La Sărbătoarea Preasfintei Treimi în „Catedrala cu vitralii foşnitoare“ de la Mănăstirea Buciumeni, în „Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului“ și „Anul comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț“, peste 1300 de tineri pelerini au fost evidenţiaţi, aşa cum au fost premiaţi la Catedrala Patriahală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, laureaţii rugăciunii din Eparhia Dunării de Jos.
Tinerii, însoţiţi de preoţii lor şi de cadrele didactice şi‑au dat întâlnire şi au promis că, din „catedrala cu vitralii foşnitoare“, acceptă să devină fiecare catedrala inimii rugătoare. Pentru a învăţa cum să se roage le‑am ales un dascăl al rugăciunii, care, recent, a fost arătat poporului şi ridicat în rândul sfinţilor de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. La Buciumeni, Altarul din pădure a fost închinat de astăzi şi Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Teofana Basarab, care ne învaţă rugăciunea din inimă pentru copii, rugăciunea din inimă pentru Biserică, rugăciunea din inimă pentru familie şi rugăciunea pentru familiile reunite pe altarul Bisericii Ortodoxe şi, de acolo, pe altarul patriei noastre. Aşa ne‑a arătat Dumnezeu în această zi cea mai frumoasă construcţie, care este Biserica vie din „catedrala cu vitralii foşnitoare“! Omul, creaţia, tânărul şi rugătorul respiră prin rugăciune aerul fraternităţii, al smereniei şi al într‑ajutorării.
Să ne ajute Hristos Domnul şi Sfânta Teofana Basarab şi să ne inspire pentru a ne întâlni mai des cu Domnul, la rugăciune în familie, în şcoală şi în Biserică!
† Casian
Arhiepiscopul Dunării de Jos
Bucuria iubirii milostive a Sfintei Treimi, la marele praznic împărătesc, a odrăslit și a zidit țesătura nevăzută a frățietății creștine în codrii Buciumenilor, în prezența căldurii izvorâte din rugăciune și dialog.
- Bucuria comuniunii la hramul Mănăstirii Buciumeni
La praznicul Preasfintei Treimi, mulțimi de tineri de vârste diferite au urcat treptele către altarul catedralei cu stâlpi vii și vitralii foșnitoare din codrii Buciumenilor. Bucuria rugăciunii în liturghie a fost călăuzită de Înaltpreasfințitul Părintele nostru Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, care în ritmul respirației duhovnicești a așezat în fiecare inimă „anafura sfinților“ din cuvântul liturgic, din cuvântul de învățătură, din cuvântul de îndemn părintesc. Această umplere de Duh, de foc ceresc „nezidit, necuprins, netrupesc, nesfârșit“, de binecuvântare duhovnicească, a fost încununată de întâlnirea cu grupele de tineri care au descoperit în noi, slujitorii sfintelor altare, setea de cunoaștere a păcii din pacea lui Hristos, precum și foamea noastră de prezența lor iubitoare și căutătoare de adevăruri existențiale.
Mulțimea celor prezenți a devenit un buchet de candele arzătoare ale Sfântului Duh, „arhitectul Bisericii“, Cel care a așezat în „căsuța trupului“ fiecăruia, pe altarul inimii, miride din darurile Sale veșnice, plenare și împlinitoare.
Mi‑a reținut atenția în chip deosebit cuvântul Înaltpreasfințitului nostru Părinte Arhiepiscop, în biserica mică și, mai apoi, în marea catedrală de la altarul din pădure, închinat acum Sf. Cuv. Teofana Basarab, unde iertarea și rugăciunea de dezlegare au pus început temeinic legăturii noastre într‑un cuget și în unitatea inimii, a rugăciunii în duh de isihie, în Liturghie.
Apoi, în cuvântul imnelor Sfântului Simeon Noul Teolog, Chiriarhul nostru a arătat că șoricelul, adică vrăjmașul cel nevăzut, diavolul, „care a venit la minte și cu un pas nesimțit a răsturnat untdelemnul (adică faptele bune) și a ros câlții, fitilul (adică mintea), a stins candela Duhului“. Pericolul se arată când „mintea e roasă de gânduri viclene sau se îneacă în aducerea aminte a faptelor bune sau orbește în trufie și focul din candelă apune“, adică se stinge lumina și căldura prezenței Sfântului Duh în om.
Premiile de la final au încununat lucrarea celor mai silitori elevi, olimpicii, care s‑au făcut pildă de bucurie celorlalți tineri prezenți, că DA, se poate urca pe podium prin asceza seriozității cu tine însuți, în lucrarea învățăturii de la școală și la școala de acasă.
Mulțumim Domnului celui întreit slăvit și lăudat în persoane, Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, „Sfânta Treime care încape întreagă într‑un suflet curat“, pentru bucuria împărtășirii euharistice în comuniunea iubirii și a cunoașterii reciproce, unii cu alții, în unitatea aceleiași mărturisiri.
Mulțumim Înaltpreasfințitului părintelui nostru Arhiepiscop Casian pentru părinteasca, neîntrerupta și neobosita purtare de grijă pentru propășirea Adevărului în călăuzirea oilor cuvântătoare pe calea mântuirii, care este calea păcii, a iubirii milostive și a brațelor inimii deschise către fiecare și către toți, la acest stup al Sfântului Duh, care este Mănăstirea Buciumeni.
Pr. Ștefan Constandache, Protoiereu de Brăila