Dincolo de polemici, mai presus de părerile pro și contra vaccinare sau imunizare, sunt statisticile întocmite de cei plătiți să facă asta, fără părtinire. Pandemia există, oamenii mor cu adevărat și, după seceta de anul trecut și colapsul economic care a afectat sute de familii numai la Brăila, orice este posibil.
Prezentăm, în rândurile care urmează, date care relevă faptul că, în „anul pandemiei“, au murit mult mai mulți brăileni decât în anii precedenți, în condițiile în care, la Brăila, au fost raportate peste 500 de decese cauzate de COVID‑19.
Este unanim recunoscut faptul că, de ceva vreme, noi, brăilenii, suntem tot mai săraci. Și mai puțini! La recensământul din anul 1992, spre exemplu, municipiul Brăila figura cu 234.706 locuitori. Zece ani mai târziu, în 2002, în municipiu erau 216.929 locuitori, iar la 1 ianuarie 2019 erau ‑ potrivit Direcției Regionale de Statistică Brăila ‑ doar 202.740 persoane cu domiciliu stabil, dintre care mulți sunt plecați în străinătate, fără ca acest aspect să fie luat, oficial, în evidență. La ora actuală, orașul are în jur de 190.000 de locuitori, la o suprafață urbană de aproximativ 32 kmp. Altfel spus, în două decenii, populația municipiului a scăzut cu aproximativ 44.000 de suflete.
Același lucru se observă când este vorba de populația județului. Dacă, în anul 2018, județul Brăila număra 347.076 locuitori cu domiciliu stabil, după doi ani, la 1 iulie 2020 (ultima raportare oficială) numărul acestora scăzuse la 338.789. În numai doi ani, populația județului Brăila a scăzut cu aproape 8.300 de persoane. Unii au decedat, alții și‑au schimbat domiciliul.
Statisticile anului 2020 ‑ „anul pandemiei“ ‑ par să confirme, indubitabil, ba chiar să dea peste cap raportările privind persoanele decedate din pricina pandemiei. Dacă, în anul 2018, la nivelul județului, fuseseră înregistrate 4.886 de decese, iar în 2019 puțin peste 5.000, în anul 2020 au fost raportate 5.467 de decese, cele mai multe în perioada octombrie ‑ decembrie, când este consemnat vârful pandemiei la Brăila. Recordul absolut îl dețin lunile noiembrie și decembrie 2020, când au murit 559, respectiv 728 de brăileni. Practic, în luna decembrie 2020, s‑au înregistrat, în medie, aproape 24 de decese pe zi.
Milostenie pentru cei uciși de virus
„Morții pandemiei“ există. O dovedesc preoții brăileni, care au ajuns să‑i înmormânteze creștinește și să le facă pomeni celor care mor uciși de noul Coronavirus și care nu au pe nimeni care să le aprindă o lumânare la mormânt. „În anul 2021, am inițiat un nou proiect social‑filantropic: celor care au murit din cauza pandemiei și care nu au avut pe nimeni care să‑i pomenească, le organizăm, prin intermediul parohiei, slujbe religioase creștinești ‑ pomeni și parastase“, ne mărturisea, zilele trecute, părintele Stan Ștefan, parohul bisericii „Sfânta Cuvioasă Parascheva“.
Weekendul trecut, zeci de preoți brăileni au participat la o ședință de lucru prezidată de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în contextul declarării anului 2021 drept „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul“. Întâlnirea ‑ care s‑a desfășurat la Așezământul „Sf. Mare Mucenic Pantelimon“ Lacu Sărat ‑ a fost prilejuită, potrivit părintelui consilier Rareș Bucur, de implementarea proiectelor eparhiale „cu privire la buna administrare a cimitirelor parohiale și mănăstirești“.
Vorbind despre „respectul sacru pe care trebuie să‑l avem față de cei adormiți, evlavia poporului față de cei plecați la Domnul și importanța îngrijirii mormintelor, ca locuri de unde cei dragi ai noștri vor învia la Parusie“, ierarhul a evidențiat nevoia tot mai acută de asumare a răspunderii pentru binele comunitar. Totodată, ÎPS Părinte Casian a inițiat un amplu proiect prin care se înființează, la nivelul fiecărei parohii care are în administrare și cimitir, câte un Comitet de inițiativă format din preoți, cântăreți bisericești, credincioși și voluntari. În perioada Postului Mare, aceste comitete vor executa lucrări de curățenie la morminte, refacerea aleilor, recondiționarea și repararea gardului împrejmuitor, amenajarea și înfrumusețarea spațiilor. Dar poate cea mai importantă hotărâre a fost aceea a ajutorării familiilor cu morți în pandemie.
„În cadrul sedinței, au fost luate în discuție teme precum: sprijinirea familiilor în care sunt persoane decedate de COVID‑19 ‑ prin oficierea gratuită a slujbei de înmormântare ‑ situația cimitirelor trecute abuziv în inventarul domeniului public al unităților administrativ‑teritoriale, stadiul acțiunii de inventariere a monumentelor înălțate în cinstea eroilor neamului dar și a mormintelor sau construcțiilor funerare dedicate unor eroi sau personalități marcante, situația actelor de concesiune pentru locurile de veci și a taxelor aferente în cadrul cimitirelor parohiale din mediul urban și rural“, preciza părintele Rareș Bucur în comunicatul remis în acest weekend.
realizat între anii 1925‑1930, de sculptorul Fernando Celino
La finele ședinței, preotul Mircea Băncilă, de la biserica „Sf. Spiridon Nou“ ‑ protoiereu de Brăila ‑ i‑a mulțumit ierarhului pentru sprijinul acordat preoților, familiilor acestora și credincioșilor brăileni în perioada pandemiei. Decizia Arhiepiscopiei Dunării de Jos în ceea ce privește oficierea gratuită a slujbelor de înmormântare pentru cei răpuși de noul Coronavirus este doar ultimul exemplu de filantropie creștină venit din partea ÎPS Casian și a preoților care nu contenesc să facă fapte bune. Este, de asemenea, cunoscut faptul că, de la declanșarea pandemiei, mulți preoți și cântăreți bisericești au fost diagnosticați cu noul Coronavirus, atât ei, cât și familiile lor, și că s‑au luptat luni la rând cu temutul flagel. Cu toate acestea, preoții continuă să‑i viziteze pe cei bolnavi și săraci și le dau muribunzilor ultima împărtășanie.
Marian Gheorghe
Preluare Obiectiv Vocea Brăilei / 17 martie 2021