⁶.

1995

Serbările au avut ca reper sfinţirea, la Cate­drală, a noilor Antimise⁷ şi să­vârşirea Sfintei Liturghii arhiereşti în pre­zenţa fericitului întru adormire Patriarh Teoctist, alături de care au fost prezenţi ÎPS Mitropolit Petru al Basarabiei, vrednicul de pomenire episcop Gherasim al Râmnicului, ÎPS Arhiepiscop (atunci episcop) Calinic al Argeşului şi ÎPS Mitropolit Ioan al Banatului (atunci episcop al Covasnei şi Harghitei). Răspunsurile liturgice au fost date de prestigioasa corală „Tedeum laudamus“ a preoţilor din Bucureşti, care a susţinut şi un concert de înaltă ţinută. În cuvântul său, Patriarhul Teo­ctist binecuvânta oraşul şi pe gălăţeni astfel: „(…) Fericiţi sunteţi voi, gălăţenilor, clerici şi mireni, că aţi purces la chemarea ocrotirii Sfântului Apostol Andrei, cei dintâi dintre locuitorii ţării noastre. El este al nostru, al tuturor, al Patriarhiilor, al mitropoliilor, dar oraşul Galaţi cu credincioşii, cu preoţii şi cu vlădicii lui a reuşit să‑l aşeze pentru prima dată pe Sfântul Andrei cu roşu în calendarele noastre şi această sărbătoare se împleteşte atât de frumos cu  pregătirea noastră la întâmpinarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos!“⁸.

1996

„Sărbătorile Galaţiului“ au re­prezentat o continuare firească, un ecou al momentelor istorice din 16‑17 octombrie ale ace­luiaşi an, când, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel – atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei au fost aduse la Iaşi şi apoi la Galaţi moaştele Sfântului Apostol Andrei de la Patras (Gre­cia). În mesajul său, fericitul întru adormire Patriarh Teoctist, legând momentul 16‑17 octombrie 1996 de praznicul andreian din noiembrie al aceluiaşi an 1996, se adresa astfel ierarhului, preoţimii şi credincioşilor de la Dunărea de Jos: „(…) Gălăţenii se află printre privilegiaţii care au putut să se închine moaştelor Sfântului Apostol Andrei. La acest privilegiu erau îndreptăţiţi atât datorită faptului că Sfântul Andrei a propovăduit chiar pe meleagurile acestea, cât şi datorită evlaviei faţă de acest sfânt, pe care l‑aţi luat ca Ocrotitor al oraşului Galaţi. De aceea, pentru iniţiativa şi strădaniile pe care  le‑a depus Preasfinţitul Casian ca să aducă moaştele Sfântului Apostol Andrei la Galaţi, să‑l ofere spre cinstire credincioşilor, Prea Sfinţia Sa a săvârşit o lucrare pastorală de mare valoare. Păstraţi cu sfinţenie şi amintirea, dar şi pilda credinţei statornice a Sfântului Andrei“⁹. Cu acest prilej, în Catedrala din Galaţi, la solicitarea Eparhiei, Primarul Municipiului Galaţi a oferit vrednicului de pomenire Mitropolit Nicodim de Patras, titlul de „Cetăţean de onoare“ al Galaţiului. Nefiind de faţă ierarhul grec, diploma şi însemnele au fost primite de delegatul său, dl dr. Dimitrios Fourlemadis¹⁰.

1997

Praznicul andreian a început cu un moment de mare emoţie, petrecut în 16‑17 octombrie, la un an de la aducerea moaştelor Sfântului Andrei la Galaţi: vizita în eparhia noastră, a mitropolitului Nicodim de Patras, însoţit de Înaltpreasfinţiţii Mitropoliţi Ieronim de Teba (actualul Arhiepiscop al Atenei şi Primat al Bisericii Ortodoxe a Eladei) şi Alexandros de Mantinias şi Kinurias.  În acest context, în prezenţa iluştrilor oaspeţi, a PS Nifon al Sloboziei şi Călăraşilor (actualul Arhiepiscop şi Mitropolit al Târgoviştei şi Exarh Patriarhal), a ierarhului‑gazdă şi a autorităţilor locale a avut loc instituirea sărbătorii aducerii moaştelor Sfântului Andrei la Galaţi, care, ulterior, cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost înscrisă în calendarul bisericesc în ziua de 17 octombrie, ca sărbătoare locală a Eparhiei Dunării de Jos. Trebuie consemnat şi că, în 17 octombrie 1997, ierarhii prezenţi la sărbătorirea unui an de la aducerea moaştelor Sfântului Andrei la Galaţi au sfinţit fresca de pe peretele de miazănoapte al pronaosului catedralei, care înveşniceşte pe zidul acesteia momentul istoric din 16‑17 octombrie 1996¹¹.

Prăznuirea a continuat în luna noiembrie, prin diverse programe¹² şi s‑a încheiat la catedrală, prin săvârşirea primei Sfinte Liturghii a ierarhului locului în comuniune cu toţi cei aproape 400 de preoţi din eparhie, cu ocazia Conferinţei pastorale anuale. Slujba a fost transmisă în direct, de către Postul Naţional de Radio, canal prin intermediul căruia credincioşii din întreaga ţară au putut asculta şi mesajul Patriarhului Teoctist, care felicita şi binecuvânta pe gălăţeni astfel: „(…) Ne bucurăm că prin gândul şi fapta celor de astăzi continuăm o sfântă tradiţie  şi înscriem  file noi în cronica de credinţă, nădejde şi dragoste a neamului nostru… Fie ca bucuria acestei sărbători, de suflet şi de trăire, să sporească credinţa în învăţătura şi dreptatea noastră, să înmulţească nădejdile de mai bine şi să reverse asupra tuturor  dragostea evanghelică propovăduită de Sfântul Apostol Andrei…“ ¹³.

1998

În contextul sărbă­torilor închinate Sfântului Apostol Andrei au avut loc lucrările Sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice a Comisiei Naţionale Române de Isto­rie Ecle­ziastică Comparată, deschise prin slujba de Tedeum din catedrală, la care au luat parte mitropolitul Nestor al Olteniei, episcopul Ghe­rasim al Râmnicului, ÎPS Arhiepiscop Calinic al Ar­geşului (atunci episcop), profesori universitari de la Facul­tăţile de Teologie din Bucureşti, Cluj‑Napoca, Sibiu şi Arad. Acum a fost sfinţită biserica „Sf. Andrei“ – capela Seminarului Teologic gălăţean şi a fost inaugurată cantina „Sf. Parascheva“ din municipiu¹⁴.

1999

După vizitele la Galaţi ale Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, în octombrie 1999 şi octombrie 2000, mulţi ani la rând sărbătorile andreiene din cetatea de la Dunăre au bene­ficiat de prezenţa unui delegat al Sanctităţii Sale. Astfel, în anul 1999, după ce fericitul întru adormire Patriarh Teoctist bucurase toată suflarea gălăţeană prin prezenţa, slujirea şi cuvântul său (27‑28 noiembrie), declarând Catedrala din Galaţi drept „model pentru interiorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului“ ¹⁵, Liturghia arhierească de la catedrală, din ziua de 30 noiembrie a fost prezidată de către ÎPS Mi­tro­polit Kiril de Seleucia, în mijlocul unui sobor cu alţi ierarhi din ţară şi din străinătate. La rugămintea Chiriarhului Dunării de Jos, mitropolitul‑oaspete a sfinţit în acele zile, împreună cu ierarhul‑gazdă, biserica „Sf. Pantelimon“ din incinta Spitalului „Elisabeta Doamna“¹⁶.

2000

La împlinirea a două milenii de creştinism, în anul jubiliar 2000¹⁷, dele­gatul Patriarhiei Ecumenice pentru sărbătorile andreiene de la Galaţi, PS Episcop Emanuel de Reghion a slujit alături de ÎPS Daniel, Mitropolitul Mol­dovei şi Bucovinei – actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi alţi ierarhi români¹⁸.

Cu acest prilej, amintind de cei 10 ani de slujire a dr. Casian Crăciun, ca ierarh, la Dunărea de Jos, ÎPS Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei – actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române se exprima astfel, în catedrala din Galaţi, adresându‑se episcopului‑gazdă: „…Dorim să  exprimăm calde felicitări din partea noastră şi din partea membrilor Sfântului Sinod (…) Atunci când într‑o parte a ţării se face ceva frumos, se bucură toată Biserica. Îl recunoaştem pe Sfântul Duh lucrând cu putere şi cu elan prin oamenii care Îl iubesc pe Hristos (…) Felicităm întregul oraş Galaţi pentru sărbătorile frumoase  pe care le‑a organizat cu inspiraţia Bisericii (…) Suntem încredinţaţi că, din acest punct de vedere, oraşul acesta este o icoană, un model al Sfântului Apostol Andrei (…) este un oraş‑simbol în ceea ce priveşte râvna, dragostea pentru Sfântul Apostol Andrei“¹⁹.

2001

Catedrala din Galaţi s‑a îmbogăţit cu un tezaur inestimabil: o raclă din argint masiv, pentru cele 16 părticele din trupurile proslăvite ale celor 16 sfinţi care au binevoit „a se odihni“ lucrând mereu pentru mântuirea sufletelor gălăţenilor, în acest sfânt şi măreţ locaş.

Racla s‑a realizat la iniţiativa şi din dragostea mare a Chiriarhului Dunării de Jos pentru sfinţi, pe spesele domnului Costel Miron împreună cu soţia sa, Viorica, şi cu familia lor, mari binefăcători şi ctitori de locaşuri sfinte în Eparhia de la Dunărea de Jos.

În acelaşi context, la solicitarea Întâistătătorului eparhiei noastre, cu multă bunăvoinţă, ÎPS Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei de atunci a oferit în dar Catedralei din Galaţi un odor duhovnicesc dorit de gălăţeni, atât de des pelerini la Iaşi: un veşmânt al Sfintei Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva²⁰. Reprezentantul Sanctităţii Sale Barto­lo­meu I  la sărbătoarea din Galaţi a fost ÎPS Apostolos, Mitropolit de Mos­cho­nisia, care a oferit gălăţenilor un cuvânt duhovnicesc de mare densitate, arătând că  Sfântul Andrei este modelul desăvârşit de misionar, pentru creştinii secolului XXI²¹.

2002

Sărbătoarea a curs ascendent‑cinstitor pentru ceea ce înseamnă evlavia poporului pentru Sfântul Andrei, la Galaţi. În oraş, Chiriarhul nostru a sfinţit biserica „Sfinţii Mina, Victor şi Vichentie“ (10 noiembrie 2002) şi a resfinţit biserica „Vovidenia“ (21 noiembrie 2002), două evenimente care au pregătit sufletele cetăţenilor andreieni pentru întâlnirea cu sfântul lor ocrotitor, de ziua sa. Cu o participare largă de ierarhi români şi într‑o atmosferă de densă trăire duhovnicească şi de înaltă cultură creştină, programul sărbătorilor s‑a finalizat cu Sfânta Liturghie, săvârşită în Catedrala Galaţilor.

ÎPS Mihail, Arhiepiscopul Ortodox al Vienei şi întregii Austriei a transmis binecuvântarea Sanctităţii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolo­meu I şi a oferit eparhiei şi catedralei o părticică din moaştele Sfântului Apostol Andrei şi o alta din moaştele Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei. PS Episcop‑Vicar patriarhal Ciprian Câmpineanul, actualul Arhiepiscop al Buzăului şi Vrancei a transmis mesajul şi binecuvântarea Patriarhului, de vie amintire, Teoctist al României²².

2003

Sărbătorile andreiene de la Galaţi au fost împodobite cu un alt emisar al Tronului Ecumenic, în persoana ÎPS Mitropolit Ieremia, din Elveţia. Încununând un complex program de activităţi, Sfânta Liturghie din ziua praznicului, săvârşită în Catedrală,  a înălţat rugăciunile celor prezenţi, până la Tronul Preasfintei Treimi. În sobor au slujit ÎPS Mitropolit Ieremia, ÎPS Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei – actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ÎPS Mitropolit Petru al Basarabiei, ÎPS Mitropolit Teoklitos de Tesaliotis – delegatul fericitului întru pomenire Hristodoulos, Primatul Eladei din acea vreme –, ÎPS Mitropolit Kiril de Varna, PPSS arhierei vicari Ioachim Băcăuanul şi Corneliu Bârlădeanul.

La momentul mesajelor, delegatul Patriarhului Ecumenic a dat citire epistolei Sanctităţii Sale, din care cităm: „(…) Noi, personal, trimitem Bisericii din Galaţi, care sărbătoreşte pe acelaşi Sfânt Apostol ca protector comun, călduroase şi părinteşti urări, împreună cu cordialele noastre binecuvântări patriarhiceşti (…) Legături vechi şi de nezdruncinat, legături de suflet şi de sânge leagă Tronul nostru Sfânt de prea iubita şi Sfânta Biserică a României, fiică şi soră (…) Vă trimitem Vouă, Prea Sfinţite şi preaiubite  frate, îmbrăţişare sfântă în Hristos, iar cinstitului cler şi binecredinciosului popor care vă înconjură, precum şi tuturor acelora care au venit la Galaţi pentru a cinsti pomenirea Sfântului Apostol Andrei, din tot sufletul urarea noastră părintească şi binecuvântarea noastră patriarhală“²³. De asemenea, fericitul întru adormire Patriarh Teoctist al României trimitea un mesaj cald şi plin de iubire părintească pentru ierarhul, clerul şi poporul ortodox de la Dunărea de Jos: „(…) Mă bucur să fiu prezent prin acest cuvânt de dragoste şi preţuire, pe care neîncetat le nutrim faţă de slujirea şi lucrarea bogată a Prea Sfinţiei Voastre, a clerului şi credincioşilor eparhiei pe care o păstoriţi. În aceste sentimente, împărtăşim tuturor preoţilor, tinerilor şi pruncilor, înaltelor autorităţi de stat şi tuturor bunilor credincioşi, preţuire, iubire şi binecuvântare“²⁴. În acest context s‑a marcat la Galaţi şi un deceniu de învăţământ teologic, în Universitatea „Dunărea de Jos“²⁵.

2004

Delegatul Patriarhiei Ecumenice la sărbătoarea de la Galaţi a fost Preasfinţitul Macarie de Cnossos, care, la finalul programului parcurs la Galaţi, mărturisea: „Nu am să uit niciodată aceste zile şi, în special, Sfânta Liturghie din catedrală, însufleţită de evlavia poporului, de credinţa lui profundă, ortodoxă (…)

Zilele acestea am auzit şi am văzut mulţime de credincioşi din toate colţurile Eparhiei Dunării de Jos şi din toată ţara aşteptând răbdător, zi şi noapte, să ajungă să atingă şi să simtă sfintele moaşte şi inima mea s‑a umplut de bucurie şi de nestematele evlaviei poporului (…) Această eparhie este chiar o eparhie apostolică, pentru că ea, în istoria ei străveche, l‑a avut pe Sf. Ap. Andrei ca propovăduitor şi întemeietor. De aceea îl sărbătoreşte cu atâta lumină şi bucurie aici, unde cele două braţe ale crucii se unesc“²⁶.

2005

Sanctitatea Sa, Bartolomeu I trimitea la sărbătoarea andreiană de la Galaţi, ca delegat, pe ÎPS Mitropolit Barnaba de Neapolis şi Stavropolis. După Sfânta Liturghie săvârşită în catedrală, în ziua de 30 noiembrie, ÎPS Sa a susţinut un înflăcărat cuvânt de învăţătură, în care s‑a adresat poporului astfel: „Păstraţi cu tărie, fraţii mei români, credinţa ortodoxă pe care aţi primit‑o de la părinţii şi de la bunicii voştri! Această credinţă pe care ei au păstrat‑o trecând prin foc şi prin sabie. Păstraţi bunul care numai el face viaţa noastră cu adevărat umană. Păstraţi viu pe Hristos în inimile voastre şi în inimile copiilor voştri. Acela este totul! (…) Aceasta ne învaţă viaţa, istoria, credinţa, dar mai întâi de toate, aceasta este dorinţa lui Hristos: să rămânem alături de El. Să avem mereu uşa sufletelor noastre deschisă, încât Domnul să intre înăuntru, la noi, în casa noastră, în patria noastră şi în întreaga lume, încât să se facă peste tot voia Sa cea sfântă şi să trăiască lumea împreună cu El“²⁷.

2006

Comparativ cu anii anteriori, sărbătoarea andreiană propriu‑zisă a fost mai bine pregătită, printr‑un amplu program social, derulat de către toate parohiile din municipiu, printr‑un simpozion teologic de înaltă ţinută ştiinţifică, organizat de Eparhia noastră şi Academia Română, sub genericul „Logos, Icoană şi contemporaneitate“²⁸ şi prin simpozionul interseminarial „Seminaristul, tânăr creştin european“²⁹.

La Sfânta Liturghie, alături de profesori universitari de la Facultăţile de Teologie din Bucureşti şi Iaşi şi de la mai multe Seminarii Teologice din ţară au slujit, împreună cu ierarhul Dunării de Jos şi episcopul (din 2009 arhiepiscop) de vie memorie Gherasim al Râmnicului, care e evocat cu acel prilej ziua hirotoniei sale întru arhiereu, în această măreaţă catedrală. În aceeaşi seară, de pe eslanada catedralei a pornit spre oraş şi spre cetăţenii săi creştini un frumos alai alegoric, având în mijloc o butaforie – corabie, simbol al luntrii apostolice care l‑a adus pe Sfântul Andrei (iconizat pe vela acesteia!) pe Mare şi pe Dunăre, până în zona Scythiei Minor. Mulţi tineri, înveşmântaţi în diverse costume, reprezentând toate perioadele istorice şi toate păturile sociale de la Dunărea de Jos, din ultimele două milenii, au alcătuit „soborul“ de actanţi ce au jucat rolul „ucenicilor andreieni“.³⁰

2007

 În contextul anului dedicat cinstirii Sfântului Ioan Gură de Aur, la şcolile şi liceele din municipiile Galaţi, Brăila şi Tecuci s‑au profilat mai bine programele educaţionale dedicate tinerilor, concretizate printr‑un concurs interjudeţean pe tema „Sfântul Ioan Gură de Aur – pedagog către Hristos“, urmare căruia peste 5.000 de elevi au primit diplome şi premii din partea Eparhiei, protoieriilor şi a parohiilor³¹. La acestea s‑au adăugat programele misionar‑sociale din cadrul Spitalului de Urgenţă „Sfântul Andrei“ şi din alte instituţii patronate de apostolul dunărenilor.

În ziua de 30 noiembrie 2007, la Sfânta Liturghie care s‑a oficiat în catedrală, au slujit 12 ierarhi. PS Varsanufie Prahoveanul, Epis­­cop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, ca delegat al Preafericitului Părinte patriarh Daniel, a prezentat mesajul Întâistătătorului Bisericii noastre, în care aprecia implicarea de excepţie a ierarhului de la Dunărea de Jos în lucrarea bisericească din eparhie: „După cum se cunoaşte, în ultimul timp, manifestările organizate de Centrul Eparhial au crescut în importanţă misionară, spirituală, culturală şi socială, astfel încât toată luna noiembrie este consacrată, în acest oraş, cinstirii întâiului Apostol al românilor (…) De aceea, în zi de sărbătoare atât locală, la Galaţi, cât şi naţională, dorim să felicităm atât pe PS Voastră, pe slujitorii Centrului Eparhial, cât şi pe reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale, pe ierarhii, clerul şi credincioşii prezenţi cu prilejul sărbătoririi ocrotitorului spiritual al municipiului Galaţi“³².

Atât la Catedrală, cât şi la toate bisericile parohiale din oraş s‑au oferit credincioşilor hrană caldă şi ceai, prin co‑implicarea Centrului Eparhial şi a municipalităţii.³³

 2008

Programul andreian, pregătit duhovniceşte pentru aducerea la Galaţi a moaştelor Sfântului Sofronie al Ierusalimului, a gravitat în jurul a trei mari sărbători, marcate la nivel eparhial, în acest an: 100 de ani de la naşterea Arhiepis­copului dr. Antim Nica³⁴, 100 de ani de la redeschiderea Seminarului Teologic „Sfântul Andrei“ de la Galaţi, de către episcopul Pimen Georgescu şi arhimandritul de scaun şi prim director Nicodim Munteanu (viitor Patriarh al României) şi aşezarea acestei instituţii de învăţământ teologic sub patronajul Celui Întâi Chemat³⁵ şi inaugurarea Muzeului Satului³⁶.

La Sfânta Liturghie au slujit şapte ierarhi, protia având‑o ÎPS Mitropolit Dionisie al Corintului. La momentul cuvenit, PS Ciprian Câmpineanul a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, adresat cu acest prilej ierarhului, clerului şi credincioşilor de la Dunărea de Jos: „…Vă încredinţăm, Preasfinţite Episcop Casian, de întreaga Noastră părtăşie, alături de gălăţeni şi de toţi fiii duhovniceşti ai Eparhiei Dunării de Jos, la frumuseţea şi bucuria acestor zile de prăznuire, binecuvântând cu deosebită căldură Sărbătoarea Galaţiului, ce a intrat, cu pregnanţă, în tradiţia vieţii noastre publice şi bisericeşti, devenind  un model de misiune şi frumuseţe spirituală“³⁷.  În acest context, ierarhul‑gazdă a oferit câtorva dintre oaspeţi – ppcc. preoţi Nicolae D. Necula şi Constantin Pârvu, maicii stareţe Evpraxia de la mănăstirea „Panaghia Faneromeni“ din Hiliomoudu (Grecia), dlui general Mihai Tofan şi dlui Dimitrios Fourlemadis, distincţia eparhială „Vrednicia andreiană“.³⁸

2009

 Şi la sărbătorile andreiene din acest an s‑a pus un accent deosebit pe activităţile cu şi pentru tineri, îmbinate cu programe sociale derulate prin parteneriate, în parohii şi instituţii abilitate. Îndeosebi, reperele vrednice de amintit sunt Simpozionul interseminarial „Tinerii seminarişti între criza lumii contemporane şi modelele veşnice: Sfinţii Capadocieni“³⁹ şi concursul eparhial pe teme religioase „Sfinţii – prieteni ai lui Dumnezeu şi îndrumători ai tinerilor“⁴⁰.

La finalul acestor proiecte educaţionale, în ziua de prăznuire a Sfântului Andrei (30 noiembrie), pentru prima dată, Catedrala a găzduit şi o impresionantă ceremonie de premiere a unor tineri ‑ elevi şi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ din Galaţi, Brăila şi Tecuci – olimpici sau performeri în diverse domenii de studiu şi cercetare. Diplomele şi premiile au fost oferite de către Eparhie.

Invitatul special al eparhiei la acel praznic a fost ÎPS Mitropolit Daniil de Kesariani (Grecia), care a slujit Sfânta Liturghie în catedrală, împreună cu un sobor de ierarhi români şi cu preoţi de la Dunărea de Jos şi din alte eparhii. În mesajul său de binecuvântare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel aprecia astfel programul dens pe care Eparhia noastră l‑a dedicat cinstirii Sfântului Andrei: „(…) Toate aceste evenimente sunt expresii binecuvântate ale unei vieţi bisericeşti foarte active şi diversificate, menită să încălzească, prin sfânta lumină a credinţei şi a faptelor bune, sufletele credincioşilor din eparhie pe care, cu multă jertfă şi bogăţie de roade o păstoriţi. În această lumină, sufleteşte şi duhovniceşte, Ne alăturăm şi Noi, Înaltpreasfinţiei Voastre, Înaltpreasfinţite Casian, şi tuturor preoţilor şi credincioşilor din Arhiepiscopia Dunării de Jos, binecuvântând cu părintească dragoste Sărbătoarea Galaţilor ca fiind o minunată lucrare spirituală a Ortodoxiei româneşti“⁴¹.

2010

 

După trei săptămâni de activităţi şi proiecte diverse (misionare, culturale, educaţionale, social‑filantropice) derulate de Eparhie şi parohii în municipiu, sărbătoarea propriu‑zisă a Sfântului Apostol Andrei a debutat cu pelerinajul „Călători pe cărările sfinţilor“, în cadrul căruia au fost primite în cetate moaştele Sfântului Ierarh Nectarie Taumaturgul, aduse din Grecia de ÎPS Mitropolit Ignatie de Dimitriada. Evenimentul, cu ample rezonanţe în poporul dreptmăritor, s‑a organizat şi desfăşurat urmare invitaţiei ÎPS Părinte Arhiepiscop dr. Casian al Dunării de Jos şi în baza binecuvântării acordate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Pelerinajul – la care a participat o mulţime impresionantă de credincioşi – s‑a finalizat la Catedrala Arhiepiscopală, în procesiune fiind purtate raclele cu o părticică din Lemnul Sfintei Cruci a Domnului Hristos şi cu Sfintele Moaşte ale Sfinţilor Andrei, Nicolae şi Vasile cel Mare, aflate în tezaurul duhovnicesc al eparhiei noastre⁴².

În „vuietul“ Sfintei Liturghii festale s‑au reunit în rugăciune cinci ierarhi, zeci de preoţi mii de pelerini. La finalul sfintei slujbe s‑a dat citire mesajului de binecuvântare al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în care Întâistătorul Bisericii noastre aprecia: „(…) Este o sărbătoare a întregii Ortodoxii româneşti şi o sărbătoare specială a Arhiepis­copiei Dunării de Jos, Sfântul Apostol Andrei fiind şi ocrotitorul spiritual al Municipiului Galaţi. Remarcăm şi în acest an programul deosebit de variat  pe care l‑aţi pregătit şi care cuprinde manifestări bisericeşti, educaţionale, culturale, misionare, pastorale şi filantropice. Ne bucurăm că, odată cu organizarea sărbătorilor spirituale ale oraşului Galaţi, multe din evenimente tind să devină tradiţie (…)“⁴³. Iar mitropolitul‑oaspete s‑a adresat astfel clerului şi poporului care umpleau Catedrala: „Pentru mine, astăzi este un pelerinaj sfânt: în primul rând la sfântul altar al catedralei  în care am slujit (…) Am văzut în câteva zile cum poporul Eparhiei Dunării de Jos, împreună cu Înaltpreasfinţia Voastră comunică foarte bine cu cerul, cu Dumnezeu! Punctul culminant al acestei comuniuni a fost Sfânta Liturghie ce s‑a săvârşit astăzi! (…) De aceea vreau să vă spun din inimă, că zilele acesta am fost un student care a studiat foarte bine ce înseamnă Ortodoxia din România şi din Arhiepiscopia dumneavoastră!“⁴⁴.

2011

 Sărbătorile andreiene au fost înnobilate şi binecuvântate cu prezenţa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, însoţit de un impresionant sobor de arhierei din Biserica Ortodoxă a României şi cea a Greciei. Primirea PF Patriarh al României s‑a făcut solemn, după rânduiala bisericească, în seara zilei de 29 noiembrie, pe esplanada Catedralei din Galaţi, la vremea privegherii pentru marele praznic al ocrotitorului cetăţii de la Dunăre. Preoţime, popor, tineret ‑ elevi  şi studenţi din toată zona Dunării de Jos s‑au aflat la acest moment la Catedrală, spre a lua înaltă binecuvântare de la Patriarhul nostru care, cu smerenie şi adâncă evlavie s‑a închinat la moaştele Sfântului Apostol Andrei şi la cele ale Sfântului Ierarh Spiridon, aduse din Grecia, pentru acest praznic, de ÎPS Mitropolit Nectarie de Corfu şi Paxos.

În cuvântul său duhovnicesc, PF Patriarh a tâlcuit, pentru cei prezenţi, astfel, sensurile tainice ale întâlnirii sfinţilor, la Galaţi: „(…) Ce este semnificativ în întâlnirea celor doi sfinţi, a Sfântului Apostol Andrei cu Sfântul Ierarh Spiridon? Este semnificativă aceasta, deoarece Sfântul Apostol Andrei ne‑a lăsat credinţa apostolică, dar în lumea păcatului, foarte adesea credinţa apostolică se află în primejdie în faţa persecuţiilor şi în faţa rătăcirilor; când s‑au terminat persecuţiile, au început rătăcirile în Biserică şi asta o vedem chiar la întâiul Sinod Ecumenic de la Niceea, iar Sfântul Apostol Andrei, care ne‑a lăsat credinţa din ceruri, ne vede cum o păstrăm, cum o mărturisim; iată un mare dascăl al păstrării, al apărării credinţei apostolice este Sfântul Spiridon…“⁴⁵.

În ziua praznicului, la Sfânta Liturghie, împreună cu PF Părinte Patriarh Daniel şi ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian au slujit 12 ierarhi, preoţi şi diaconi, într‑un strălucitor sobor. Răspunsurile au fost date de corala Catedralei şi de corul Seminarului Teologic; cuvântul de învăţătură din cadrul Liturghiei a fost susţinut de ÎPS Mitropolit Nectarie de Corfu. După Sfânta Liturghie, în atmosfera sacră, creată de rugăciunea înălţată spre Dumnezeu de atâţia sfinţiţi slujitori şi de miile de pelerini s‑a derulat ceremonia acordării, de către Senatul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi, Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a titlului de „Doctor Honoris Causa“ al „Almei Mater“ gălăţene. Ceremonia a respectat întru totul „tipicul“ academic, de faţă fiind toţi membrii Senatului Universităţii, în ţinuta specifică. „Laudatio“ a fost susţinut de dl prof. univ. dr. Viorel Mânzu, rectorul Universităţii, iar Chiriarhul Dunării de Jos, în calitatea sa de ierarh‑gazdă şi, totodată, de profesor universitar şi membru de onoare al Senatului Universităţii a susţinut un cuvânt intitulat „Act de credinţă şi cultură sub Pantocrator“⁴⁶.

Cuvântul PF Patriarh Daniel, intitulat „Familia  creştină între sfinţenie, suferinţă şi speranţă“⁴⁷ a încununat întreaga ceremonie, mesajul Întâistătătorului Bisericii noastre subliniind: „(…) Este necesar să cultivăm mai mult legătura sfântă care există între viaţa familiei şi viaţa Bisericii, prin educaţia copilului, pentru demnitatea persoanei umane. Ca atare, nu putem reduce familia doar la aspectul ei biologic, juridic, psihologic, sociologic sau economic, pentru că ea este mult mai mult decât toate acestea şi le transcende. Familia are vocaţia de a fi conlucrare vie a omului cu Dumnezeu, în lume, pentru a dobândi viaţa eternă“⁴⁸.

2012

S‑a prăznuit, cu multă bucurie, „sorocul“ a douăzeci de ani de patronaj andreian asupra vieţii spirituale din cetatea sa, Galaţi. Sărbătorile⁴⁹ au fost împodobite de evenimentul memorabil al aducerii, la Galaţi, la solicitarea ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a moaştelor Sfântului Ierarh Luca al Crimeii – de la capela „Sfinţii Împăraţi“ a Institutului Naţional de Endocrinologie „I. C. Parhon“ din Bucureşti şi a moaştelor Sfântului Cuvios Părinte Patapie – din Grecia, de către o delegaţie condusă de ÎPS Mitropolit Dionisie al Corintului. La pelerinajul „Călători pe cărările sfinţilor“ au participat mii de credincioşi, care s‑au închinat câteva zile la rând, la moaştele celor doi sfinţi vindecători, aşezate pe un baldachin, în faţa Catedralei Eparhiale.

În cinstea acestei prezenţe sfinţitoare şi vindecătoare pentru gălăţeni, Chiriarhul Dunării de Jos a aşezat două biserici din oraş sub ocrotirea Sfinţilor Luca Medicul şi Arhiepiscopul şi Patapie Tămăduitorul: istorica biserică „Sfinţii Trei Ierarhi“ din cartierul Mazepa II (resfinţită în data de 28 noiembrie, după ample lucrări de consolidare, reparaţii şi înfrumuseţare) şi capela „Sfinţii Chir şi Ioan“ de la Spitalul de Copii.

Sfânta Liturghie din ziua hramului a încununat sărbătoarea. Au slujit opt ierarhi, iar la timpul potrivit, cuvântul de învăţătură a fost rostit de ÎPS Mitropolit Dionisie, care a transmis celor prezenţi, binecuvântarea Preafericitului Ieronim al II‑lea, Arhiepiscopul Atenei şi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe al Eladei⁵⁰. ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos a dat citire mesajului PF Patriarh Daniel, în care Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române aprecia: „Remarcăm şi în acest an programul foarte bogat pe care l‑aţi pregătit şi care cuprinde frumoase manifestări misionare, educaţionale şi filantropice ale Arhiepiscopiei Dunării de Jos (…) Cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, când Arhiepiscopia Dunării de Jos şi Municipiul Galaţi aniversează împlinirea a 20 de ani de când se află sub ocrotirea şi sub binecuvântarea Sfântului Apostol Andrei, Vă adresăm, Înaltpreasfinţia Voastră, alese urări de sănătate, pace bucurie şi ajutor mult de la Dumnezeu în activitatea pastorală şi misionară, naţională şi internaţională pe care o desfăşuraţi cu multă dăruire şi cu mult entuziasm“⁵¹.

2013

A fost desemnat, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, drept „Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena“ şi „Anul comemorativ «Părintele Dumitru Stăniloae»“, în Patriarhia Română. În cadrul acestor două teme majore, Catedrala Arhiepiscopală a găzduit câteva evenimente de amploare, în contextul Sărbătorilor Sfântului Apostol Andrei. Mai întâi demn de amintit este pelerinajul, la Galaţi, cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi maica sa Elena, de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Evenimentul a fost posibil ca urmare a binecuvântării acordate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a delegat la Galaţi pe ÎPS Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului ca însoţitor al raclei cu Sfintele Moaşte; cu acel prilej, în faţa preoţimii şi a mulţimii credincioşilor prezenţi pe strada Domnească şi pe esplanada Catedralei Arhiepiscopale, ÎPS Sa arăta: „Să dăm slavă lui Dumnezeu că ne face părtaşi la astfel de momente binecuvântate cum este acesta, de a ne închina la moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi de a ne uni duhovniceşte sub ocrotirea Sfinţilor lui Dumnezeu!“⁵². Între punctele „forte“ din programul general pe municipiu al sărbătorilor andreiene ale anului 2013, amintim aici de punerea şi sfinţirea pietrei de temelie a bisericii cu hramurile „Sfântul Nectarie“ şi „Sfântul Efrem cel Nou“ de la Bărboşi şi de Simpozionul Naţional Interseminarial organizat de Seminarul Teologic „Sfântul Andrei“ din Galaţi.

În ziua de 30 noiembrie, la hramul Catedralei Arhiepiscopale au slujit 7 ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii noastre⁵³. La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Arhiepiscop Calinic al Argeşului a transmis celor prezenţi (oficialităţi, cler, popor), mesajul de binecuvântare al Întâistătătorului Bisericii noastre, iar Chiriarhul Dunării de Jos a mulţumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru bunăvoinţa de a fi îngăduit aducerea moaştelor Sfinţilor Împăraţi la Galaţi, ca o binecuvântare sfântă şi sfinţitoare pentru creştinii din aceste locuri, la finalul anului închinat acestor mari susţinători ai Bisericii Creştine⁵⁴.

2014

A fost anul cu unele dintre cele mai de seamă evenimente andreiene petrecute în Catedrala Galaţilor, după 1989. Ecouri nestinse a lăsat în inimile credincioşilor marele pelerinaj la moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, aduse în Eparhia Dunării de Jos de însuşi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la invitaţia Înaltpreasfinţitului Părinte Casian al Dunării de Jos⁵⁵.

A fost un pelerinaj istoric, în anul dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii noastre cinstirii Sfinţilor Martiri Brâncoveni, eveniment care a finalizat apoteotic întregul program derulat de Arhiepiscopia Dunării de Jos, în 2014. Mii de credincioşi, având în frunte preoţimea din eparhie, au umplut Strada Domnească, apoi Catedrala şi piaţeta ei. La intrarea în sfântul locaş, racla cu Sfintele Moaşte a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Daniel, care a rostit un cuvânt duhovnicesc de mare impact asupra întregii asistenţe, arătând că Sfântul Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu „reprezintă măsura sau etalonul demnităţii româneşti în vreme de încercare. Acest Sfânt voievod este deosebit de actual; el a avut o statornicie în domnie şi o statornicie în credinţă şi în mărinimie. El ne îndemnă astăzi să păstrăm dreapta credinţă, să promovăm cultura şi arta creştină“⁵⁶.

Din 26 noiembrie şi până în ziua de 1 decembrie, la baldachinul aşezat pe esplanada Catedralei, zeci de mii de pelerini au sărutat cu adânc fior, Sfintele Moaşte ale Brâncoveanului, primind în dar sporire în dragostea de neam, de ţară şi de credinţa noastră ortodoxă! În acest răstimp, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Arhiepiscopul Dunării de Jos şi cu ceilalţi ierarhi‑oaspeţi a sfinţit capela din cadrul Muzeului Istoriei, Culturii şi Spirituaităţii Creştine de la Dunărea de Jos⁵⁷, a inaugurat acest Muzeu ‑ nouă instituţie a Eparhiei, ctitorită de ÎPS Părinte Casian în istoricul Palat Episcopal⁵⁸ (restaurat prin intermediul unui amplu proiect european de finanţare) şi a binecuvântat două noi birouri de pelerinaj: „Sf. Ap. Andrei“ – la Galaţi, în cadrul Protoieriei Galaţi⁵⁹ şi „Sf. Casian“ – la Brăila, în cadrul Parohiei „Naşterea Domnului“ din municipiu⁶⁰. În istoria Eparhiei Dunării de Jos, aceste zile vor rămâne memorabile!⁶¹

2015

Pelerinajul cu moaştele unui sfânt vindecător, în aceste vremuri de necaz şi atât de multă boală în poporul lui Dumnezeu creează emulaţie duhovnicească. Aşa s‑a întâmplat în acel an de har 2015, când, la Galaţi, la invitaţia ÎPS Arhiepiscop, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel erau aduse moaştele Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou. „Tipicul“ pelerinajului, început cu mulţi ani înainte, presupunea primirea delegaţiei ce aducea Sfintele Moaşte în faţa Universităţii „Dunărea de Jos“, deplasarea în formaţie foarte bine organizată pe strada Domnească a alaiului numeros de preoţime şi popor care însoţeau racla, întâlnirea cu alte trei grupuri care veneau pe strada Basarabiei, dinspre Apus şi pe strada Domnească dinspre nord, aducând alte două racle, respectiv cu moaştele Sfinţilor Vasile cel Mare şi ale Sfântului Apostol Andrei. Aşa s‑a şi întâmplat! Cele trei racle au fost primite solemn în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi, plină de preoţime. Aici s‑a săvârşit o ectenie de mulţumire, apoi toţi clericii s‑au închinat la Sfintele Moaşte, raclele fiind scoase afară, pe esplanadă, şi oferite spre închinare pelerinilor din zonă şi din ţară, prezenţi la eveniment sau care, câteva zile la rând au venit, cu râvnă, să primească ajutor şi dar de sănătate de la sfinţi.

În ziua de 30 noiembrie 2015, în Catedrala din Galaţi au slujit opt ierarhi ai Sfântului Sinod, sub protia ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care, în cuvântul rostit la fianlul Sfintei Liturghii a arătat că trebuie să încercăm şi noi „să parcurgem acelaşi drum pe care l‑a făcut Sfântul Andrei după ce L‑a cunoscut pe Hristos şi a încercat să Îl mărturisească celor credincioşi (…) să avem bucuria, într‑o bună zi, când îi va veni sorocul fiecăruia, să vedem şi «faţă către faţă» pe Sfântul Apostol Andrei şi să‑l recunoaştem ca fiind al întregii creştinătăţi, în mod special al românilor, dar în mod special al acestei sfinte părţi de ţară!“⁶². Mulţumind ierarhilor prezenţi, Arhiepiscopul Dunării de Jos i‑a invitat să oficieze împreună ceremonia de premiere a 27 de tineri (elevi şi studenţi) cu rezultate de excepţie la olimpiade şi concursuri internaţionale şi naţionale şi a copiilor câştigători ai mai multor concursuri organizate de eparhie, în luna noiembrie 2015⁶³.

2016

În „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului ortodox“, Sărbătorile Andreiene au avut ca „oaspete“ delicat şi cu totul special, pe „sfânta copiilor şi a tinerilor“ sau „sfântuliţa“, aşa cum este numită – atât de apropiat şi afectuos – Muceniţa Filofteia de la Curtea de Argeş. Acest pelerinaj istoric – prima aducere a acestor cinstite moaşte în Moldova! – s‑a desfăşurat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin bunăvoinţa  Înaltpreasfinţitului Părinte Calinic al Argeşului şi Muscelului. ÎPS Părinte Casian al Dunării de Jos, înconjurat de clerul eparhiei şi de popor numeros, având alături o ceată de tinere apropiate de vârsta la care sfânta a fost martirizată (!) a primit delegaţia argeşeană care a adus la Dunărea de Jos racla cu cinstitele moaşte ale Sfintei Filofteia. În marea de oameni se remarcau „valurile“ fremătătoare de copii mici şi mari şi de tineri! Sfânta „lor“ venise la Galaţi, chiar în anul dedicat de Sfântul Sinod „educaţiei religioase a tineretului ortodox“! Procesiunea de pe strada Domnească s‑a încheiat la Catedrală, unde Chiriarhul Dunării de Jos a arătat că „Sfânta Filofteia, jertfelnica iubitoare de săraci şi nevoiaşi, în toate aceste veacuri a contribuit la alcătuirea, din neam în neam, a unei familii imense din toţi cei neiubiţi de oameni, dar iubiţi de Hristos. «Sfântuliţa» a dat şi un nume nou celor care, prin calitatea de «filotei» şi «filotee», adică de oameni milostivi cu semenii lor, devin mâinile lui Hristos către bolnav, sărac, prigonit şi alungat. În racla aceasta este toată taina iubirii lui Dumnezeu întruchipată într‑o fetiţă de 12 ani…“⁶⁴.

În ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei, Catedrala, esplanada ei şi toată strada Domnească au fost arhipline de creştini‑pelerini, sosiţi la praznic. La Sfânta Liturghie au slujit şapte ierarhi, cuvântul de învăţătură fiind susţinut de ÎPS Arhiepiscop Calinic al Argeşului şi Muscelului. La finalul slujbei, tot în Catedrală, ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian şi ceilalţi ierarhi au premiat 26 de tineri cu mari performanţe la studiu; aceştia au primit, din partea Eparhiei, prin mâinile ierarhilor prezenţi, diploma „Vrednicia andreiană pentru tineri“ şi premii în bani şi în cărţi⁶⁵.

 2017

Este anul în  care, în Arhiepis­copia Dunării de Jos şi în special în muncipiul Galaţi s‑au marcat două decenii şi jumătate de viaţă bisericească aşezată sub oblăduirea Sfântului Apostol Andrei. Din acest motiv, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a căpătat valenţe jubiliare: un sfert de secol de patronaj apostolic andreian! În ziua de 27 noiembrie, la porţile cetăţii Galaţilor „a bătut“ Sfântul Grigorie Decapolitul, ale cărui sfinte moaşte au fost aduse de la Mănăstirea Bistriţa Vâlcii, la solicitarea ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, prin bunăvoinţa Înaltpreasfinţitului Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. La tradiţionalul pelerinaj „Călători pe cărările sfinţilor“ au participat numeroşi creştini, timp de trei zile pelerinii din eparhie şi din alte părţi ale ţării umplând catedrala şi închinându‑se neîncetat la sfintele moaşte⁶⁶.

În ziua de 30 noiembrie, în Catedrala Arhiepis­copală au slujit patru ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii noastre. Predica zilei a fost rostită de Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii; în cuvântul său de mulţumire, ÎPS Casian a arătat legătura dintre evenimentul duhovnicesc deosebit pe care îl trăiesc gălăţenii şi semnificaţiile adânci ale anului 2017: „Când a fost ales Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire Justinian Patriarhul a considerat necesar ca între sfinţii canonizaţi în 1950 să fie şi Sfântul Grigorie Decapolitul. Astăzi, la 40 de ani de la trecerea sa la cele veşnice, în 26 martie 1977, înţelegem că Patriarhul Justinian era antrenat în luptele duhovniceşti, ştia foarte bine care sunt modelele de sfinţenie, valorile şi reperele acestui neam“⁶⁷.

Cu acest prilej, 25 de tineri au primit diplome şi premii în bani şi în cărţi, din partea Arhiepiscopiei⁶⁸.

2018

Anul 2018 a fost declarat în Patriarhia Română drept „Anul omagial al unității de credință și de neam“ și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“. Pe plan local, evenimentul cetral al anului a fost resfințirea bisericii voievodale și a vechii stăreții a Mănăstirii Măxineni, în data de 25 septembrie, iar pe plan național sfințirea Catedralei Naționale, în data de 25 noiembrie.

În perioada 28 noiembrie ‑ 1 decembrie, în cadrul sărbătorilor închinate Sfântului Apostol Andrei, au fost aduse la Galați, cu binecuvântarea Preafericitu­lui Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și cu bunăvoința ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv de la Iasi.

Racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, de către Chiriahul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, împreună cu Preasfinţitul Părinte Veniamim, Episcopul Basarabiei de Sud.⁶⁹

Seminarul Teologic „Sfântul Apostol Andrei“ din Galați a organizat, în data de 28 noiembrie 2018, Simpozionul  Na­țional  Interseminarial cu tema ,,Con­tribuții și mărturii ale unității de neam și de credință din eparhii, reflectate în conștiința tinerilor de astăzi“, la care au fost invitați profesori și elevi de la nouă seminarii teologice din Patriarhia Română și de la Colegii Naționale din municipiile Galați, Brăila și Tecuci și din orașele Făurei și Ianca.⁷⁰

Sfânta Liturghie din ziua praznicului a fost săvârşită în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, din care au făcut parte ÎPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor şi PS Visarion, Epis­copul Tulcii.

Cuvântul de învățătură, a fost rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei. Ierarhul a prezentat viaţa Sfântului Andrei şi modul în care acest Apostol al Domnului nostru Iisus Hristos a făcut cunoscută Evanghelia poporului român.

În partea finală a cuvântului, Părintele Arhiepiscop Ciprian a vorbit despre cele două mari realizări ale românilor şi anume, Marea Unire de la 1918 şi sfinţirea la 100 de ani de la acest eveniment a Catedralei Naţionale.

„Dăm Slavă lui Dumnezeu şi mulţumim că ne‑a învrednicit şi pe noi românii de astăzi să fim martorii oculari şi să trăim în adâncul sufletului nostru bucuria de a vedea împlinit acest ideal, şi anume ridicarea acestei Catedrale a neamului românesc, care este ofranda preacurată a binecredincioşilor creştini, prin care Însuşi Dumnezeu a săvârşit minunea înălţării ei.

Deci astăzi, pretutindeni ne bucurăm de Sfântul Apostol Andrei şi mâine, de asemenea, vom comemora eroii neamului românesc, cărora noi le datorăm libertatea şi demnitatea poporului român“, a spus Părintele Arhiepis­cop Ciprian.

La finalul slujbei, 25 de elevi şi studenţi din Eparhie, de la diverse facultăţi şi colegii, cu performanţe şcolare deosebite la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale pe diverse domenii de cercetare ştiinţifică, au primit din partea Arhiepiscopiei Dunării de Jos diploma „Vrednicia andreiană pentru tineri“, premii substanţiale în bani şi cărţi de zidire sufletească.

Chiriarhul Dunării de Jos, ÎPS Casian a mulţumit la final ierarhilor invitaţi şi tuturor participanţilor prezenţi la această sărbătoare eparhială.⁷¹

2019

Anul 2019 a fost închinat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române satului românesc și Patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu.

În acel an, în data de 28 noiembrie, cu binecuvântarea Prea­fericitului Părinte Patriarh Da­niel, o delegaţie a Mănăstirii Căldărușani, condusă de părintele arhimandrit Lavrentie Gâţă, a adus la Galaţi,  moaştele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Ţării Româneşti.

Potrivit tradiției, racla cu sfintele moaşte a fost întâmpinată la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, de către Chiriahul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, împreună cu preoţii din municipiul Galaţi, oficialităţi locale şi zonale, culturale, civile şi militare, elevi seminarişti, studenţi şi numeroşi credincioşi pelerini, iar mai pe urmă a fost purtată în procesiune, pe Calea Domnească spre Catedrala Arhiepiscopală, unde a fost așezată spre venerarea credincioșilor.⁷²

În dimineața aceleiași zile, în Sala de Expoziţii Temporare „Sergiu Dumitrescu“ a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, a avut loc cea de‑a 19‑a ediţie a Simpozionului naţional interseminarial, organizat de Seminarul Teologic „Sf. Ap. Andrei“ din Galați, sub genericul: „Reflecţii ale tinerilor despre satul românesc – mărturii despre preoţi, învăţători şi gospodari“. În cadrul acestui simpozion au participat elevi de la seminariile teologice din Iaşi, Mănăstirea Neamţ, Huşi, Slobozia, Piatra Neamţ, Buzău,Târgovişte și Galați, cărora li s‑au adăugat tineri elevi ai unor prestigioase licee şi colegii din Galaţi, Brăila, Tecuci, Făurei şi Ianca. Cu acest prilej a fost lansat volumul „Mărturisitori şi contribuţii ale unităţii de neam şi de credinţă din eparhii, reflectate în conştiinţa tinerilor de astăzi“, care a reunit contribuțiile elevilor de la simpozionul din anul precedent.⁷³

În ziua praznicului, Sfânta Liturghie a fost săvârşită în Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi de un sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, din care au făcut parte ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, PS Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, PS Visarion, Episcopul Tulcii şi PS Emilian Crişanul, Episcop‑Vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

La finalul slujbei, în semn de binecuvântare şi preţuire pentru lucrarea misionară desfăşurată în perioada comunistă în parohia „Sf. Cuv. Parascheva“ din Năvodari, care până în 1990 aparţinea de Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de Jos, Înaltpreasfinţia Sa a acordat preotului Vasile Vasile distincţia eparhială „Crucea Sfântului Andrei“ pentru clerici. Totodată, Arhiepiscopul Dunării de Jos a oferit postmortem distincţia eparhială „Crucea Sfântului Andrei“ preoţilor mărturisitori ai credinţei ortodoxe, Vasile Ciorâţă de la parohia Ciureştii Noi şi Constantin Varlaam, de la parohia Fundeanu, judeţul Galaţi.

În cadrul sărbătorii, au fost evidențiați și premiați 25 de elevi şi studenţi din Eparhie, de la diverse facultăţi şi colegii, cu performanţe şcolare deosebite la olimpiade şi concursuri naţionale şi internaţionale pe diverse domenii de cercetare ştiinţifică, primind din partea Arhiepiscopiei Dunării de Jos diploma „Vrednicia andreiană pentru tineri“. De asemenea, tânărul Mircea Marian Petria, în vârstă de 29 de ani, a primit un premiu special pentru calificarea sa la Jocurile Paralimpice de la Tokyo.

După Sfânta Liturghie a fost săvârşită slujba de sfinţire a două aşezăminte din incinta Centrului Eparhial, care în ultimele luni au trecut printr‑un amplu proces de restaurare, reamenajare şi înfrumuseţare, fiind încadrate în ansamblul arhitectural al celorlalte clădiri.⁷⁴

2020

Bucuria revărsată de la Dumnezeu, prin Sf. Apostol Andrei a continuat și în anul 2020, chiar dacă acest an a fost un an al încercărilor și al necazurilor prilejuite de apariția virusului Sars‑Cov2.

În condiții de pandemie, dar cu o imensă căldură duhovnicească, s‑au desfășurat manifestările prilejuite de sărbătorirea ocrotitorului spiritual al Municipiului Galați și al țării.

În data de 29 noiembrie 2020, înainte de începutul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a scos la închinare sfintele moaște ale Sfântului Apostol Andrei şi a patru sfinţi tămăduitori: Sf. M. Mc. Pantelimon, Sf. Ierarh Nectarie, Sf. Ierarh Luca al Crimeii şi Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou, toate aflate în patrimoniul sacru al Reşedinţei Arhiepiscopale. În condiții de distanțare fizică, foarte mulți credincioși din municipiu și nu numai au venit să se închine la sfintele moaște.⁷⁵

Spre deosebire de alți ani, simpozionul interseminarial s‑a desfășurat în format on‑line, sub genericul: „Rugăciune. Educaţie. Filantropie. Contribuţia seminariştilor în timp de pandemie“.⁷⁶

Sfânta Liturghie a fost să­vârșită în ziua praznicului de Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos,  Preasfințitul Veniamin, Epis­copul Basarabiei de Sud și de Preasfințitul Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor, împreună cu sobor de preoți și diaconi din eparhia gazdă.

„Se cuvine să mulțumim pentru darul apostolic – al Sfântului Apostol Andrei – care a prezidat liturghia de astăzi. Din această vistierie iau putere toți preoții eparhiei care mărturisesc că temelia credinței noastre vine de la Sfântul Andrei. Multă putere și curaj am primit de la părinții slujitori din Galați care, la îndemnul nostru, în această lună, dedicată cinstirii Sfântului Apostol Andrei, s‑au îndreptat cu daruri către bătrâni, bolnavi și orfanii din oraș, păstrând tradiția începută acum 28 de ani.

La rândul lor, elevii de la Galați și Brăila, au dat curs sugestiei noastre de a‑și exprima gândurile și sentimentele lor, la ceas de sărbătoare spirituală locală, în doar 100 de cuvinte; am desprins din răspunsurile lor că și‑au asumat istoria și cultura națională și, mai ales, credința strămoșească.

Ne‑a impresionat o fetiță de clasa a VII‑a dintr‑o comună gălățeană, care, între altele, scria: «Mi‑am dat seama că de la o singură lumânare se pot aprinde mii de lumânări; acum, în perioadă de grea încercare să nu mai ridicăm garduri între oameni, ci să facem poduri între noi și să luăm aminte că Dumnezeu este la distanță de noi de doar o îndoire de genunchi!» Minunate gânduri ale tinerei generații! Tuturor elevilor care au răspuns chemării noastre de a se exprima, le‑am trimis acasă diplome de prețuire.

Am avut, la organizarea acestei sărbători, o deosebită colaborare a celor ce poartă uniforme. Toți suntem puși pentru oameni. Când poporul ne vede că suntem uniți merge cu noi în aceeași direcție. Vă mulțumesc tuturor celor ce ați slujit simplu, smerit și cu dăruire; astfel sărbătoarea a decurs firesc, fără niciun incident.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Petru, Preasfințitul Episcop Veniamin și Preasfințitul Episcop Vincențiu au venit la noi pentru că au credința că în uniune suntem noi înșine, prefațând armonia sărbătorii religioase și naționale a poporului român de mâine, 1 decembrie. Le mulțumesc înalților ierarhi oaspeți pentru efortul și dragostea lor.

În chip cu totul special mulțumesc celor din Linia I, purtătorii de uniformă – medici (cu specială evidențiere a celor de la ATI), asistenți medicali, infirmieri, militari, polițiști, jandarmi – care ne ajută să ne protejăm de îmbolnăvire, care se străduiesc exemplar pentru a îngriji pe cei bolnavi, care mențin ordinea și disciplina, într‑un cuvânt, care sunt de gardă în pandemie. Tuturor le suntem profund recunoscători. I‑am înscris în Catalogul de onoare și recunoștință al municipiilor Galați și Tecuci“, a spus Chiriarhul Dunării de Jos la finalul Sfintei Liturghii.

În cadrul sărbătorii, medicii care au „luptat în linia întâi“ în spitalele din municipiile Galați, Brăila și Tecuci au primit distincția „Vrednicia andreiană“.

În aceeași zi, din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel au fost înmânate de către ierarhii participanţi la eveniment, Diploma şi placheta omagială ale anului 2020, domnului George Enache, profesor la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi, pentru contribuţia deosebită adusă la realizarea filmului documentar „Binefăcătorii“, produs de Trinitas TV.⁷⁷

2021

Deși s‑a desfășurat cu ajutorul lui Dumnezeu sub aceleași reguli stricte de distanțare fizică impuse de pandemie, sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a adus mare bucurie în sufletele creștinilor de la Dunărea de Jos.

Aceștia s‑au putut închina, sfintelor moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Cuvios Ioan Casian şi ale sfinţilor tămăduitori: Sf. M. Mc. Pantelimon, Sf. Ierarh Nectarie, Sf. Ierarh Luca al Crimeii şi Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou.⁷⁸

Spre deosebire de anii anteriori, activitățile social‑filantropice desfășurate cu această ocazie s‑au concentrat pe oferirea de produse igienico‑sanitare spitalelor și persoanelor vulnerabile.

În ziua praznicului Sfânta Liturghie a fost săvârşită de un sobor de arhierei, ieromonahi, preoţi şi diaconi, din care au făcut parte Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor şi Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

Cuvântul de învăţătură, a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Visarion. Ierarhul tulcean a vorbit despre lucrarea de vestire a Evangheliei înfăptuită de Sfântul Andrei pe teritoriul ţării noastre şi dovezile care certifică credinţa apostolică ortodoxă a neamului românesc.

La finalul slujbei, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a vorbit celor prezenţi despre lucrarea vindecătoare pe care Domnul Hristos o aduce în lume prin preot şi medic, evidenţiind ajutorul pe care îl primim de la Dumnezeu prin mijlocirea sfinţilor, precum şi necesitatea rugăciunii în viaţa fiecărui creştin, care, aşa cum a spus ierarhul este „ozon din plămânul veşniciei“.

Pentru credinţa puternică, eroismul purtării crucii în timp de boală grea şi iubirea manifestată mai presus de orice suferinţă, izvor de speranţă în Biserică şi în societate, ierarhul Dunării de Jos a oferit „Vrednicia andreiană“ tânărului gălăţean Maricel Silviu Ionaşcu, diagnosticat cu o formă de cancer extrem de rară şi galopantă.

Distincţia eparhială „Vrednicia andreiană“ a fost oferită şi presbiterei Andreea Avram, greu încercată de noul coronavirus, pentru credincioşia, lupta eroică şi iubirea jertfelnică pentru familie şi comunitatea parohială, iar preotului Valentin Avram i‑a fost oferit ordinul eparhial „Crucea Sfântului Andrei“ ‑ pentru clerici.⁷⁹

Pr. dr.  Lucian Petroaia, Pr. Rareș Bucur, Pr. dr. Alexandru Bulgaru

 

1. Publicată în rev. Călăuză ortodoxă, anul III (1992), nr. 54‑55, p. 2.

2. Arhireu vicar Casian Gălăţeanul, „Sfinte Apostole Andrei, ocrotitorul neamului şi al oraşului Galaţi, roagă‑te lui Dumnezeu pentru noi!“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul III (1992), nr. 54‑55, p. 2. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 1992, vezi și: Pr. Eugen Drăgoi, „Viaţa Sfântului Apostol Andrei (I)“, în: cotidianul Viaţa liberă (29 noiembrie 1992), anul III, nr. 895, pp. 1‑2; Ştefan Dumitriu, „Sfântul Apostol Andrei să ne ocrotească de tot răul“, în: cotidianul Viaţa liberă (29 noiembrie 1992), anul III, nr. 895, pp. 1‑2; Pr. Eugen Drăgoi, „Viaţa Sfântului Apostol Andrei (II)“, în: cotidianul Viaţa liberă (30 noiembrie 1992), anul III, nr. 896, pp. 1‑2; Dorian Dumitrescu, „Serbările Galaţiului“, subtitlu: „O idee extraordinară“, în: cotidianul Viaţa liberă (30 noiembrie 1992), anul III, nr. 896, pp. 1‑4; Violeta Ionescu, „Serbările Galaţiului“, subtitlu: „Fraţi cu Fratele Pietrei pe care se va ridica Biserica“, în: cotidianul Viaţa liberă (1‑2 decembrie 1992), anul III, nr. 897, pp. 1‑3; Violeta Ionescu, „Păzeşte, Doamne, Unirea noastră!“, în: cotidianul Viaţa liberă (1‑2 decembrie 1992), anul III, nr. 897, pp. 1‑3; Silviu Vasilache, „Să luăm puteri de recunoştinţă“, în: cotidianul Viaţa liberă (1‑2 decembrie 1992), anul III, nr. 897, p. 3.

3. A se vedea materialul „Viaţa eparhială. Ştiri“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul III (1992), nr. 56, p. 8.

4. Programul manifestărilor andreiene din 1993, în rev. Călăuză ortodoxă, anul IV (1993), nr. 67, pp. 2‑7. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 1993, vezi și: G. Lazarovici, „O bucurie pentru tot omul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IV, nr. 1201, p. 1, 6; Katia Nanu, „Serbările Galaţiului“, continuare 30 noiembrie 1993, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IV, nr. 1203, pp. 1, 4; G. Lazarovici, „Sf. Andrei – primul apostol al creştinătăţii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IV, nr. 1203, pp. 1, 4.

5. Prof. univ. dr. ing. Elena Drugescu, „Catedrala Episcopală se restaurează“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul IV (1994), nr. 77‑78, p. 8.

6. Cristian Dragoş Căldăraru, „«Cartea de piatră» a Galaţiului. Mănăstirea Precista în spiritualitatea gălăţeană“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul IV (1994), nr. 77‑78, p. 7. Detalii despre programul sărbătorilor din anul 1994, în materialul „Ştiri din eparhie“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul IV (1994), nr. 77‑78, pp. 22‑23. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 1994, vezi și: Violeta Ionescu, „O binecuvântare… pentru «trei zile de noiembrie târziu»“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul V, nr. 1511, p. 3; Violeta Ionescu, „Pentru a treia oară Spitalul Judeţean «Sf. Apostol Andrei» şi‑a sărbătorit hramul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul V, nr. 1511, p. 3; Violeta Ionescu, „«Şi a fost pe la ferestre noaptea Sfântului Andrei…»“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul V, nr. 1514, pp. 1, 6.

7. În legătură cu acest moment, a se vedea studiul pr. prof. univ. dr. Nicolae D. Necula, „Sfântul Antimis – semn al autorităţii episcopale“, în: Anuar. Episcopia Dunării de Jos, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1996, pp. 147‑150.

8. Patriarhul Teoctist, „«Fericiţi, gălăţenii!»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul VI (1995), nr. 85‑86, p. 10. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 1995, vezi și: † Casian, Episcopul Dunării de Jos, „Sărbători binecuvântate“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VI, nr. 1820, pp. 1, 6; Violeta Ionescu, „Binecuvântare apostolică…“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VI, nr. 1821, p. 6; Radu Macovei, „La ce ne mai îndeamnă Episcopul nostru…“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VI, nr. 1821, pp. 1, 6; Violeta Ionescu, „Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist se roagă din nou împreună cu noi în cetatea Sfântului Andrei…“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VI, nr. 1822, p. 1; Pr. Ionel Ostache, „Sfântul Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VI, nr. 1822, p. 1, 5; Violeta Ionescu, „Hramul Spitalului Judeţean «Sf. Ap. Andrei»“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VI, nr. 1822, p. 4; Violeta Ionescu, „Sfântul Apostol Andrei a fost sărbătorit la el acasă“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul V, nr. 1823, pp. 1, 6.

9. Patriarhul Teoctist, „O lucrare pastorală de mare valoare“, mesaj adresat cu prilejul Sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, în anul de graţie 1996, ca răspuns la invitaţia de participare la Sărbătorile Galaţiului, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul VII (1996), nr. 98, p. 7.

10. A se vedea scrisoarea mitropolitului Nicodimos de Patras, publicată în rev. Călăuză ortodoxă, anul VII (1996), nr. 98, p. 7. Pentru sărbătoarea Sfântului Andrei din acel an, a se vedea: consemnarea lui Ionuţ Iamandi, „La Galaţi, cu Sfântul Apostol Andrei în sărbătoare“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul VII (1996), nr. 98, pp. 4‑6; Victor Cilincă, „Oraşul nostru a primit «Ordinul Sf. Apostol Andrei»“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VII, nr. 2128, pp. 1, 8; Violeta Ionescu, „Ieri, la Spitalul «Sf. Ap. Andrei» s‑a sărbătorit Ziua Medicinii gălăţene“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VII, nr. 2129; Alina Comşa‑Durbacă, „Liga Studenţilor invită pe studenţi la sfinţirea sediului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VII, nr. 2129, p. 12.

11. A se vedea materialul semnat Redacţia, „Aducerea moaştelor Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul VIII (1997), nr. 107‑109, pp. 2‑5.

12. Vezi „Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei – ocrotitorul spiritual al Galaţilor. Programul manifestărilor religioase realizat de Episcopia Dunării de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul VIII (1997), nr. 110, p. 4.

13. Mesaj publicat în: rev. Călăuză ortodoxă, anul VIII (1997), nr. 110, p. 4. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 1997, vezi și: Violeta Ionescu, „O importantă procesiune a Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2432, p. 3; A.S.C.O.R. Galaţi, „Copii pentru copii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2432, p. 3; Angela Ribinciuc, „Concertul de la Liceul de Artă“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2432, p. 3; Maria Stanciu, „Sărbătorile Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2433, p. 3; Violeta Ionescu, „Sfântul Andrei a binecuvântat din nou Galaţiul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2433, p. 3; Alina Comşa‑Durbacă, „În noaptea Sfântului Andrei se fac vrăji şi farmece, iar strigoii bântuie după cum îi taie capul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2433, p. 3; Theodor Parapiru, „Primul chemat“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul VIII, nr. 2433, p. 3.

14. Redacţia, „Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul Galaţiului, 1998“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul IX (1998), nr. 121‑122, pp. 4‑9. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 1998, vezi și: Violeta Ionescu, „Sărbătorile Galaţiului – 1998“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IX, nr. 2378, p. 5; Violeta Ionescu, „Patriarhia Ecumenică de Constantinopol are acelaşi patron spiritual ca oraşul Galaţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IX, nr. 2378, p. 5; Violeta Ionescu, „Istorici dezlegători de enigme“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IX, nr. 2378, p. 5; Ovidiu Amălinei, „S‑a pus piatra de temelie a viitoarei capelei universitare“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IX, nr. 2378, p. 5; Maria Stanciu, „Măcar trei zile să nu ne duşmănim“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul IX, nr. 2378, p. 5.

15. Consemnare la arhid. Lucian Petroaia, „Sfântul Andrei, ocrotitorul providenţial al Galaţiului“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul X (1999), nr. 133‑134, pp. 12‑15.

16. A se vedea şi: Violeta Ionescu, „P.F. Patriarh Teoctist va fi prezent la sărbătorile Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3043, p. 1; Maria Stanciu, „Sărbătorile Galaţiului, Ediţia 1999“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3043, p. 3; Biroul de Presă al Sfintei Episcopii a Dunării de Jos, „O necesară lămurire din partea Episcopiei Dunării de Jos“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3043, p. 5; Maria Stanciu, „Invitaţie la un dram de bucurie“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3044, p. 3; Maria Stanciu, „Manifestările de luni şi marţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3044, p. 3; Violeta Ionescu, „«Sărbătorile Galaţiului» – 1999“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X (1999), nr. 3044 / 29 noiembrie 1999, p. 3; Violeta Ionescu, „A două zi închinată Sf. Andrei, a fost a bolnavilor“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3044, p. 5; V. L., „O cruce pe care o vom purta“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3045, p. 1; Violeta Ionescu, „O carte de referinţă pentru Galaţi. A apărut, la Editura Episcopiei Dunării de Jos «Cetatea Sfântului Andrei»“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X (1999), nr. 3045 / 30 noiembrie 1999, p. 5; Violeta Ionescu, „Hristos era pentru Sf. Andrei, o realitate palpabilă“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3045, p. 5; Violeta Ionescu, „Cetatea Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3045, p. 5; Angela Ribinciuc, „Sfântul Andrei şi Lumea Sfinţilor“, în cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3045, p. 5; Violeta Ionescu, „Praznicul Sfântului Andrei – sărbătoarea cetăţii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3046, p. 2; Marius M., „Sfântul Andrei a fost sărbătorit şi la Spitalul Judeţean“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3046, p. 2; Victor Cilincă, „Expoziţia de icoane a copiilor va fi dusă la Ierusalim“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3046, p. 2; Maria Stanciu, „Premii, flori, felicitări şi diplome pentru cei mai buni“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3046, p. 2; Maria Stanciu, „Andreea noastră a ales banul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3046, p. 3.

17. O sinteză foarte bine realizată a sărbătorilor andreiene din perioada 1992‑1999 o reprezintă volumul Cetatea Sfântului Andrei, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 1999, 286 pagini.

18. Programul întreg relatat în articolul L.P., „Cu Sfântul Andrei la început de mileniu III“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XI (2000), nr. 145, pp. 5‑7. În legătură cu Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei din anul 2000, vezi și: Violeta Ionescu, „Sărbătorile Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3353, p. 3; Maria Stanciu, „Olimpicii gălăţeni au primit «Premiul municipiului Galaţi»“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3353, p. 3; Violeta Ionescu, „O după‑amiază dedicată Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3353, p. 3; Maria Stanciu, „Festivitatea de la Universitate“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3353, p. 3; Maria Stanciu, „Astăzi este ziua Sf. Apostol Andrei, patronul municipiului Galaţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3354, p. 3; Maria Stanciu, „A fost sfinţită troiţa studenţilor închinători Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3354, p. 3; Maria Stanciu, „2.000 de ani de creştinism pe pământ românesc“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3354, p. 3; Anca Mihaela Spânu, „O lecţie de suflet“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI, nr. 3354, p. 3; Violeta Ionescu, „Toată lumea ortodoxă a binecuvântat ieri Sărbătorile Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul X, nr. 3355, p. 3.

19. ÎPS Daniel, Mitropolitul Modovei şi Bucovinei, „«Oraşul acesta este o icoan㻓, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XI (2000), nr. 145, p. 8. În legătură cu programul andreian din anul 2000, a se vedea şi: Violeta Ionescu, „Astăzi, aniversarea «Aducerii moaştelor Sf. Andrei la Galaţi». La Catedrala Episcopală va veni tot clerul militar din ţară“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI (2000), nr. 3316, 17 octombrie 2000, p. 3; Violeta Ionescu, „Gălăţeni, vin sărbătorile! Dublă conferinţă de presă, la Episcopie“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI (2000), nr. 3350, 25‑26 noiembrie 2000, p. 13; Violeta Ionescu, „A fost sfinţită troiţa studenţilor, închinată Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI (2000), nr. 3354, 30 noiembrie 2000, p. 3; Eadem, Pe locul bisericii „Sfânta Sofia“, s‑a aprins din nou candela, în cotidianul „Viaţa liberă“, anul XI (2000), nr. 3354 / 30 nov. 2000, p. 3; Violeta Ionescu, „«Sărbătorile Galaţiului» – 2000. Astăzi este ziua Sf. Apostol Andrei, patronul municipiului Galaţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XI (2000), nr. 3354 / 30 noiembrie 2000, p. 3.

20. Date despre acestea a se vedea în materialul intitulat „Cronică‑Sinaxar. I. Cu Sfântul Apostol Andrei, în cetatea Galaţiului“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XII (2001), nr. 156‑157, pp. 10‑14.

21. ÎPS Mitropolit Apostolos de Moschonisia, „«Avem datoria sfântă de a împărţi cu fraţii noştri tezaurul apostolic, pe care l‑am primit ca dar de la Sfântul Apostol Andrei»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XII (2001), nr. 156‑157, pp. 6‑7. De asemenea, a se vedea: Violeta Ionescu, „Astăzi se deschid «Serbările Galaţiului» – 2001“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII (2001), nr. 3657 / 28 noiembrie 2001, p. 14; Violeta Ionescu, „Interviu cu Manfred Wagner: «Ţin foarte mult ca relaţiile noastre să fie reciproce». De vorbă cu pastorul Manfred Wagner, reprezentant al Episcopiei Luterane de Stuttgard, landul Baden‑Württenberg, Germania“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII (2001), nr. 3662 / 4 decembrie 2001, p. 5; Roxana Penciu, „Zile pline în şcolile gălăţene“, în: cotidianul „Viaţa liberă, anul XII, nr. 3657, p. 14; Angela Ribinciuc, „Spectacole, concerte, expoziţii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3657, p. 14; N. C., „Irina şi Mihai Manea, invitaţi de Sf. Andrei la Preşedinţie“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3658, p. 1; Violeta Ionescu, „Ieri Sfântul Andrei a trecut din Catedrală la Cetate“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3658, p. 14; Violeta Ionescu, „Procesiune cu Sfintele Moaşte pe strada Domnească“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3658, p. 14; Roxana Penciu, „Muzică, poezie şi concursuri pentru elevi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3658, p. 14; Katia Nanu, „De ce n‑am fi mai buni“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3659, p. 1, 2; Violeta Ionescu, „Simpozion internaţional la Episcopia Dunării de Jos“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3659, p. 3; Violeta Ionescu, „Crucea Roşie şi Crucea Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3360, p. 3; Viorel Mârza, „Primii nou‑născuţi de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XII, nr. 3360, p. 3; Maria Măndiţă, „Bucurii pentru toţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIII, nr. 3660, p. 3.

22. Lidia Popiţa Stoicescu, Violeta Ionescu, pr. Lucian Petroaia, „Oraşul Galaţi la 10 ani de sărbătoare andreiană“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XIII (2002), nr. 167, pp. 4‑14; În legătură cu programul andreian din anul 2002, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Astăzi deschiderea oficială la Catedrala Episcopală“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIII, nr. 3962, p. 3; Victor Cilincă, „Un dar pentru oraşul Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIII, nr. 3962, p. 3; Angela Ribinciuc, „În întâmpinarea Sf. Ap. Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIII, nr. 3962, p. 3; Maria Stanciu, „Deschiderea oficială a Sărbătorilor Galaţiului – 2002“, în: cotidianul Viaţa liberă,  anul XIII, nr. 3963, p. 3; Maria Stanciu, „Catedrala Siderurgiştilor“, în: cotidianul Viaţa liberă,  anul XIII, nr. 3964, p. 3; Maria Stanciu, „A fost inaugurat Cabinetul de Informatică de la Seminarul Teologic «Sf. Ap. Andrei»“, în cotidianul Viaţa liberă, anul XIII, nr. 3964, p. 3; Maria Stanciu, „Sfântul Apostol Andrei ne‑a vestit Lumina“, în: cotidianul Viaţa liberă,  anul XIII, nr. 3964, p. 3; Angela Ribinciuc, „Tradiţii de Sf. Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIII, nr. 3964, p. 3.

23. Sanctitatea Sa, Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, „Mesaj“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XIII (2003), nr. 180‑181, p. 7.

24. vPatriarhul Teoctist al României, „Mesaj“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XIII (2003), nr. 180‑181, p. 7. În legătură cu programul andreian din anul 2003, a se vedea şi: Varia, „Bisericile Sfântului Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIV, nr. 4268, pp. 1, 5; Maria Stanciu, „Sărbătorile Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIV, nr. 4268, p. 3; Maria Stanciu, „Pictura Capelei Seminarului Teologic aşteaptă din 1998“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIV, nr. 4268, p. 5; Maria Stanciu, „Deschiderea Sărbătorilor Galaţiului, ediţia 2003“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIV, nr. 4269, p. 3; Maria Stanciu, „Luminile Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIV, nr. 4270, p. 3; Maria Stanciu, „100.000 de sarmale pentru gălăţeni“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIV, nr. 4270, p. 3; Maria Stanciu, „Ferestre spre cer“, în: cotidianul Viaţa liberă,  anul XIV, nr. 4270, p. 3.

25. Redacţia, „Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei – 2003“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XIII (2003), nr. 180‑181, p. 7.

26. PS Episcop Macarie de Cnossos, „«Ascultăm cu sufletul paşii sfinţilor»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XV (2005), nr. 192‑193, p. 21. A se vedea şi grupajul de ştiri realizat de Lidia Popiţa Stoicescu şi diverşi colaboratori, sub genericul „Sfântul Apostol Andrei în cetatea sa, Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XV (2005), nr. 192‑193, pp. 5‑20. În legătură cu programul andreian din anul 2004, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Sfântul Apostol Andrei şi tinerii s‑au întâlnit în Biserică“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XV, nr. 4576, p. 3; Maria Stanciu, „Slujbă de mulţumire adusă Sf. Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XV, nr. 4576, p. 3; Maria Stanciu, „Deschiderea sărbătorilor Sfântului Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XV, nr. 4577, p. 6; Maria Stanciu, „Apostolul Andrei, punte între Galaţi şi Constantinopol“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XV, nr. 4579, p. 14.

27. Citat preluat din grupajul de ştiri intitulat „Al 12‑lea an cu Sfântul Andrei“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XVI (2005), nr. 205, pp. 15‑16. În legătură cu programul andreian din anul 2005, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Deschiderea sărbătorilor Sfântului Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVI, nr. 4886, p. 3; Maria Stanciu, „650 de necăjiţi au primit alimente“, în: cotidianul „Viaţa liberă, anul XVI, nr. 4886, p. 24; Maria Stanciu, „Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVI, nr. 4887, p. 3; Maria Stanciu, „Casele construite de Patriarhia Română“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVI, nr. 4888, p. 3; Maria Stanciu, „Mângâietori de la sfinţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XV, nr. 4889, p. 3; Marius M., „Primii nou‑născuţi de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XV, nr. 4889, p. 3.

28. Relatare la pr. conf. univ. dr. Ionel Ene, „Academia Română şi Episcopia Dunării de Jos în dialog cultural şi misionar. Simpozionul «Logos, Icoană şi contemporaneitate»“, şi la Cosmin Olinici, „Cronica andreiană 2001“, subcapitolul „Simpozionul «Logos, Icoană, contemporaneitate»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XVII (2006), nr. 217, pp. 13‑14, respectiv pp. 9‑10.

29. Cosmin Olinici, „Cronica andreiană 2006“, subcapitolul „Simpozionul «Seminaristul, tânăr creştin european»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XVII (2006), nr. 217, pp. 10‑11.

30. În legătură cu programul andreian din anul 2006, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Sărbătorile Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5197, p. 4; Anca Melinte, „În noaptea Sfântului Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5197, p. 5; Maria Stanciu, „Seminarul «Sf. Apostol Andrei» are oaspeţi, Concert de muzică laică şi bisericească, Ocrotitorul siderurgiştilor, Tinerii în procesiune, Priveghere“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5197, p. 5; Maria Stanciu, „Rugă şi filantropie“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5198, p. 13; Maria Stanciu, „Ocrotitorul gălăţenilor şi românilor“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5198, p. 13; Cristinel Luca, „O navă pentru Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5199, p. 13; Maria Stanciu, „Cetatea Sf. Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5199, p. 7; Maria Stanciu, „Integrarea – un pas firesc“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5199, p. 7; Maria Stanciu, „Sărbătoare în armură andreiană“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5199, p. 7; Maria Stanciu, „Liturghia tăcerii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVII, nr. 5199, p. 7.

31. Pr. Daniel Zlate, „Concurs de religie interjudeţean. «Sfântul Ioan Gură de Aur – pedagog către Hristos»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XVIII (2007), nr. 228‑229, pp. 17‑18.

32. PF Patriarh Daniel, consemnare la Adrian Portase, „Prăznuirea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul oraşului Galaţi şi al întregii Românii“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XVIII (2007), nr. 228‑229, p. 23.

33. În legătură cu programul andreian din anul 2007, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Priveghere, Procesiune“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5505, p. 5; Maria Stanciu, „Simpozion ştiinţific, Spectacol de muzică bizantină, Apostolul Andrei – ocrotitorul siderurgiştilor“, în cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5505, p. 5; Laura Gurău, „75.000 de sărmăluţe pentru gălăţeni“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5506, p. 5; Maria Stanciu, „Ocrotitorul gălăţenilor şi al românilor, Viaţă pentru siderurgişti, Icoana – o fărâmă de Cer, Catedrala Mântuirii Neamului, La Catedrala Episcopală, Cântăm Domnului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5506, p. 7; Maria Stanciu, „Galaţiul a dobândit mai multă pace“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5506, p. 7; Maria Stanciu, „Soarele credinţei a luminat Catedrala“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5507, p. 3; Maria Stanciu, „75.000 de sărmăluţe pentru gălăţeni“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5507, p. 5.

34. Pr. Laurenţiu Lazăr, „In memoriam. Arhiepiscopul Antim Nica al Dunării de Jos, un secol de la naştere“, în rev. Călăuză ortodoxă, anul XIX (2008), nr. 240‑241, pp. 22‑26.

35. Alexandru Bulgaru, „Seminarul Teologic de la Galaţi la ceas aniversar. 100 de ani sub patronajul Sfântului Apostol Andrei“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XIX (2008), nr. 240‑241, pp. 27‑29.

36. Diac. Daniel Popa, „În cadrul Sărbătorilor Sfântului Apostol Andrei, la Galaţi s‑a inaugurat Muzeul Satului“, în: rev. Călăuză ortodoxă, an. XIX (2008), nr. 240‑241, pp. 34‑35.

37. PF Părinte Patriarh Daniel, consemnare la pr. Laurenţiu Lazăr, „Sfânta Liturghie arhierească în Catedrala Episcopală. «Mărimu‑te pe tine, Sfinte Apostole Andrei!…»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XIX (2008), nr. 240‑241, p. 20.

38. În legătură cu programul andreian din anul 2008, a se vedea şi: Maria Stanciu, „La sfat cu Sfinţii, Apostoli ai Cuvântului, O sută de ani de la naştere, Centenar, Sărbătoare acasă pentru siderurgişti, Priveghere la Sfântul Apostol Andrei, O cărămidă la Catedrala Neamului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5813, p. 13; Maria Stanciu, „Rugăciune pentru siderurgişti, Priveghere la Sfântul Apostol Andrei, În căutarea celor trişti şi singuri, 600.000 de români la onomastică, Pentru neuitarea strămoşilor“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XVIII, nr. 5814, p. 5; Maria Stanciu, „Sărbătoarea Apostolului Andrei, Centenar la Seminarul Teologic, Aleşii Oaspeţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIX, nr. 5815, p. 12.

39. Prof. Ciprian Nazare, „Simpozionul interseminarial «Tinerii seminarişti între criza lumii contemporane şi modelele veşnice: Sfinţii Capadocieni»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XX (2009), nr. 252‑253, pp. 26‑27.

40. Pr. Lucian Spatariu, „Concursul eparhial pe teme religioase «Sfinţii – prieteni ai lui Dumnezeu şi îndrumători ai tinerilor»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XX (2009), nr. 252‑253, p. 37.

41. PF Patriarh Daniel, consemnare la Adrian Portase, „Prăzuirea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul cetăţii Galaţilor“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XX (2009), nr. 252‑253, p. 30. În legătură cu programul andreian din anul 2009, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Gălăţenii s‑au lăsat îmbrăţişaţi de Sfinţii lui Dumnezeu“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XX, nr. 6117, p. 10; Maria Stanciu, „Pelerinajul Luminii, Vecernie pentru Sfântul Andrei, Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Seminariştii sub pază, Apostolului Andrei, Toată suflarea să laude pe Domnul, Un spectacol adresat inimilor noastre“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIX, nr. 6117, p. 7; Elena Parapiru, „La mulţi ani de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XIX, nr. 6118, p. 1; Maria Stanciu, „Sărbătoarea Sfântului Andrei, bucuria comunităţii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XX, nr. 6118, p. 9; Maria Stanciu, „Unitatea în credinţă, În corabia Apostolului Andrei a încăput tot oraşul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XX, nr. 6119.

42. M.P. (Marian Pătraşcu), „Deschiderea sărbătorilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, la Galaţi. Pelerinajul ½Călători pe cărările sfinţilor»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2010), nr. 264‑265, pp. 17‑18.

43. Mesajul integral al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Evlavie şi solemnitate la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2010), nr. 264‑265, p. 16.

44. ÎPS Mitropolit Ignatie de Dimitriada (Grecia), cuvânt consemnat de Adrian Portase, în art. „Sfântul Apostol Andrei ocroteşte Galaţiul“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2010), nr. 264‑265, p. 25. În legătură cu programul andreian din anul 2010, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Sub lumina biruitoare a Sfintei Cruci, Sfinţirea picturii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXII, nr. 6424, p. 3; Maria Stanciu, „O bijuterie a frescei bizantine“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXI, nr. 6424, p. 3; Elena Parapiru, „Să ne trăiţi cu numele de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXI, nr. 6425, p. 1; Maria Stanciu, „Oaspeţi de seamă la Seminarul Teologic, Familia preotului model în comunitate“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXI, nr. 6425, p. 5; Maria Stanciu, „Cetatea Sfântului Apostol Andrei, Corabia a devenit biserică“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXI, nr. 6426, p. 3.

45. Consemnare la pr. Lucian Petroaia, „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, oaspetele Sfântului Andrei şi al Arhiepis­copiei Dunării de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2011), nr. 276‑277, p. 13.

46. Publicat în rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2011), nr. 276‑277, pp. 17‑18 şi în Biserică. Misiune. Slujire 2011, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2012, vol. 12, pp. 150‑151.

47. Publicat în rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2011), nr. 276‑277, pp. 21‑23 şi în Biserică. Misiune. Slujire 2011, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2012, vol. 12, pp. 155‑159.

48. PF Patriarh Daniel, „Familia creştină între sfinţenie, suferinţă şi speranţă“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXI (2011), nr. 276‑277, p. 23 şi în: Biserică. Misiune. Slujire 2011, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2012, vol. 12, pp. 158‑159. În legătură cu programul andreian din anul 2011, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Ieri Arhiereul locului a deschis Sărbătorile Sfântului Apostol Andrei, Mâine sărbătoarea siderurgiştilor, Tradiţia în familie şi în şcoală, Concert de muzică bizantină, Pelerinajul luminii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXII, nr. 6728, p. 5; S.A.M., „Sărbătoriţi de Ziua Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXII, nr. 6730, p. 1; Maria Stanciu, „Veteranul Andreilor“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXII, nr. 6730, p. 8; Maria Stanciu, „A XX‑a liturghie arhierească“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXII, nr. 6730, p. 3; Maria Stanciu, „Sărbătoarea continuităţii şi unităţii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXII, nr. 6731, p. 3.

49. A se vedea „Programul manifestărilor organizate de Arhiepiscopia Dunării de Jos cu prilejul sărbătoririi ocrotitorului spiritual al municipiului Galaţi. 20 de ani sub ocrotirea Sfântului Apostol Andrei“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXII (2012), nr. 286‑287, pp. 51‑54.

50. Pr. Gabriel Molocea şi colaboratorii, „Douăzeci de ani cu Sfântul Apostol Andrei, la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXII (2012), nr. 288‑289, pp. 10‑18. În legătură cu programul andreian din anul 2012, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Galaţii s‑au lăsat îmbrăţişaţi de Sfinţii lui Dumnezeu“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 6117, p. 10; Maria Stanciu, „Biserica Sfinţii Trei Ierarhi va fi resfinţită“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7038, p. 5; Maria Stanciu, „Ocrotitorul oraşului şi al românilor“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7040, p. 3; Angela Ribinciuc, „Târgul de Sfântul Andrei ediţia a XII‑a“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7040, p. 8; Maria Stanciu, „Statornicii în apostolat“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7041, p. 3; Roxana Penciu, „Şase zile pentru renaşterea binelui“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7041, p. 4; Roxana Penciu, „Semne bune anul are“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7041, p. 4; Maria Stanciu, „Altarul Sfinţilor Trei Ierarhi pagină de istorie nouă, Tânăr în Cetatea Apostolului Andrei, Bucuria de a‑i urma Apostolului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIII, nr. 7041, p. 8.

51. PF Patriarh Daniel, „Cinstirea comună a sfinţilor întăreşte unitatea Bisericii“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXII (2012), nr. 286‑287, p. 3.

52. Consemnare la Participant, „Aducerea moaştelor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena la Galaţi. «Călători pe cărările sfinţilor»“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIII (2013), nr. 300‑301, p. 8.

53. „Cinstirea Sfântului Andrei, la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIII (2013), nr. 300‑301, p. 18.

54. În legătură cu programul andreian din anul 2013, a se vedea şi: Maria Stanciu, „Pelerinajul luminii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIV, nr. 7343, p. 5; Maria Stanciu, „Pelerinajul luminii, 105 ani sub pavăza Apostolului Andrei, Catedrala Siderurgiştilor în sărbătoare“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIV, nr. 7344, p. 5; Angela Ribinciuc, „Târgul de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIV, nr. 7344, p. 7; Maria Stanciu, „30.000 de gălăţeni în sărbătoare“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIV, nr. 7345, p. 1; Maria Stanciu, „Ziua Sfântului Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXIV, nr. 7345, p. 2.

55. Pr. Ionuţ Alexandru Budeşteanu, „«Călători pe cărările sfinţilor». Pelerinajul cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, în Arhiepiscopia Dunării de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIV (2013), nr. 313, pp. 7‑9.

56. PF Patriarh Daniel, consemnare în ,,«Călători pe cărările sfinţilor»: Pelerinajul cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu în Arhiepiscopia Dunării de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIV (2014), nr. 313, pp. 8‑9.

57. Pr. dr. Lucian Petroaia, „Sfinţirea Capelei din cadrul Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIV (2013), nr. 313, pp. 10‑15.

58. Alexandru Bulgaru, „Festivitatea de inaugurare a Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIV (2013), nr. 313, pp. 16‑17.

59. Pr. Gabriel Ioan Pelin, „Inaugurarea biroului de pelerinaje «Basilica Travel» din Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIV (2013), nr. 313, pp. 18‑19.

60. Pr. dr. Sorin Marinescu, „Dar binecuvântat pentru pelerinii de la Dunărea de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIV (2013), nr. 313, p. 24.

61. În legătură cu programul andreian din anul 2014, a se vedea şi: Ioana Ivan, „Galaţiul devine capitala tradiţiilor româneşti“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXV, nr. 7648, p. 3; Ioana Ivan, „Săracii Galaţiului primesc hrană rece“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXV, nr. 7648, p. 3; Gabriel Kolbay, „S‑a inaugurat Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXV, nr. 7648, p. 12; Ioana Ivan, „Peste 21.000 de gălăţeni poartă numele Sfântului Andrei, Sfântul Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXV, nr. 7649, p. 2.

62. Pr. Gabriel Molocea şi pr. Adrian Portase, „Bucură‑te, Sfinte Andreie, Apostole al Românilor!“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXV (2015), nr. 324‑325, p. 27.

63. În legătură cu programul andreian din anul 2015, a se vedea şi: Ruxandra Podlisnic, „Meşteşugari valoroşi la Târgul de Sf. Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7952, p. 3; Gabriel Kolbay, „Moaştele Sfântului Efrem sosite la Galaţi“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7952, p. 7; Gabriel Kolbay, „Sărbătorim aşa cum credem, aşa cum simţim, aşa cum iubim“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7953, p. 12; Teodora Miron, „23.000 de gălăţeni îşi serbează astăzi onomastica“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7953, p. 12; Florin Rădvan, „Mii de gălăţeni s‑au închinat la Sfintele Moaşte“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7959, p. 3; Florin Rădvan, „La pelerinajul Luminii au participat sute de oameni“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7954, p. 3; Florin Rădvan, „Binecuvântare pentru siderurgişti“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVI, nr. 7954, p. 12.

64. ÎPS Arhiepiscop dr. Casian al Dunării de Jos, „Cosette a ortodocşilor din întreaga lume“, în: reportajul semnat de Maria Stanciu, „Primirea moaştelor Sfintei Filofteia în cetatea Sfântului Andrei“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVII (2016), nr. 336‑337, p. 12. Impresii de la acest pelerinaj vezi în consemnările prof. Iuliana Aron, „Călători pe cărările sfinţilor“ şi prof. Ciprian Nazare, „«Filotei» şi «Filotee» în cetatea Apostolului Andrei“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVII (2016), nr. 336‑337, p. 19, respectiv pp. 20‑22. În legătură cu programul andreian din anul 2016, a se vedea şi: Remus Basalic, „Gălăţenii au întâmpinat moaştele Sfintei Filofteia“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVII, nr. 8259, p. 3; Iasmina Stoianovici, „Meşteri din toată ţara la târgul de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVII, nr. 8262, p. 3; Gabriel Kolbay, „Mii de oameni s‑au rugat împreună“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVII, nr. 8262, p. 4; Gabriel Kolbay, „Sărbătoare la Seminarul Teologic“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVII, nr. 8262, p. 4; Gabriel Kolbay, „Simpozion cu tradiţii“, în: cotidianul Viaţa liberă anul XXVII, nr. 8262, p. 4; Valeria Tătaru, „Tinerii gălăţeni au făcut un drum al luminii“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVII, nr. 8262, p. 4.

65. Relatare a evenimentului la Maria Stanciu, „Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Catedrala din Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVII (2016), nr. 336‑337, pp. 16‑19.

66. Pr. drd. Alexandru Bulgaru, „Pelerinajul «Călători pe cărările sfinţilor». 25 de ani cu Sfântul Apostol Andrei, la Dunărea de Jos“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVII (2017), nr. 348‑349, p. 8.

67. ÎPS Arhiepiscop dr. Casian al Dunării de Jos, în articolul semnat de pr. Petru Rareş Bucur, „Cinstirea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVII (2017), nr. 348‑349, pp. 9‑10.

68. În legătură cu programul andreian din anul 2017, a se vedea şi: Teodora Miron, „Moaştele Sfântului Grigorie, Sfântul Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVIII, nr. 8570, p. 10; Victor Cilincă, „Începe Târgul de Sfântul Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVIII, nr. 8569, p. 4; Teodora Miron, „Pelerinajul luminii Sfântul Apostol Andrei“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVIII, nr. 8570, p. 10; „Catedrala siderurgiştilor a sărbătorit 15 ani de la sfinţire, Sărbătoare şi la Seminar, Concert de muzică bisericească“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXVIII, nr. 8570, p. 10.

69. Maria Stanciu, „Sfântul Iosif cel Milostiv i‑a binecuvântat pe gălăţeni“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVIII (2018), nr. 360-361, pp. 13‑19.

70. Prof. dr. Gheorghe Butuc, „Simpozion științific la Seminarul Teologic din Galați“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXVIII (2018), nr. 360-361, pp. 20‑21.

71. A se vedea relatarea Pr. Petru – Rareș Bucur de pe siteul eparhial, „Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“, la: https://edj.ro/noiembrie-2018/5114-sarbatoarea-sfantului-apostol-andrei-la-galati.

72. Teodora Miron, „Pelerinaj impresionant cu moaştele Sf. Grigorie Dascălul“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXX, nr. 9179, p. 4

73. A se vedea relatarea Pr. Petru ‑ Rareș Bucur de pe siteul eparhial, „La Galaţi a avut loc cea de‑a 19‑a ediţie a Simpozionului naţional interseminarial“, la: https://edj.ro/noiembrie‑2019/5758‑la‑galati‑a‑avut‑loc‑cea‑de‑a‑19‑a‑editie‑a‑simpozionului‑national‑interseminarial.

74. Pr. Petru ‑ Rareș Bucur, „Cinstirea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXIX (2019), nr. 372‑373, pp. 11‑12.

75. Pr. Gelu Aron, „Chemare sfântă la slujirea semenilor în timp de pandemie“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXX (2020), nr. 384‑385, pp. 11‑12.

76. A se vedea relatarea Pr. Petru ‑ Rareș Bucur de pe siteul eparhial, „Simpozion naţional interseminarial la Galaţi“, la: https://edj.ro/noiembrie‑2020/6369‑simpozion‑national‑interseminarial‑la‑galati.

77. Pr. Eugen Drăgoi, „Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXX (2020), nr. 384‑385, pp. 8‑11 și Vasile‑Robert Nechifor, „Prinos de cinstire adus întâiului chemat la apostolat în cetatea sa de la Dunăre“, în: Ziarul Lumina, 2 decembrie 2020, p. 6.

78. Ovidiu Amălinei, „Marea sărbătoare a Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul Galaţiului“, în: cotidianul Viaţa liberă, anul XXXII, nr. 9791, p. 4

79. Pr. Petru ‑ Rareș Bucur, „Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Galaţi“, în: rev. Călăuză ortodoxă, anul XXXI (2021), nr. 396‑397, pp. 10‑12.