Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, în Anul închinat de Sfântul Sinod, la propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, rugăciunii în viaţa personală şi comunitar‑liturgică şi sfinţilor isihaşti, este îmbogăţită cu prezenţa cinstitelor moaşte ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, însoţite de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pantelimon de Veria, Naousa şi Kampania.
La acest sacru eveniment se amplifică binecuvântarea prin aducerea icoanei întregii familii a Sfântului Ierarh Grigorie Palama: părinţii Constantin şi Kalloni, fraţii monahi Teodosie şi Macarie, surorile monahii Epiharia şi Teodota. Este o mărturie impresionantă şi sfântă a lucrării harului lui Dumnezeu, prin energiile necreate, luminoase, luminătoare, purificatoare şi sfinţitoare în toată familia trupească a Sfântului Grigorie, isihastul prin excelenţă; este urcuşul spre îndumnezeire prin dreapta credinţă, viaţă curată, rugăciune neîncetată, purtarea cu bucurie a tuturor încercărilor din viaţă, cu speranţa primirii ajutorului ceresc mântuitor.
Viaţa familiei Palama este cu totul minunată! Tatăl Constantin este isihast, părinte paşnic şi iubitor al familiei, dar şi sfetnic rugător al împăratului Andronic al II‑lea Paleologul. Mama Kalloni este o prelungire a blândeţii materne şi iubitoare a Maicii Domnului. Copiii cresc sub aripa harului rugăciunii şi petrec viaţa, după plecarea timpurie a părinţilor din această lume, în multe încercări, privaţiuni, boli şi necazuri. Puterea şi rezistenţa le vin tot de la stăruinţa în evlavie, postiri şi rugăciune continuă. Fratele mai mare, Grigorie, le este far călăuzitor, tainic, în totală smerenie şi, mai ales, în nevoinţe greu de înţeles în timpul nostru. Este cunoscută asceza sa timp de 5 ani într‑o peşteră la Veria, unde acum este Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul“.
Acolo, neîncetat s‑a rugat cu o singură dorinţă: „Doamne, înlătură‑mi întunericul!“ Aşa l‑a luminat pe dinlăuntru Hristos Domnul cu lumina harului înţeles ca energie necreată, purificatoare, izbăvitoare de patimi şi călăuzitoare spre inima care devine centru al rugăciunii neîncetate şi „catedrală“ a „Liturghiei“ păcii lăuntrice!
Aşa se explică de ce şi fraţii şi surorile s‑au adăpostit din cetatea tumultuoasă a lumii în părţile mai liniştitoare ale satelor Veriei. Nu de mult s‑au descoperit inscripţiile doveditoare ale vieţuirii lor în acele locuri. Lucrarea tainică a Sfântului Ierarh Grigorie Palama s‑a ivit în timp atunci când lumea simţea dorinţa unui ajutor concret în binele familiei creştine. Astfel, asemenea familiei din secolul al 4‑lea a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, toţi fiind canonizaţi după un mileniu, alt luminător, Sfântul Grigorie, ne‑a arătat modelul de urmat creştineşte prin exemplul familiei sale.
Mitropolitului Pantelimon de Veria îi datorăm recunoştinţă pentru a fi scos la lumină un tezaur ascuns în pământul din apropierea mormântului lui Filip, tatăl lui Alexandru Macedon, la Vergina! După parcurgerea etapelor bisericeşti, cu aprobarea Patriarhului Ecumenic de Constantinopol, s‑a procedat la Actul de canonizare a întregii familii a Sfântului Ierarh Grigorie Palama. Evenimentul a avut loc la Veria, în 18‑20 decembrie 2009, la 650 de ani de la trecerea în veşnicie a Sfântului Grigorie Palama. 1359 este şi anul mutării Sfântului Iachint de la Vicina la Curtea de Argeş, începutul organizării canonice a Mitropoliei Ţării Româneşti.
De aceea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a trimis la Veria o delegaţie a Bisericii noastre, în frunte cu ierarhul Dunării de Jos, să ia parte la ceremonia canonizării, oficiată sub protia Preafericitului Părinte Ieronim la II‑lea al Atenei şi al întregii Elade. Au fost prezenţi ierarhi delegaţi din Patriarhiile de Constantinopol, Alexandria, Antiohia, Ierusalim, Serbia, România, din Biserica Ciprului şi cea a Eladei.
Familia‑icoană a Bisericii, a Ortodoxiei, a lumii
Atât manifestările ştiinţifice şi teologice, cât şi cele liturgice şi misionare au ilustrat bogăţia lucrării harului lui Dumnezeu, pentru luminarea noastră, în familia Sfântului Grigorie Palama, prin cărările mântuirii şi ale virtuţilor, între care rugăciunea lui Iisus are mare putere vindecătoare de patimi şi aducătoare de pace lăuntrică, de iubire milostivă şi de ajutor filantropic. Acea lucrare dumnezeiască, prin sfinţirea icoanei unei întregi familii sfinte, a umplut inimile tuturor nevoitorilor, pentru întărirea comuniunii în „biserica de acasă“ ‑ familia creştină, în faţa valurilor neîncetate ale ispitelor, încercărilor şi bolilor.
Iată de ce şi acum, când Domnul, la chemarea Sfintei noastre Biserici de a înmulţi rugăciunea, ne arată multe exemple demne de urmat şi de respectat, familiile creştine rugătoare, în pandemie, în războaie şi în sărăcie, primesc binecuvântarea cerească printr‑o familie care a trăit toată suferinţa omenească în smerenie, nevoinţă şi încredinţare în mâinile lui Dumnezeu şi a urcat treaptă cu treaptă scara sfinţeniei. Este familia‑icoană a Bisericii, a Ortodoxiei, a lumii!
Este o icoană în care se oglindesc toate luptele şi toate biruinţele, cu nevoinţă şi cu ajutorul lui Dumnezeu, ce ni se oferă lângă cinstitele moaşte ale Sfântului isihast Grigorie Palama. El spune adesea în opera sa, tălmăcită filocalic de părintele profesor Dumitru Stăniloae, că suntem şi putem fi şi noi, prin nevoinţă, purificare de patimi şi iluminare prin har şi rugăciune neîntreruptă, candele luminătoare în întunecarea păcatelor.
Fie şi la Bucureşti, în ţară, în lume şi, mai ales, în sufletele, în inimile şi în viaţa fiecăruia dintre noi şi a familiilor creştine o bogăţie de lumină sacră şi un izvor nesecat de har de la Hristos Domnul, prin pelerinajul la cinstitele moaşte ale Sfântului Ierarh Grigorie Palama şi la icoana familiei sale sfinte, dimpreună cu mângâierile blândeţii Sfântului nostru Cuvios Dimitrie cel Nou, tărie în credinţă de la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi vindecare de boli cu ajutorul Sfântului Ierarh Nectarie.
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos
Preluare din „Ziarul Lumina“, 24 octombrie 2022