Memoria vie a unui apostolat exemplar: preotul Ludovic Cosma (140 de ani de la naştere şi 75 de ani de la adormirea în Domnul)

Posted on By admin

În urmă cu 14 decenii se năștea în satul Boțești din nordul județului Vaslui (la 13 ianuarie 1882) cel care avea să devină efigie slujitoare de altitudine culturală în Galațiul primei jumătăți a secolului al XX‑lea: Ludovic Cosma1. Fiu de preot, a parcurs treptele școlirii seminariale la Iași și pe cele ale Facultății de Teologie din București. Apoi, pentru un an de zile, la îndemnul arhimandritului de scaun Nicodim Munteanu, al Episcopiei Dunării de Jos (viitorul al doilea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), a beneficiat de o bursă de studii la Academia Teologică din Kiev; acolo în răstimpul unui an de zile, învață limba rusă.

După întoarcerea de la Kiev se stabilește în Galați, unde ierarhii Dunării de Jos Pimen Georgescu (cel care l‑a și hirotonit preot pe tânărul Ludovic Cosma), Nifon Niculescu, Iacov Antonovici și Cosma Petrovici îi încredințează slujiri administrative eparhiale și didactice de care se va achita exemplar.

Vreme de 40 de ani, între anii 1907‑1947, viața și activitatea sa preoțească s‑au derulat la altarul bisericii parohiale „Sfinții Împărați“ din orașul Galați, lângă care a durat un așezământ cultural unic în România acelor timpuri, prin lucrarea pe care a patronat‑o, anume „Căminul cultural «Sfinții Împărați»“2. Sub cupola acestui veritabil ateneu gălățean au răsunat vocile unor strălucite personalități bisericești și laice ale românilor din secolul trecut, între care: arhimandritul Nicodim Munteanu, arhimandritul mitrofor prof. Iuliu Scriban, gălățean de origine, Irineu Mihălcescu, viitor mitropolit al Moldovei, preotul profesor universitar și scriitorul Gala Galaction, polihistoricul Nicolae Iorga, profesorul universitar și ministrul Simion Mehedinți, geologul și paleontologul Ion Th. Simionescu, membru al Academiei Române, omul politic și avocatul de renume național Gr. Trancu‑Iași, publicistul covurluian D. V. Țoni, medicul profesor universitar Arghir Babeș, profesorul și istoricul gălățean dr. N. Velichi, prozatorul Mihail Sadoveanu, romancierul și eseistul Anton Holban3 precum și mulți alții.

La acest popas evocativ din anul 2022, când se împlinesc 140 de ani de la nașterea preotului Ludovic Cosma și 75 de ani de la mutarea sa la cereștile locașuri (3 martie 1947) dorim să aducem în atenție prezența la Căminul părintelui Cosma a doi prieteni de elită (istoricul Nicolae Iorga și scriitorul preot Gala Galaction), pentru a creiona cât mai exact portretul său de slujitor desăvârșit, în fruntea galeriei clericilor gălățeni din toate timpurile, și să reamintim momentele emoționante create la Galați de aceste personalități.

Biserica „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena“ din Galaţi, în anul 1906

Istoricul, profesorul de ex­cepție și omul politic Nicolae Iorga (1871‑1940) a susținut la căminul parohiei „Sfinții Împărați“ două conferințe.

Astfel, în ziua de 9 noiembrie 1914, cu ocazia inaugurării noii săli de conferințe, Nicolae Iorga, pe care părintele Ludovic Cosma îl numește „marele nostru trezitor de energii și conștiințe“, a susținut conferința Ce este o parohie? Între auditori se aflau și arhimandritul Visarion Puiu, director al Seminarului teologic „Sf. Apostol Andrei“ din Galați, viitor mitropolit al Bucovinei, Damian Drăgănescu, președinte al Ligii Culturale, filiala Galați, profesorul Ion Tohăneanu, director al Liceului „Vasile Alecsandri“ din Galați4.

Savantul N. Iorga l‑a apreciat și lăudat pe părintele Cosma pentru lucrarea sa în mijlocul gălățenilor, menționând că se bucură de cele văzute la parohia sfinției sale5. Prețuirea marelui istoric față de lucrarea vrednică a preotului gălățean s‑a vădit însă cu mult înainte, făcând loc în paginile  remarcabilei sale publicații „Neamul românesc“, unor cuvinte laudative6.

Părintele Ludovic Cosma rezuma astfel intervenția celebrului oaspete: „Dl profesor Iorga spune că datorită muncei păr(intelui) Cosma și d(omnului) Constandache7 vede aici o trezire de conștiințe creștine. Mulțumește d(omnia) sa c‑a fost chemat la așa bună operă, căci d(omnia) sa se duce tot unde e bine, deși nu știe ce se va alege mai târziu de tot acest bine, căci cei mai răi se pun adesea în calea celor buni și‑i fac să sufere. N‑a văzut nicăieri o parohie cu adevărat creștină și, de aceea, se bucură de cele văzute aci.

Vorbește de nevoia de solidarizare, după vechea datină, atât la țară unde oamenii au mai multe lucruri comune, cât și la oraș, unde e mai mult egoism și separatism, dar unde totuși se înjgheabă, din diferite nevoi, asociații de tot felul, cu președinți și casieri, ca să dispară după 2‑3 ani. O «asociație» veche și firească sunt (sic) parohiile, adevărate frății, lăsate de Hristos, fără președinți și casieri, adunate în jurul unor biserici comune tuturor și cu aceleași drepturi pentru toți, căci toți găsesc aici sprijin și mângâiere, sfințire și luminare și‑s una și cu morții din jurul bisericilor.

Aceste parohii și pentru orașe pot însemna mult mai mult ca orice (alte) societăți.

Arată ce comori ne­pre­țuite cuprind bisericile noastre. Citează icoanele de la Azaclău8 pictate de Radu zugravul la 1823, cărți de la 1794, catapeteasma frumos sculptată, admiră graiul și stilul cărților bisericești. Spune că parohia trebuie să devie o cetate a unirii, a muncei, a luptei pentru bine, a amintirii strămoșilor. Ca atare bisericile, preoții, parohiile trebuiesc ajutate de stat – care cheltuiește adesea bani pe nimicuri – și de particulari ca dl Constandache ș.a.

Ideile dlui profesor Iorga din această conferință s‑au publicat de D(omnia) sa și   într‑o broșură: Ce este o parohie, în 1914 și în ziarul «Credința», an. III, no. 1, 1914 și în «Neamul românesc» de atunci“9.

Casa parohială şi sala de conferinţe a bisericii „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena“ din Galaţi, în anul 1914

Conferința profesorului N. Iorga a avut un răsunător și larg ecou. Părintele Ludovic Cosma a primit scrisori și telegrame de felicitare pentru această activitate desfășurată la Căminul parohiei, de la Mitropolitul Pimen Georgescu al Moldovei, Episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice10, arhim. Scriban11, Gr. Trancu‑Iași, Caranfil ș. a12. În onoarea con­fe­rențiarului, s‑a organizat, chiar în sala de conferințe, biblioteca „Nicolae Iorga“, enoriașii parohiei împrumutând cărți pentru lectura personală.

La 30 noiembrie 1924 Nicolae Iorga a fost din nou oaspetele părintelui Ludovic Cosma, conferențiind, în sala Căminului cultural „Sfinții Împărați“, despre Rostul Bisericei în Stat.

Gazda a rezumat astfel conferința lui N. Iorga: „După ce face o mică observație asupra sălei, pe care o găsește tot mică13, intră în subiect. Vorbind de biserică14, spune că e un monument istoric și că turlele ei ar trebui să fie făcute din beton armat.

În cuvinte pline deînțelepciu­ne, îndeamnă să trăim strânși în jurul Bisericei, pentru că ea a întărit totdeauna poporul nostru. Să fim o cetate a ortodoxismului în Orient, căutând să îndreptăm unele rele de care suferim, să dăm cea mai mare atenție bisericilor vechi, cari constituiesc adevărate comori naționale. Să nu le lăsăm să se ruineze sau să dispară.

Amintește de cele două biserici foarte vechi din Brașov, precum și de Catedrala bulgărească din Sofia, cea mai mare biserică ortodoxă din Balcani. Spune că  ne trebuie și nouă o catedrală la București. Numai prin muncă, cinste și iubire de Biserică ne putem înălța și cimenta unitatea națională… “15.

Doctorul Florin Bengescu, președintele Căminului cultural „Sfinții Împărați“, evidenția, în anul 1927, însemnătatea prezenței la manifestările acestei instituții culturale bisericești (care era afiliată Fundației Culturale „Principele Carol“) a lui Nicolae Iorga, spunând: „Dacă personalități ca profesorul Iorga, care cuvântează de pe tribuna lumii, la Sorbona, a onorat și tribuna căminului nostru cu câteva conferințe, ne dăm seama de activitatea acestui cămin…“16.

Preotul profesor Grigore Pișculescu (1879‑1961), mai cunoscut după pseudonimul său literar Gala Galaction, a susținut la Căminul cultural al bisericii „Sfinții Împărați“ din Galați tot două conferințe, cu teme din spațiul său predilect (profesional) de exeget al Noului Testament. Părintele Gala Galaction avea legături cu orașul nostru de la Dunăre, unde trăia un fin de cununie al său, anume avocatul Emil Gâdei. Prin Galați autorul romanului Papucii lui Mahmud a trecut de mai multe ori, în primele două decenii ale secolului al XX‑lea (dar și mai târziu) lăsând câteva considerații, precum citim în foiletonul Din Galați (Ad uxorem), publicat într‑un volumaș17, din care reproducem câteva fraze:  „Am găsit acest oraș înfrigurat (la începutul lui decembrie, n. ns.) și umed ca și acum cincisprezece ani. Am trecut pe lângă Brateșul imens, am trecut pe lângă Dunărea de smoală… În acești cincisprezece ani de atunci încoace am mai venit pe aici de câteva ori, însă tot cu treburi, tot grăbit și n‑am avut un ceas de singurătate și de vis. Ce noian de viață și de gânduri…“.

La 18 ianuarie 1915 părintele Gala Galaction urma să susțină conferința Știința profană în fața Domnului nostru Iisus Hristos,  după cum anunța părintele L. Cosma18.   Nu știm dacă titlul conferinței a fost ulterior modificat de autor sau a fost o scăpare a părintelui L. Cosma, de vreme ce în 1927 clericul gălățean scria că părintele G. Galaction a susținut conferința Explicările asupra persoanei lui Hristos în lume. Din parcimoniosul și irelevantul rezumat al acestei conferințe, aflăm că părintele Pișculescu „face descrierea epocei în care apare Hristos, personalitatea Lui și angajamentele ce trebuie să luăm pentru a fi creștini și a ne ridica mai presus de lumea înconjurătoare. Trebuie să știm și să ne străduim a fi creștini, căci atunci vom fi și buni patrioți“19.

În prima jumătate a lunii februarie din anul 1925  părintele Gala Galaction conferenția din nou la Căminul cultural „Sfinții Împărați“ din Galați, tema aleasă fiind intitulată Farmecul persoanei Mântuitorului. Prezentarea acestei conferințe de către părintele Ludovic Cosma, în istoricul bisericii la care slujea, este la fel de săracă precum cea de la prima conferință: „Sf(inția) sa analizează diverse episoade din viața lui Iisus, spre a scoate (în evidență, n. ns.) puterea Lui de a atrage lumea. El ne poate rezidi și renaște prin învățătura Sa, a cărei bază e tot Decalogul. Vorbește apoi de puterea de sfințire a celor 7 Taine creștinești“20.

Spirit de inițiativă, însetat după știință, dornic de a contribui la culturalizarea cre­dincioșilor, organizator talentat, slujitor devotat altarului și catedrei, scriitor neobosit, sunt în parte virtuțile care i‑au definit și conturat personalitatea acestui cleric vrednic de așezat în galeria marilor promotori gălățeni ai culturii.

Oare a sunat măcar clopotul bisericii „Sfinții Împărați“, la 13 ianuarie 2022, pentru a vesti acest soroc al unui veritabil apostol al slujirii bisericești și al înnobilării creștinilor gălățeni prin cultură? Oare i‑a aprins cineva o lumânare la mormântul său din Cimitirul „Eternitatea“, unde‑și odihnește trupul înhumat acum 75 de ani?

Pr. Eugen Drăgoi

 

  1. Despre viața și activitatea preotului Ludovic Cosma pot fi consultate următoarele lucrări: Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927), Galați, 1927, p. 162; Teodora Simionescu, „Valoroase tradiţii ale muncii de culturalizare a maselor din oraşul Galaţi. Căminul cultural «Sf. Împăraţi»“, în: vol. Institutul Pedagogic Galaţi. Lucrări ştiinţifice, vol. III, Galaţi, 1969, pp. 497‑502; Pr. Eugen Drăgoi, Ierarhi și preoți de seamă la Dunărea de Jos, 1864‑1989, Editura Arhiepiscopiei Tomisului și Dunării de Jos, Galați, 1990, pp. 143‑148, 264; Elena‑Emilia Lica, Localism creator la Dunărea de Jos în perioada interbelică, Brăila, 2003, pp. 75‑78; Pr. Eugen Drăgoi, „Testamentul cultural al preotului Ludovic Cosma“, I, în: rev. Dunărea de Jos, serie nouă, nr. 58, Galaţi, decembrie 2006, p. 27; II, în: rev. Dunărea de Jos, serie nouă, nr. 59, Galaţi, ianuarie 2007, p. 44; Ion Brezeanu, Galaţi. Biografie spirituală, personalităţi ale culturii, ştiinţei, artei, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos“, Galaţi, 2008, pp. 223‑224; Dr. George Enache, „Părintele Ludovic Cosma, în amintirea urmaşilor. Parohia, un nucleu local de cultură“, în: Ziarul Lumina, 21 iulie 2010, p. 8; George Enache, Conștiința creștină în modernitate. Chipuri și fapte, Editura Muzeului de Istorie Galați, Eikon, Cluj‑Napoca, 2014, pp. 199‑205; Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, ediția a III‑a, Editura Andreiana, Sibiu, 2014, pp. 175‑176; Zanfir Ilie, Dicționarul scriitorilor gălățeni, Editura Axis libri, Galați, 2016, pp. 154‑155. Pr. dr. Gariel Pandele, „Preotul Ludovic Cosma, un model actual“, în: vol. Studii și articole (Asociația profesională Școala Gălățeană), nr. 1, 2016, Editura Muzeului de Istorie Galați, Galați, 2016, pp. 206‑297; Violeta Ionescu, „Părintele econom stavrofor Ludovic Cosma (1882‑1947), ilustră personalitate a vieții bisericești la Dunărea de Jos“, în: Buletinul Fundației Urechia, anul 15, nr. 18, noiembrie 2017, pp. 141‑148; Camelia Toporaș, Tena Bezman, Rocsana Irimia, Otilia Badea, Oameni în memoria Galațiului. Aniversări 2017, 9, Editura Axis Libri, Galați, 2018, pp. 59‑78.

  2. Remarcabilul profesor universitar și valorosul publicist și analist al istoriei, dr. George Enache, scria în urmă cu opt ani că părintele Ludovic Cosma era „una din cele mai remarcabile figuri de clerici ortodocși din perioada interbelică“ și că activitatea acestuia „deosebit de vastă, merge pe coordonate ale ideii de «pedagogie națională» care preocupă toate marile spirite ale culturii române, mai ales din a doua jumătate a veacului al XIX‑lea“. George Enache, Conștiința creștină în modernitate. Chipuri și fapte…, pp. 200, 202.

  3. V. Gh. Popa, Oameni și locuri din Fălticeni, Fundația Culturală Antares, Galați, 2013, pp. 97‑98.

  4. Constantin Ardeleanu, „Conferințele lui Nicolae Iorga la Căminul Cultural «Sfinții Împărați» din Galați“, în: Nicolae Iorga, 1871‑1940, Studii și documente, XI, Tipo Moldova, Iași, 2011, p. 20.

  5. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, pp. 35‑36.

  6. „Cum s‑a anunțat, din inițiativa și prin stăruința preotului Ludovic Cosma de la biserica Sfinții Împărați, s‑a clădit pe lângă acea biserică o sală de conferințe“ unde „se vor ține conferințe locuitorilor din acea parte a orașului de către mai mulți preoți, profesori și doctori. Se cuvine deosebită laudă părintelui Cosma pentru dragostea ce o arată poporului“. Neamul românesc, anul V, nr. 7, 15 ianuarie 1910, p. 111. „Avem în orașul nostru (Galați) un preot cu care ne putem mândri, Ludovic Cosma. Rodnica sa activitate ar trebui să servească drept pildă… altora… Biserica Sfinții Împărați, unde e paroh preotul Cosma, se află într‑o mahala a orașului… Prin o mare stăruință a izbutit ca în scurt timp să clădească pe lângă biserica sa o sală anume pentru conferințe… unde s‑a adunat în fiecare duminică din iarna acesta mulțime de popor, căruia i s‑a vorbit despre credința și țara noastră, despre păcatele ce ne rod, despre diferite chestiuni privitoare la sănătate și despre multe alte lucruri folositoare. Profesori, preoți, doctori și avocați au arătat poporului cum și‑ar putea crea o altă viață mai omenească. Când un om luptă cu atâta dragoste pentru înălțarea poporului, toți ar trebui să‑l înconjure cu stimă și admirație“. Neamul românesc, anul V, nr. 53, 3 mai 1910, p. 843.

  7. Constantinescu Constandache (1864‑1924), „proprietar și rentier“ și epitrop al bisericii „Sfinții Împărați“, ctitor al sălii de conferințe de pe lângă biserica respectivă. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, pp. 77‑79.

  8. Astăzi localitatea I. C. Brătianu, județul Tulcea.

  9. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, pp. 35‑36. A se vedea broșura N. Iorga, Ce este o parohie? (dintr‑o conferință ținută la Galați, în ziua de 9 novembre 1914, cu prilejul inaugurării salei de conferințe de pe lângă Biserica Sf. Împărați), Vălenii de Munte, 1914.

  10. În fruntea acestui minister se afla Ion Gh. Duca.

  11. Arhimandritul mitrofor Iuliu Scriban (1878‑1949), gălățean, la acea dată director al Seminarului „Central“ din București.

  12. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, p. 36.

  13. Sala înnoită avea o capacitate de 500 de persoane.

  14. Biserica „Sfinții Împărați“ din Galați.

  15. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, p. 51; Constantin Ardeleanu, „Conferințele lui Nicolae Iorga la Căminul Cultural «Sfinții Împărați» din Galați“…, pp. 21‑22. Dorința lui N. Iorga exprimată la Galați, în urmă cu aproape un secol, de a avea o Catedrală națională măreață, este astăzi realitate, prin înălțarea Catedralei Mântuirii Neamului.

  16. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, p. 149.

  17. Răboj pe bradul verde, Iași, 1920, p. 49‑53.

  18. Cinci ani de muncă, 1909‑1914. Dare de seamă la inaugurarea noului local de econ. Ludovic Cosma, Galați, 1914, p. 52.

  19. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, pp. 40‑41.

  20. Econ. Ludovic Cosma, Istoricul bisericei și parohiei „Sf. Împărați“ din Galați (1857‑1927)…, p. 54.