Sinaxă monahală eparhială la Mănăstirea ,,Naşterea Maicii Domnului“ ‑ Cudalbi

De Praznicul Naşte­rii Maicii Domnului la Mănăstirea ,,Naş­terea Maicii Domnului“ – Cudalbi, jud. Galaţi, s‑a reunit Sinaxa stareţilor, stareţelor şi a economilor din Arhiepiscopia Dunării de Jos, în conformitate cu Hotărârea Sfântului Sinod nr. 2.748/ 2005.

Odată cu evoluţia societăţii, s‑a impus ca mănăstirile din cuprinsul unei eparhii să se întâlnească, oficial, în sinaxe (consfătuiri) eparhiale¹, ,,(…) cel puţin o dată pe an, a stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor, din eparhiile care le păstoresc, pentru analizarea problemelor specifice, promovarea schimbului de experienţă duhovnicească şi administrarea şi adoptarea de măsuri adecvate în scopul îmbunătăţirii vieţii şi disciplinei monahale. La aceste sinaxe monahale eparhiale pot fi chemaţi şi duhovnicii din mănăstiri, când se consideră necesar“, prezidate de chiriarhul locului².

Prima parte a sinaxei monahale eparhiale a avut loc prin participarea stareţilor, stareţelor, şi a economilor la Sfânta Liturghie de hram săvârşită sub protia Înaltpreasfintitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în altarul de vară al Mănăstiriii Cudalbi, în sobor de preoţi şi diaconi.

După săvarşirea liturghiei arhiereşti a urmat partea a doua, propriu‑zisă, a şedinţei de lucru a sinaxei monahale eparhiale în Paraclisul cu hramul „Sfinţii Români şi Sfânta Muceniţă Mariamni“ al Mănăstirii ,,Naşterea Maicii Domnuluil“ – Cudalbi, jud. Galaţi.

În deschiderea sinaxei a luat cuvântul ierarhul nostru eparhiot, în prezenţa pc. pr. Gelu Aron, consilier bisericesc, şi pc. pr. Niţu Voicu, inspector bisericesc, prezentându‑ne cinului monahal prezent despre perioada foarte îngrijorătoare prin care trecem cu toţii, acea legată de pandemia cu virusul Covid 19 şi despre normele sanitare care s‑au impus şi care au fost reglementate de Guvernul României şi de Sfânta Patriarhie, în aşa fel încât viaţa bisericească, în cazul nostru viaţa mănăstirească să decurgă în condiţii speciale, cu respectarea normelor de distanţare şi de purtarea măştii de protecţie pentru tot clerul bisericesc şi cinul monahal, atunci când situaţia o impune legislativ şi bisericesc.

Pentru a preîntampina în mănăstirile eparhiei eventualele evenimente nedorite cauzate de noua pandemie, s‑a analizat de către ierarh situaţia infirmeriilor sau bolniţelor mănăstireşti, aşa cum prevede Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor, aşteptând din partea stareţilor şi a stareţelor o prezentare a stării actuale din fiecare mănăstire.

Totodată, s‑au abordat, în plenul şedintei de lucru, patru mari teme:

A. Infirmeria sau bolniţa mănăstirească;

B. Eclesiarhia mănăstirilor;

C. Evidenţa şi inventarierea bunurilor mănăstireşti;

D. Trecerea imediată în proprietatea mănăstirilor a tuturor bunurilor mobile şi imobile, precum şi a valorile aferente acestora în contabilitatea şi gestiunea mănăstirii, conform prevederilor Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Regulamentului pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor şi, mai nou, din anul 2019, în baza Regulamentului administrării bunurilor mănăstireşti, dar şi a eventualelor bunuri personale ale cinului monahal, obţinute prin donaţie sau moştenire.

A. Infirmeria sau bolniţa mănăstirească

Problema cinului monahal neputincios şi bolnav a preocupat³ obştile monahale din toate timpurile. Pentru timpurile actuale, această situaţie reală a monahilor sau monahiilor bolnavi⁴, trezeşte încă o dată interesul avizat medical pentru a veni în sprijinul acestora cu spaţii adecvate, dotate cu instrumentar modern, cu medicamente şi tratamente de prim ajutor. „Pentru monahii neputincioşi sau bolnavi, care nu vor avea mijloace pentru a se îngriji ei înşişi, se vor amenaja spaţii speciale în încăperile mănăstirii, ce se vor numi infirmerii sau bolniţe, unde vor fi îngrijiţi cu cele trebuitoare de Consiliul Economic al mănăstirii în modul cel mai uman şi mai potrivit cu starea suferinţei“⁵.

Astfel, s‑a hotărât de Sinaxă, ca primă măsură, desemnarea Monahiei Pantelimona Popescu⁶, medic de familie şi vieţuitoare a Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului“ ‑ Tudor Vladimirescu, pentru a întocmi un proiect modern şi actual, adaptat timpurilor de pandemie, prin care trec mănăstirile, pentru dotări de strictă necesitate a infirmeriilor sau a bolniţelor din toate mănăstirile, cu aparatură de primă necesitate medicală în probleme de respiraţie şi în afecţiunile cardiologice, cu mobilier medical specific dispensarelor medicale. „O casă curată, bine aerisită, încălzită şi luminată, paturi curate, rufe des schimbate, hrană sănătoasă şi bine preparată, vase curate şi bine întreţinute, medicamente aduse şi date la timp de medicul lor sunt necesităţi de prim‑ordin la infirmeria sau bolniţa din mănăstire“⁷.

De asemenea, s‑a sugerat elaborarea unor prescripţii nutrioţiniste ce ţin cont de hrana⁸ şi de masa mănăstirească, astfel încât personalul monahal să aibă parte de o imunitate bună şi de un surplus de vitamine şi minerale în trup. „Posturile cele aşezate de Biserică şi orânduite de Sfinţii Părinţi să se păzească cu mare scumpătate, iar hrana să fie sănătoasă, curată şi pregătită după regulile Sfinţilor Părinţi şi Tipicul bisericesc“⁹.

Masa călugărilor nu este doar o masă trupească, ci şi un mod de a asculta citindu‑se la trapeză cuvinte de folos duhovnicesc, astfel încât şi sufletul să se hrănească simultan din „hrana“ Sfintelor Scripturi şi din învăţătura Sfinţilor Părinţi. „Masa călugărilor să fie totdeauna însoţită de rânduielile puse Sfinţii Părinţi, atât în privinţa timpului, cât şi a rugăciunilor, cântărilor statornicite de Tipicul mănăstiresc“¹⁰. „A se îngriji de aprovizionarea necesară cu alimente (…)“¹¹. Modul de preparare a mesei călugăreşti este prevăzut prin sfintele canoane şi rânduielile monahale; aceasta trebuie să fie naturală şi atent pregătită, bogată în legume şi fructe şi în preparate din peşte, ţinându‑se cont că personalul monahal în vârstă nu poate să se alimenteze ca cel tânăr. „A purta de grijă de masa comună, ca hrana să fie bună, sănătoasă, îndestulătoare; de asemenea, şi de întreţinerea bolnavilor şi a bătrânilor din mănăstire“¹². Cât priveşte masa bolnavilor, această are în vedere unele restricţii şi limitări impuse de medic, recomandându‑se ca ea să fie preparată, gătită, separat de masa de obşte, cu specificul pentru fiecare bolnav în parte şi în funcţie de afecţiunile medicale ale fiecăruia. „Hrana bolnavilor să fie preparată deosebit de cea comună, conform cu prescripţiile medicului sau după cererea bolnavului“¹³.

Credem că, pe baza acestui proiect sanitar şi medical, cu utilităţi de cabinet de medicină de familie de prim ajutor, am putea lupta şi mai bine împotriva virurului pandemic.

Utilarea, echiparea şi dotarea infirmeriilor sau a bolniţelor mănăstireşti se va face de către o comisie eparhială desemnată de Chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, dorindu‑se a se găsi un furnizor în domeniul medical care să ţină cont de trebuinţele medicale din mănăstiri şi de posibilităţile modeste finaciar ale acestora. „Membrii Consiliului Economic şi duhovnicii, pe rând vor vizita în fiecare zi infirmeria sau bolniţa şi pe cei bolnavi şi vor raporta stareţului despre starea în care i‑au găsit“¹⁴.

Scopul vădit arătat la sinaxa monahală din partea obştilor de călugări şi de maici este prevenţia sau diagnosticarea în timp cât mai scurt şi, unde este cazul, tratamentul medicamentos şi de investigare primară de primă necesitate sanitară în mănăstire, a bolilor sau infectării cu virusul Covid 19. „Să se îngrijească mai ales, cu toată osârdia, de bolnavii şi bătrânii din mănăstire, ştiind că în ziua judecăţii va da seama dacă s‑a purtat cu nedreptate şi fără milă faţă de aceştia (…)¹⁵.

Încă cu şase ani în urmă, Eparhia Dunării de Jos, ca urmare a hotărârilor Permanenţei Consiliului Eparhial din cursul anului 2014, s‑a găsit de cuviinţă ca toate monahiile înaintate în vârstă şi aflate într‑o stare de sănătate fizică precară să beneficieze de consultaţii de medicină primară gratuite, de analize medicale ale sângelui, precum şi de consultaţii pe un ecograf mobil, achiziţionat în decursul anului 2014 de către Mănăstirea ,,Adormirea Maicii Domnului“ – Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi. Totodată, s‑a dispus amenajarea, cu implicarea materială a mănăstirilor, a unor spaţii specifice actului medical (dispensare de mănăstire), precum şi a unor mici farmacii¹⁶. „După recomandărle medicului locului, se va organiza în fiecare mănăstire o mică farmacie cu medicamente de primă necesitate“¹⁷.

În cadrul Sinaxei, Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a subliniat importanţa găsirii în fiecare obşte monahală a unei persoane competente medical, care se vor ocupa de aceste infirmerii sau bolniţe. Aceşti infirmieri sau infirmiere vor trebui să aibă cunoştinţe medicale medii sau de prim‑ajutor, aşa cum este cazul monahiei Pantelimona Corjos, stareţa Mănăsirii Lacu Sărat, jud. Brăila, şi a monahiei Ieronima Bitere, stareţa Mănăstirii „Sf. Vasile cel Mare“ din Galaţi.  „Stareţul va orândui un îngrijitor infirmier pentru bolnavi şi neputincioşi, care va cere de la Consiliul Economic tot ce ar fi de trebuinţă pentru buna lor îngrijire“¹⁸.

Acest demers medical a arătat starea de sănătate a celor din mănăstire şi, urmare acestui control medical, s‑au recomandat reţete cu medicamente compensate, în limita plafonului de bani de care beneficiază medicul de familie şi au fost emise bilete de trimitere la tratamente.

B. Eclesiarhia

O altă temă dezbătută la sinaxă a fost cea legată de Eclesiarhie, cu specificul mănăstiresc şi bisericesc, mai ales că s‑au împobobit toate bisericile cu obiecte de cult, cu icoane şi cu alte podoabe, aşa încât persoana desemnată trebuie să aibă grijă de buna întreţinere a sfântului lăcaş şi de săvârşirea slujbelor după Tipicul mănăstiresc. „Eclesiarhul are în grija sa slujbele dumnezeieşti ce se săvârşesc în mănăstire şi veghează ca ele să se facă zilnic; îngrijeşte de cele necesare cultului, de buna întreţinere a bisericilor mănăstirii şi de inventarul lor, primind de la casier sumele de bani necesare. Este dator să vegheze ca sfintele slujbe să se săvârşească după Tipicul mănăstiresc, cu toată evlavia şi buna cuviinţă, şi răspunde de felul cum personalul îşi îndeplineşte datoria (…) El se alege dintre ieromonahi“¹⁹. Eclesiarhul face parte din Consiliul Economic, alături de alţi membri, fiind ales din rândul ieromonahilor evlavioşi şi cu multă râvnă pentru cele sfinte şi sfinţitoare. „Consiliul Economic este compus din: stareţ, ca preşedinte, casier, eclesiarhul (…)“²⁰.

S‑a făcut o invitaţie de către ierarhul Dunării de Jos, ca toţi eclesiarhii de la mănăstiri să vină în vizită la Centrul Eparhial, pentru a le fi prezentată noua Eclesiarhie a Catedralei Arhiepiscopale, încât şi mănăstirile să aibă drept etalon cum trebuie să arate şi cum trebuie să fie dotată o eclesiarhie mănăstirească pentru timpurile de astăzi.

C. Evidenţa şi inventarierea bunurilor mănăstireşti

În conformitate cu rânduielile statutare şi regulamentare s‑a hotărât o nouă inventariere a bunurilor mobile şi imobile de către  o comisie eparhială, aşa cum prevăd noile reglementări din Regulamentul administrării bunurilor bisericeşti, pe următoarele secţiuni, după cum urmează:

C.1. Definirea şi clasificarea bunurilor bisericeşti (mănăsti­reşti)²¹;

C.2. Dobândirea şi primirea în folosinţă a bunurilor bisericeşti (mănăstireşti)²²;

C.3. Evidenţa şi inventarierea bunurilor bisericeşti (mănăs­tireşti)²³;

C.4. Administrarea bunurilor bisericeşti. La mănăstiri²⁴;

Problema inventarelor intră în primul rând în atribuţiile stareţului²⁵, conform regulamentului monahal. „După numire, stareţul (stareţa) (…) e îndatorat (ă) a lua în primire, pe bază de proces‑verbal, întreg patrimoniul mănăstirii (schitului) de care va răspunde personal“²⁶. Iar apoi, în al doilea rând, în atribuţiile soborului mănăstiresc, după cum urmează: „Purtarea de grijă, pe sectoarele de activitate, de toate bunurile înscrise în inventarul mănăstirii“²⁷.

O altă situaţie întâlnită în unele mănăstiri este prezenţa bunurilor de patrimoniu naţional, care au un regim special, şi de care trebuie să se dea dovadă de o atenţie sporită. „Să gestioneze corect averea mănăstirii (mobilă şi imobilă), atât direct, cât şi prin delegaţii săi, purtând grijă deosebită pentru toate bunurile şi, mai ales, pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural‑naţional“²⁸.

D. Trecerea în proprietatea mănăstirilor a tuturor bunurilor mobile sau imobile

Lucrările de construire, restaurare, înfrumuseţare, împodobire şi reînnoire a mănăstirilor²⁹ au presupus pe lângă multă jertfă a cinului monahal şi o evidentă îmbogăţire a patrimoniului mănăstiresc cu noi şi noi bunuri care trebuie să fie evidenţiate scriptic ca proprietate a mănăstirilor, atât în registrele de inventar, ca bunuri mobile sau imobile, dar şi ca valori de gestiune contabilă şi economică.

Înscrierea acestor bunuri bisericeşti şi mănăstireşti în registrele de inventar, precum şi a valorile aferente acestora în contabilitatea şi gestiunea mănăstirii, conform Statutului Bisericii Ortodoxe Române, a Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor şi, mai nou, după Regulamentul administrării bunurilor mănăstireşti, constituie o nouă misiune de îndeplinit pentru conducerile mănăstireşti, soboarele mănăstirilor şi consiliile economice.

O altă situaţie întâlnită pe alocuri în zilele noastre, care este tot mai discutabilă, este problema bunurilor personale ale membrilor cinului monahal, ţinând cont că aceştia pot moşteni legal sau pot primi donaţii din partea familiei naturale sau din partea unor credincioşi. „Nu este îngăduit stareţului şi nici unui monah să posede bunuri materiale ca: maşini, case, apartamente, garsoniere, terenuri ş.a. Această stare contravine rânduielilor vieţii mănăstireşti autentice şi voturilor monahale“³⁰.

Situaţia regulamentară nu per­­mite ca aceste bunuri mobile ‑ precum autoturisme sau autovehicule, dar şi imobile – precum case, apartamente, terenuri etc, să fie în proprietatea monahului sau monahiei. Există posibilitatea ca aceste bunuri ori să fie vândute, iar valoarea lor materială să fie donată mănăstirii, ori să fie trecute direct în proprietatea mănăstirii.

Nu în ultimul rând, există şi posibilitatea regulamentară ca ele să revină familiei (în cazul dreptului de moştenire de pe urma părinţilor sau a unor membri din familie). „Act privind stagiul militar şi declaraţia că renunţă la averea sa, donând‑o rudelor sau mănăstirii“³¹.

E. Înfiinţarea Schitului Mogoş de pe lângă Mănăstirea Cudalbi

Chiar dacă la sinaxă nu s‑a abordat în plenul şedinţei subiectul înfiinţării unui nou schit, credem că este binevenită prezentarea acestuia din partea Sectorului Exarhatul mănăstirilor.

Ca urmare a unui act de binefacere³² făcut Mănăstirii Cudalbi de către doamna Elena Adriana Mihaela Jarnea, constând din imobilul (teren agricol, curţi şi construcţii) în suprafaţă de 26.700 mp, situat în extravilanul comunei Frumuşiţa, judeţul Galaţi, identificat în T. 6/1, P. 12, cunoscut sub denumirea „Mogoş“, după preluarea imobilului respectiv şi până în prezent, Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului“ ‑ Cudalbi a realizat importante lucrări de amenajare şi construire a căilor de acces, de reparaţie la clădirile din cadrul respectivului imobil, precum şi a sitematizării curţii. Urmare acestor demersuri, în data de 11 iunie 2020, la ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Luca al Crimeii, ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian a săvârşit slujba de sfinţire a locului şi de punere a pietrei de temelie pentru biserica Schitului cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului şi Sf. Ierarh Luca al Crimeii“.

În baza hotărârii Permanenţei Consiliului Eparhial, luată în şedinţa din data de 23 iunie 2020, s‑a aprobat înfiinţarea Schitului în cauză, dependent de Mănăstirea Cudalbi, realizându‑se ulterior toate demersurile statutare şi legale pentru buna sa administrare şi funcţionare.

Toate acestea au fost posibile în conformitate cu prevederile Art. 75, alin. (2) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi ale Art. 6 şi Art. 10 din Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor, prin care se arată că înfiinţarea schitului se face de către Chiriarhul locului, aducându‑se la cunoştinţă Consiliului Eparhial şi că acesta se află sub administrarea unei mănăstiri. Astfel, începând cu 1 iulie 2020, conducerea Schitului Mogoş, situat în extravilanul comunei Frumuşiţa, judeţul Galaţi, dependent de Mănăstirea Cudalbi, judeţul Galaţi, până la organizarea viitoarei obşti monahale, a fost încredinţată monahiei Mariamni Popa, stareţa mănăstirii mai sus‑menţionate.

În final, s‑a făcut o invitaţie directă către toate mănăstirile din eparhie din partea Înaltpreasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi binevenită pentru timpurile pandemice şi seculare pe care le traversăm, ca toţi slujitorii sfinţiţi să aibă ca preocupare de căpătâi slujirea aşezată şi îndelungată la altar, prin săvârşirea sfintelor slujbe, prin rostirea cuvintelor de învăţătură, a predicilor şi a catehezelor, cu multă dăruire, punând inimă şi suflet la îndeplinirea acestor responsabilităţi primordiale dintotdeauna pentru viaţa mănăstirii şi pentru viaţa duhovnicească a obştilor monahale, dar şi a credincioşilor veniţi în pelerinaj sau vizită.

Protos. Antonie Ispas

 

1. În baza Art. 82, alin. 1 din Statutul BOR şi în conformitate cu hotărârea Sfântului Sinod nr. 2.748/5 iulie 2005.

2. Cf. Can. 4, 8 şi 24 IV ecum., 41 VI ecum., 12 şi 17 VII ecum., I‑II Constantinopol; Art. 78 – alin. 1 – Statutul BOR – cu excepţia prevăzută de Art. 26 – lit w din acelaşi Statut şi în conformitate cu textul stabilit prin hotărârea Sfântului Sinod nr. 1.515/ 7 martie 2008.

3. Vezi Temei nr. 4.460/ 31.10.17, aflat în Arhiva Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Fond Exarhat, 2017, propunerea Sectorului Exarhatul mănăstirilor privind reluarea consultaţiilor medicale generale la mănăstirile de maici, de către monahia medic Pantelimona Popescu, vieţuitoare la Mănăstirea Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi.

4. A se vedea subcapitolul XXXVI. „Despre fraţii bolnavi“, în cartea Sf. Benedict de Nursia, Rânduielile vieţii monahale, publicată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, traducere, studiu introductiv şi note de Lăcrămioara Tofan, colecţia „Credinţa Ortodoxă“, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2012, pp. 116‑117.

5. Art. 133 (Capitolul al X‑lea – „Infirmeria sau bolniţa“) din Regulamentul pentru organizarea vieţii monahale şi funcţionarea administrativă şi disciplinară a mănăstirilor, tipărită cu binecuvântarea PS Dr. Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, p. 46.

6. Vezi Temei nr. 3.260/ 04.09.14 şi Adresă Exarhat nr. 3.260/ 07.09.14, aflate în Arhiva …, Fond Exarhat, 2014, ff. 106‑107, privitoare la efectuarea unor consultaţii medicale şi unor investigaţii primare în mănăstirile de maici din eparhie de către Monahia Pantelimona Popescu, medic de familie şi vieţuitoare a Mănăstirii Tudor Vladimirescu.

Vezi Temei nr. 4.425/ 13.11.14 aflat în Arhiva…, Fond Exarhat, 2014, filele nr. 101, adresa Mănăstirii Cudalbi privitoare la consultaţiile efectuate de monahia medic Pantelimona Popescu de la Mănăstirea Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi, precum şi răspunsul de mulţumire adresat Chriarhului pentru grija ce o poartă maicilor bolnave din mănăstiri; de asemenea, a se vedea: Temei nr. 291/ 22.01.18, scrisoare de mulţumire de la Mănăstirea Cudalbi cu privire la consultaţiile medicale efectuate de monahia medic Pantelimona Popescu – Mănăstirea Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi, precum şi Temei nr. 291/ 05.02.18, Adresa Exahatului cu privire la consultaţiile medicale efectuate de monahia medic Pantelimona Popescu de la Mănăstirea Tudor Vladimirescu, jud. Galaţi, aflate în Arhiva…, Fond Exarhat, 2018.

7. Art. 134 (Capitolul al X‑lea – „Infirmeria sau bolniţa“), Regulamentul …, p. 46.

8. Sf. Vasile cel Mare, Sf. Pahomie cel Mare, Sf. Ioan Casian, Sf. Benedict, Rânduielile vieţii monahale (culegere alcătuită de Sfântul Teofan Zăvorâtul), Editura Sofia, Bucureşti, 2005, p. 81; Drd. Liviu Petcu, Lumina Sfintelor Scripturi ‑ Antologie tematică din opera Sfântului Ioan Gură de Aur. Hrana monahilor, vol. II (Î‑Z), tipărită cu binecuvântarea Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Trinitas, Iaşi, 2007, vol. II (Î‑Z), p. 374; vezi şi subcapitolul XXXV. „Despre ascultarea săptămânală la bucătărie“, în cartea Sf. Benedict de Nursia, Rânduielile vieţii monahale …, pp. 114‑116.

9. Art. 94 (Capitolul al V‑lea – „Viaţa de obşte“), Regulamentul …, p. 34.

10. Art. 95 ( Capitolul al V‑lea …), Regulamentul …, p. 34.

11. Art. 50, lit. a (Secţiunea D – „Atribuţii Consiliul Economic“), Regulamentul …, p. 18.

12. Art. 50, lit. c (Secţiunea D …), Regulamentul …, p. 18.

13. Art. 137 (Capitolul al X‑lea …), Regulamentul …, p. 47.

14. Art. 136 (Capitolul al X‑lea …), Regulamentul …, p. 46.

15. Art. 51, alin. 2 ( Secţiunea D – „Îndatoririle „Economului“), Regulamentul …, p. 19.

16. A se consulta articolul publicat în vol. eparhial anual ,,Biserică. Misiune. Slujire“ cu titlul: Protos. Antonie Ispas, Viaţa mănăstirească – Anul 2014. Programe social‑medicale pentru apărarea sănătăţii personalului monahal, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2015, vol 15, pp. 321‑323.

17. Art. 138 (Capitolul al X‑lea …), Regulamentul …, p. 46.

18. Art. 135 (Capitolul al X‑lea …), Regulamentul …, p. 46.

19. Art. 51, lit. c (Secţiunea D …), Regulamentul …, p. 19.

20. Art. 48 (Secţiunea D …), Regulamentul …, p. 17.

21. Cf. Patriarhia Română, Regulamentul administrării bunurilor bisericeşti. Secţiunea I – Definirea şi clasificarea bunurilor bisericeşti (art. 1‑2), Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2019, pp. 15‑16.

22. Cf. Patriarhia Română, Regulamentul… Secţiunea II – Dobândirea şi primirea în folosinţă a bunurilor bisericeşti (art. 3‑6) …, pp. 17‑20.

23. Cf. Patriarhia Română, Regulamentul… Secţiunea III – Evidenţa şi inventarierea bunurilor bisericeşti (art. 7‑14) …, pp. 21‑25.

24. În temeiul Sf. Canoane: 26 IV; 11 VII; 25 Ant. (Secţiunea „Administrarea averii bisericeşti“); 38, 39, 40, 41, 59, 73 Ap; 25, 26 IV; 39 VI; 12, 19 VII; 2, 15, 24, 25 Ant; 23, 26, 33, 81 Cartag.; 7‑8 Gang.; 1, 7, 10 I‑II Ecum.; 2 Chir.; 11, 14 Teof. (Secţiunea „Avere – patrimoniu bisericesc“); a se consulta, de asemenea, Patriarhia Română, Regulamentul… Secţiunea IV – Administrarea bunurilor bisericeşti (art. 20‑23) …, pp. 33‑36.

25. „Mănăstirea“ şi „viaţa de obşte“ (Art. 2 din Regul. vieţii monahale ...) presupun şi o administrare competentă şi responsabilă a averii mănăstireşti (cf. Can. 26 IV Ecum., 11 VI Ecum., 25 Ant.), iar pentru punerea în aplicare a acestei ascultări e neapărată nevoie de un „stareţ“ (Art. 32‑39 Regul. vieţii monahale …), care este: ,,(…) doar administratorul bunurilor mănăstireşti (…)“. Titulatura de „stareţ“ este destul de recentă, iar unele din atribuţiile admnistrative acestuia se regăsesc dezvoltate pe temeiuri canonice, în slujirea de ,,egumen“ (cf. Can. 46 VI Ecum.; 12, 14, 19 Nich.; 80 Cartag.) Aceste două slujiri nu sunt demnităţi bisericeşti, ci „moduri de ascultare“, reglementate pe „temeiuri canonice apostolice şi patristice“ (cf. Can. 31, 39, 55 Ap.; 8, 23 IV Ecum.; 57 Laod.; 31 Cartag.), existând posibilitatea interpretării lor şi ca „supunere canonică“, reglementată şi aceasta pe următoarele temeiuri: cf. Can. 5 Ant.; 10, 11, 31 Cartag.; 13; 14, 15, I‑II Constantin.

A se vedea şi Capitolul VII. – „Responsabilităţile administratorilor (stareţilor) bunurilor bisericeşti (mănăstireşti)“, Art. 55‑59, pp. 59‑63, din vol. Patriarhia Română, Regulamentul administrării bunurilor bisericeşti …, pp. 1‑63.

26. Art. 37 (Secţiunea A ‑ „Stareţul“), Regulamentul …, p. 12.

27. Art. 45, lit. f (Secţiunea B – „Atribuţiile Soborului mănăstiresc“), Regulamentul …, p. 15.

28. Art. 38, lit. i (Secţiunea A …), Regulamentul …, p. 14.

29. A se vedea recomandarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel: „Necesitatea administrativ‑patrimonială ca toate bisericile, incintele vechi, zidurile înconjurătoare, corpurile de chilii, monumente arhitectonice, case stăreţeşti să fie conservate, restaurate, împobodite şi înfrumuseţate, prin lucrări edilitar bisericeşti (…)“ în articolul: Protos. Antonie Ispas, Sinaxa Monahală Mitropolitană … de la Aşezământul social‑medical Sf. M. Mc. Pantelimon –Lacu Sărat, jud. Brăila, în: rev. ,,Călăuza ortodoxă“, Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Galaţi, anul XXVIII, octombrie 2018, număr special editat cu prilejul Sinaxei monahale din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei şi resfinţirii bisericii voievodale de la Mănăstirea Măxineni, pp. 17‑18.

30. Art. 41 (Secţiunea A …), Regulamentul …, p. 14.

31. Art. 16, lit.g (Capitolul al II‑lea – „Primirea în viaţa monahală. A. Acte necesare“), Regulamentul…, p. 4.

32. Actul de donaţie nr. 1.163/ 18.07.20.