Program‑cadru (liturgic, cultural şi mediatic) intitulat 2021 – „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României“ şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“ în Patriarhia Română

I. În primul semestru al anului 2021 va fi tratată tema: „Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României“, care va fi prezentată astfel:

1. Comunităţile de credincioşi ortodocşi ro­­mâni din vecinătatea gra­­niţelor ţării. Istorie, activitate mi­sionară, or­gani­zare canonică şi pastorală:

a. Repere istorice privind situaţia comunităţilor ortodoxe româneşti din Republica Moldova;

b. Organizarea canonică şi pastorală a comunităţilor de creştini ortodocşi români în Republica Moldova:

i. Mitropolia Basarabiei, autonomă şi de stil vechi şi Exarhat al Plaiurilor. Înfiinţare şi organizare;

ii. Arhiepiscopia Chişinăului. Înfiinţare şi organizare;

iii. Episcopia de Bălţi (fostă a Hotinului). Înfiinţare şi orga­­ni­zare;

iv. Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă‑Ismail). Înfiinţare şi organizare;

v. Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria. Înfiinţare şi organizare.

c. Comunităţile de români ortodocşi din Serbia. Istorie, organizare canonică şi administrativă:

i. Comunităţile de români ortodocşi din Banatul sârbesc;

ii. Românii ortodocşi din Serbia de est;

iii. Episcopia Daciei Felix. Înfiinţare şi organizare.

d. Comunităţile ortodoxe româneşti din Ungaria. Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei. Înfiinţare şi organizare;

e. Alte unităţi de cult româneşti din vecinătatea graniţelor ţării:

i. Comunitatea Ortodoxă Română de la Sofia;

ii. Comunităţile ortodoxe române din Ucraina, care nu se află sub autoritatea Patriarhiei Române.

iii. Chipuri de clerici şi mireni din comunităţile de români ortodocşi aflate în vecinătatea graniţelor ţării.

2. Comunităţile de credincioşi ortodocşi români aflate în diaspora. Istorie, evoluţie, activitate misionară, organizare canonică şi pastorală.

a. Istoria şi evoluţia fenomenului migraţiei românilor:

i. Migraţia românilor până la 1918. înfiinţarea primelor parohii româneşti;

ii. Migraţia românilor în perioada 1918‑1989. Înfiinţarea primelor eparhii în străinătate;

iii. Evoluţia fenomenului migraţiei după 1989.

b. Organizarea comunităţilor de credincioşi ortodocşi români aflate în străinătate. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală a eparhiilor din afara graniţelor;

c. Reprezentanţe şi comunităţi ale Patriarhiei Române în străinătate. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală;

d. Alte unităţi de cult ortodoxe româneşti din străinătate care păstrează legături spirituale şi culturale cu Patriarhia Română. Înfiinţarea, organizarea şi activitatea pastorală.

3. Preocupările Bisericii Or­todoxe Române cu privire la pastoraţia românilor din afara României:

a. Efecte ale migraţiei românilor în străinătate: slăbirea şi chiar distrugerea unităţii familiei; schimbări demografice şi sociale; pierderea identităţii etnice şi/sau confesionale;

b. Proiecte pastoral‑misionare transfrontaliere: înfrăţiri între parohiile ortodoxe din ţară şi comunităţile de români din străinătate; deschiderea unei extensii a Facultăţii de Teologie la Roma; sprijinirea eparhiilor sărace din afara graniţelor ţării etc.;

c. Cooperarea unităţilor de cult ale Bisericii Ortodoxe Române cu instituţiile publice de resort din România pentru desfăşurarea unor programe educaţionale, pastoral‑misionare, administrative, liturgice, culturale în comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării (Secretariatul de stat pentru culte, Ministerul românilor de pretutindeni, etc.);

d. Situaţii misionare specifice, proiecte pastorale aflate în derulare, realităţi, provocări şi abateri liturgice (căsătoriile mixte etc.);

e. Fenomenul migraţiei şi modul în care Biserica din ţară se raportează la această rea­litate:

i. grija faţă de cei plecaţi şi sprijinirea enoriaşilor rămaşi în ţară;

ii. instituirea Duminicii Migranţilor Români (în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului);

iii. săvârşirea unor rânduieli liturgice şi rostirea unor rugăciuni pentru românii plecaţi din ţară;

iv. tipărirea de cărţi de slujbă multilingve pentru românii din străinătate.

II. În al doilea semestru al anului 2021 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“, care va fi prezentată astfel:

1. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri scripturistice, patristice şi liturgice:

a. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri scripturistice;

b. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri patristice;

c. Cinstirea în Biserică a celor adormiţi în Domnul: temeiuri liturgice.

2. Valoarea liturgică a cimitirele ortodoxe, expresie a credinţei, a respectului şi a dragostei pe care credincioşii români ortodocşi o au faţă de cei trecuţi la Domnul:

a. Pomenirea celor adormiţi în Domnul ‑ act de credinţă ortodoxă şi mărturie a iubirii faţă de semeni;

b. Mărturii scripturistice despre semnificaţia şi valoarea spirituală a cimitirului;

c. Primele cimitire creştine şi grija Bisericii şi a credincioşilor din primele veacuri pentru organizarea acestora. Martirologiile;

d. Mărturii istorice privind rolul şi locul cimitirului în tradiţia şi credinţa creştinilor ortodocşi români. Sensul eclesial al cimitirului;

e. Forme de manifestare a grijii credincioşilor pentru cei adormiţi în Domnul şi pentru mormintele în care se odihnesc aceştia: amenajarea, îngrijirea, înfrumuseţarea mormintelor şi organizarea cimitirelor;

f. Rânduieli liturgice pe care Biserica le săvârşeşte la mormintele celor adormiţi în Domnul;

g. Cimitirul ca expresie a credinţei şi a comuniunii creştine între generaţii.

3. Valoarea culturală a cimitirelor ortodoxe şi acţiuni durabile pentru protejarea acestora:

a. Cimitirele ‑ expresie de respect şi pioasă aducere aminte faţă de înaintaşi;

b. Cimitirele ‑ expresii ale timpului orientat spre eternitate prin permanenta comemorare a decedaţilor;

c. Cimitire din România reprezentative prin istoria lor şi prin personalităţile înhumate în cuprinsul lor (ex. cimitirul mănăstirii Cernica, cimitirul Bellu din Bucureşti etc.);

d. Monumente, inscripţii, mărturii reprezentative din cimitirele româneşti;

e. Mausoleele ridicate în memoria ostaşilor români ‑ mărturii ale preţuirii pe care poporul român o poartă acestor eroi ai neamului;

f. Mijloace şi acţiuni durabile de organizare şi amenajare a cimitirelor: impactul legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte cimitirele; regulamentele pentru administrarea cimitirelor parohiale etc.;

g. Moartea şi provocările etice ale societăţii actuale (eutanasie, incinerare etc.).

III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV,  Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2021, a „Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României“ şi a „Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“ în Patriarhia Română. În acest scop, se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea celor mai relevante mărturii, texte, manuscrise, însemnări, declaraţii reprezentative pentru cele două teme, omagială şi comemorativă, ale anului 2021.

IV. Realizarea de studii, comentarii, monografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico‑patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social‑filantro­­-pic, ecumenic, cultural‑educativ şi istoric pentru prezentarea „Anului omagial al pastoraţiei românilor din afara României“ şi a „Anului comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“ în Patriarhia Română. Toate aceste lucrări vor respecta cadrele tematice prezentate la paragrafele I şi II şi vor fi tipărite în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi de cele ale centrelor eparhiale.

V. La nivelul Patriarhiei Române, va fi organizat un Simpozion internaţional, cu invitaţi din celelalte Biserici Ortodoxe surori, dedicat temei: „2021 ‑ Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României“.

VI. La nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema: „2021 ‑ Anulai omagial al pastoraţiei românilor din afara României“.

VII. Patriarhia Română va organiza un simpozion naţional dedicat temei „2021 ‑ Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“, precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii, în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic, cu privire la valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor.

VIII. În cursul anul 2021, în Biserica Ortodoxă Română, vor fi organizate concerte şi simpozioane, întâlniri, expoziţii, mărturii, evocări privind tradiţiile, obiceiurile, practicile şi activităţile pastorale şi misionare prezente în comunităţile de români din afara graniţelor ţării, respectiv rolul şi importanţa liturgică şi culturală a cimitirelor.

IX. Ca parte a programului‑cadru, la Conferinţa pastoral‑misionară semestrială din primăvara anului 2021 se va trata tema „2021 ‑ Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României“, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral‑misionară semestrială din toamna anului 2021 se va trata tema „2021 ‑ Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare, pe care le va stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.

X. În luna octombrie din anul 2021, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2021 ‑ Anul omagial al pastoraţiei românilor din afara României“ şi „Anul comemorativ al celor adormiţi în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor“ în Patriarhia Română.