Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2021 drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României și Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor. În rândurile care urmează vom trece în revistă situația actuală a organizării diasporei ortodoxe române, precum și istoricul formării acesteia.
Mitropolia Basarabiei
Scurt istoric
Mitropolia Basarabiei a luat naștere din trupul Bisericii Ortodoxe Române, Biserica mamă.
Deși înainte de 1812, anul în care ținutul dintre Prut și Nistru a fost răpit de Imperiul Țarist nu poate fi vorba despre o Biserică Autocefală Ortodoxă Română, putem afirma cu tărie faptul că cele două mitropolii: a Țării Românești și a Moldovei au existat în deplină unitate de credință, limbă și cultură, ca două mitropolii surori.
Mitropoliții Moldovei de dinainte de 1812 au păstorit și acest ținut. O formă de organizare distinctă a apărut odată cu alipirea la trupul țării, a Basarabiei, în anul 1918.
Primul ierarh de după Marea Unire care a păstorit acest ținut, a fost Episcopul Nicodim Munteanu (14 iunie 1918 – 31 decembrie 1919), viitorul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, format la Academia Duhovnicească din Kiev, care a primit dificila sarcină de a reorganiza Biserica din această provincie românească.
Lui i‑a urmat în scaunul vlădicesc de la Chișinău Mitropolitul Gurie Grosu (21 februarie 1920 ‑ 11 noiembrie 1936), un neobosit luptător pentru afirmarea identității românești și unul dintre primii clerici din Basarabia care a reintrodus limba română în cultul divin. Sub păstorirea mitropolitului Gurie a luat naștere și Episcopia de Cetatea Albă – Ismail cârmuită de‑a lungul scurtei sale istorii de următorii ierarhi: Nectarie Cotlarciuc (1923‑1924), Justinian Teculescu (1924‑1932), Sfântul Ierarh Dionisie (1932‑1940), Policarp Morușca (1941‑1944) și Antim Nica (1944).
Pentru o scurtă perioadă (noiembrie 1936 – iunie 1937), credincioșii basarabeni au fost păstoriți din nou, ca locțiitor de Arhiepiscop al Chișinăului, de ierarhul Nicodim Munteanu, devenit între timp Mitropolitul Moldovei.
Tot în calitate de locțiitor de arhiepiscop a păstorit aici și Episcopul Cosma Petrovici al Dunării de Jos, în perioda iunie 1937 ‑ februarie 1938.
Ultimul ierarh care a păstorit Basarabia înainte de 1944 a fost Mitropolitul Efrem Enăchescu. În frământările și tensiunile acestui ținut din perioada 1938‑1944, acesta a păstorit în calitate de locțiitor de arhiepiscop al Chișinăului, fiind ales cu titulatura de Tighineanul. Abia în ianuarie 1944 a fost ales arhiepiscop titular și Mitropolit al Basarabiei, conducând eparhia în această calitate pentru foarte scurt timp. S‑a retras la Mănăstirea Cernica, acolo unde a trecut la Domnul.
Mitropolia Basarabiei în prezent
La 27 august 1991 a avut loc proclamarea independeței Republicii Moldova față de fosta Uniune Sovietică, întrezărindu‑se astfel posibilitatea revenirii clericilor și credincioșilor, dintre Prut și Nistru sub oblăduirea Bisericii mame Ortodoxe Române.
În data de 14 septembrie 1992 Adunarea Eparhială constituită la Chișinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, Preasfințitul Părinte Petru, Episcopul de Bălți, fiind ales locțiitor de Mitropolit al Basarabiei.
La scurt timp, în data de 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare de reactivarea Mitropoliei Basarabiei.
La data de 3 octombrie 1995, Adunarea Eparhială a Mitropoliei Basarabiei l‑a ales în funcția de Mitropolit al Basarabiei pe Preasfințitul Părinte Petru. Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l‑a confirmat ca Mitropolit la 24 octombrie 1995, acordându‑i titlul de Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor și dreptul de jurisdicție extrateritorială asupra românilor ortodocși din diaspora de răsărit (de la răsărit de râul Prut).
În cadrul ședinței de lucru din data de 22 octombrie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de hotărârea Mitropoliei Basarabiei de reactivare a episcopiilor sale sufragane (Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia de Bălți, Episcopia Basarabiei de Sud şi Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria).
În cadrul Arhiepiscopiei Chișinăului sunt astăzi 5 protopopiate.
Episcopia Basarabiei de Sud
Episcopia Basarabiei de Sud, cu sediul în oraşul Cahul, este continuatoare a Episcopiei de Cetatea Albă‑Ismail înființată în anul 1923 în cadrul României Mari. A fost reactivată la 14 noiembrie 2006 şi a fost recunoscută de autorităţile din Republica Moldova în același an.
Primul ierarh al acestei eparhii reînființate este Preasfințitul Părinte Veniamin, ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în demnitatea de episcop al Basarabiei de Sud, în ședința de lucru din 24 mai 2018 și hirotonit arhiereu, la 26 mai 2018 în Catedrala Patriarhală din București.
Episcopia are în componența sa un număr de 6 protopopiate.
Episcopia de Bălți
Episcopia de Bălţi, cu sediul în oraşul Bălţi, este fosta Eparhie a Hotinului, înfiinţată la 8 martie 1923 în cadrul României Mari. Între ierarhii care au păstorit aici amintim pe: Episcopul Visarion Puiu (1923‑1935), Episcopul Tit Simedrea (1935‑1940) și Episcopul Partenie Ciopron (1941‑1944).
Aceasta a fost reactivată în 14 septembrie 1992.
Episcopia de Bălți a fost recunoscută de către autoritățile Republicii Moldova ca persoană juridică și parte componentă din cadrul Mitropoliei Basarabiei în data de 17 decembrie 2004.
Tot în ședința de lucru din 24 mai 2018 a avut loc alegerea Preasfințitului Părinte Antonie de Orhei, Episcop‑Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, în demnitatea de Episcop de Bălți.
Pr. Alexandru Bulgaru