Ca o împlinire a cuvântului Sfântului Simeon Noul Teolog care zicea că „Dumnezeu îl împodobește pe om cu virtuți și îl trimite să răspândească binele în lume“, la mutarea în veșnicie a doamnei preotese Aurelia Gagiu, soția părintelui Cezar Gagiu, protoiereu de Tg. Bujor, cu recunoștință privim către ceruri și mulțumim Tatălui Ceresc pentru oamenii minunați cu care ne‑a încojurat.
Născută în primele zile ale lui florar din anul 1969 în localitatea Bălăbănești, în extremitatea nordică a județului Galați, ca fiică a lui Vasilică și a Corneliei Mihaela, a fost primul din cei cinci copii ai familiei. A crescut bucurându‑se din belșug de dragostea și blândețea părinților, învățând din fragedă pruncie să poarte de grijă cu responsabilitate de cei mai mici și să arate bunătate cu toți cei care o înconjoară.
Primii ani de școală, cei din cursul ciclului primar și cel gimnazial, i‑a urmat în școala în care mai târziu, în anul 1987, se va întoarce ca profesor, iar mai apoi ca și secretar, rămânând statornică și plină de râvnă până la mutarea în veșnicie. Cursurile liceale le‑a urmat în orașul Bârlad, în cadrul Colegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu“, iar la Galați a urmat cursurile Facultății de Studii Economice.
Ascultând cuvântul Sfântului Apostol Petru care zice că podoaba unei femei trebuie să nu fie cea din afară ci, „omul tainic al inimii, întru nestricăcioasă podoabă a duhului blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu“ (I Petru 3, 3‑4), la doar o zi după împlinirea vârstei de 20 de ani a fost chemată să primească prima responsabilitate majoră a vieții, aceea de soție, lucrare pe care a asumat‑o cu toată dăruirea, „făcându‑și podoabă din sfială și cumințenie“ (I Tim. 2, 9). La puțină vreme, la data de 2 iulie 1989, odată cu primirea Tainei Hirotoniei de către părintele Cezar, doamna Aurelia, urmându‑și cu prețuire și jertfelnicie soțul a preluat și îndatoririle de preoteasă, împlinind în permanență îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Cele tinere să își iubească bărbații, să își iubească copiii, să fie cumpătate, curate, gospodine, bune, plecate bărbaților lor, ca să nu fie defăimat cuvântul lui Dumnezeu“ (Tit 2, 4‑5).
Datorită credinței nestrămutate și a viețuirii în armonie, plini fiind de dăruire jertfelnică și de dăruire necondiționată, viața familiei preotului Cezar și a doamnei preotese Aurelia a fost binecuvântată de Dumnezeu prin dăruirea a doi fii: Alexandru, în vârstă de 30 de ani, care activează acum ca arhitect în București, căsătorit cu Laura Gabriela, medic rezident la Spitalul Militar și au adus ca mângâiere pe prima nepoată a familiei și pe Filip, în vârstă de 22 de ani, care lucrează în domeniul IT, în Cluj. Ca mamă și soție, prezbitera Aurelia „și‑ar fi dat sufletul decât să renunțe la râvna și dăruirea lăuntrică“ (Sfântul Ioan Gură de Aur), dar a găsit mereu puterea de împărți bucurie și speranță nu numai celor din familie, ci și tuturor celor care o înconjurau.
După numirea părintelui Cezar ca paroh în parohia Rădești, începând cu anul 1991, biserica și comunitatea de aici i‑a devenit o a doua casă și a doua familie. Sprijinind și oferind mereu sfaturi înțelepte s‑a implicat în toate activitățile desfășurate în parohie. Ca fiică a locului a știut întotdeauna să asculte durerile și neputințele tuturor, i‑a ajutat pe cei aflați în nevoie și i‑a întărit pe cei deznădăjduiți. Cu vocea blândă, cu chipul zâmbitor, prezența ei a fost mereu o mângâiere. Copii, tineri, adulți sau bătrâni, toți care au întâlnit‑o au îndrăgit‑o și au apreciat‑o, simțind izvorul bunătății ce își avea sălașul în inima și ochii ei.
Slujba de prohodire a doamnei preotese Aurelia Gagiu a avut loc în data de 29 ianuarie 2022, fiind oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a adus mângâiere familei îndoliate a părintelui Cezar, arătând că doamna preoteasă a fost o „creștină adevărată, soție devotată, mamă minunată, presbiteră cu adevărat implicată în toate aspectele vieții comunitare și că a prelungit toate calitățile sale în postura de gospodină de așezat în ramă și, mai presus de toate, colegă și lucrătoare asiduă pentru administrația școlii din localitate”.
Acum, când trupul adormit a fost așezat spre veșnică odihnă în cripta din curtea bisericii rădeștene, acoperit de florile pe care le‑a iubit și cu care și‑a împodobit întreaga viață, rămân sădite în cei ce au cunoscut‑o mărturii că a fost un model de soție, mamă și preoteasă. Întreaga viață i‑a fost mărturie permanent de fapte bune, raportată la cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „dacă a crescut copii, dacă a fost primitoare de străini, dacă a venit în ajutorul celor strâmtorați, dacă s‑a ținut stăruitor de tot ceea ce este lucru bun“ (I Tim. 5, 10). S‑a mutat de la pământ la ceruri, dar a lăsat urme adânci întipărite în inimile și viețile tuturor celor pe care i‑a întâlnit, făcându‑ne pe fiecare dintre noi, cei ce am cunoscut‑o să înţelegem că „femeia înțeleaptă este un dar al lui Dumnezeu“ (Pilde 19, 14), un dar pe care unii l‑au prețuit la adevărata valoare, iar alții abia acum, acum când s‑a mutat în veșnicie îl înțeleg: „Voi păstra în memorie bunătatea, vocea blândă și zâmbetul prețios. Drum lin, fără suferință, spre tărâmul celălalt! Noi mai rămânem o vreme aici, poate, să mai vedem în treacăt trandafirii“ (Paladi David Lidia).
Pr. Ionuţ Iordache
Mesaj pentru rugăciune la adormirea în Domnul a presbiterei Aurelia Gagiu
Ne unim în rugăciune, pentru a‑I mulțumi lui Dumnezeu că ne‑a arătat pe pământ, între multe alte modele de creștină adevărată, de soție devotată, de mamă minunată, de preoteasă cu adevărat implicată în toate aspectele vieții comunitare, și pe preoteasa Aurelia. A prelungit toate calitățile sale în postura de gospodină de așezat în ramă și, mai presus de toate, colegă și lucrătoare asiduă pentru administrația școlii din localitate. Mâine se mută la o slujire nouă pe care a pregătit‑o aici pe pământ. Însă doar trupul se duce în pământ, calitățile toate vor rămâne pentru toți cei ce au apreciat‑o. Măcar când pleacă cineva deosebit din lumea aceasta, să nu lăsăm să plece cu persoana în cauză virtuțile și modelul: preoteasa Aurelia Gagiu din Protoieria Târgu Bujor, de la Bălăbănești. Așeaz‑o, Doamne, în evlavia, în solidaritatea și în hărnicia tuturor preoteselor care au cunoscut‑o și care îi vor urma exemplul slujirii. Să ne rugăm cu toții pentru odihna sufletului ei! În același timp, să o rugăm să rămână sufletește mereu lângă soțul ei, preotul Cezar. Dumnezeu să o odihnească cu drepții! Amin!
† Casian,
Arhiepiscopul Dunării de Jos