I. În primul semestru al anului 2020, va fi tratată tema: „Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“, care va fi prezentată astfel:
1. Pastoraţia părinţilor şi copiilor – repere scripturistice:
a. Viaţa familiei creştine în lumina Sfintei Scripturi;
b. Repere biblice cu privire la pastoraţia părinţilor şi a copiilor, în special în Noul Testament;
c. Mântuitorul Iisus Hristos binecuvântează copiii: pastoraţia copiilor şi îndemnuri scripturistice cu privire la această activitate;
d. Temeiuri scripturistice cu privire la educaţia copiilor: pregătirea acestora pentru viaţă şi pentru Împărăţia lui Dumnezeu;
e. Relaţia dintre părinţi şi copii reflectată în cărţile Sfintei Scripturi: între responsabilitate, libertate de manifestare şi asumare a faptelor proprii;
f. Iubirea milostivă a Domnului nostru Iisus Hristos: model de relaţionare a părinţilor cu copiii.
2. Pastoraţia părinţilor şi copiilor – repere patristice:
a. Responsabilităţile creştine ale părinţilor şi ale copiilor în scrierile Sfinţilor Părinţi şi ale scriitorilor bisericeşti;
b. Pastoraţia părinţilor şi importanţa acesteia în educaţia şi creşterea copiilor: învăţături şi îndemnuri patristice;
c. Pastoraţia copiilor în scrierile lui Clement Alexandrinul, ale Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Ioan Gură de Aur;
d. Pedagogia creştină în societatea contemporană;
e. Rolul pedagogic al dragostei creştine şi importanţa acestei virtuţi în formarea părinţilor, respectiv în creşterea şi educarea copiilor;
f. Modelul patristic al familiei creştine: pilde creştine de părinţi şi de copii.
3. Pastoraţia părinţilor şi a copiilor în societatea contemporană: între tradiţie şi asumare:
a. Tradiţie şi noutate în pastoraţia părinţilor şi copiilor;
b. Implicaţii sociale ale pastoraţiei creştine a părinţilor şi copiilor;
c. Păstrarea identităţii creştine a familiei şi dezvoltarea caracterului religios al copilului;
d. Metode pastorale de prevenire şi combatere a ideologiilor secularist‑ateiste şi a implicaţiilor lor asupra familiei creştine;
e. Rolul Familiei, Bisericii şi al Şcolii în pastoraţia copiilor;
f. Necesitatea intensificării pastoraţiei părinţilor şi a copiilor în societatea contemporană.
4. Pastoraţia tinerilor:
a. Tinerii şi tinereţea în Sfânta Scriptură;
b. Modele patristice pentru tinerii de astăzi;
c. Tinerii – prezentul şi viitorul Bisericii noastre;
d. Implicarea tinerilor în activităţile parohiei: bucurie eclezială şi şansă de întinerire şi revigorare spirituală a misiunii Bisericii;
e. Familia, Biserica şi Şcoala – factori decisivi pentru educaţia şi formarea tinerilor creştini.
5. Pastoraţia părinţilor şi a copiilor în Biserica Ortodoxă Română:
a. Pastoraţia părinţilor şi copiilor în principalele momente ale vieţii creştine (botez, spovedanie, cununie, maslu, înmormântare etc.);
b. Preotul duhovnic şi rolul lui în pastoraţia părinţilor şi a copiilor;
c. Pregătirea catehetică a tinerilor pentru căsătorie şi pentru viaţa de familie;
d. Catehizarea părinţilor în spiritul valorilor credinţei creştine;
e. Educaţia copiilor: responsabilitate a familiei, a Bisericii şi a Şcolii;
f. Pastoraţia familiilor monoparentale;
g. Pastoraţia familiilor cu părinţi de culte religioase diferite.
6. Criza actuală a familiei creştine cheamă Biserica la o pastoraţie intensă a părinţilor şi a copiilor:
a. Preocuparea Bisericii pentru pastoraţia părinţilor şi copiilor;
b. Familia creştină în centrul pastoraţiei Bisericii;
c. Impactul distructiv al prozelitismului religios asupra părinţilor şi copiilor;
d. Identificarea de soluţii pastorale şi de programe strategice care să sprijine şi să consolideze pastoraţia părinţilor şi copiilor;
e. Factori sociali, politici şi economici care pot sprijini activitatea Bisericii de pastoraţie şi educaţie creştină a părinţilor şi copiilor.
7. Organizarea de către Sectorul teologic‑educaţional al Administraţiei Patriarhale, împreună cu eparhiile şi în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a unui concurs naţional catehetic intitulat „Iubirea lui Hristos, în familia mea“.
8. Organizarea în eparhii de excursii, pelerinaje şi tabere pentru familii, cuprinzând activităţi specifice dedicate părinţilor (dezvoltarea competenţelor parentale etc.) şi copiilor (cateheze şi întâlniri educative etc.).
9. Organizarea în eparhii, facultăţi de Teologie Ortodoxă, seminarii teologice şi parohii a unor dezbateri interdisciplinare, la care să participe teologi, sociologi, asistenţi‑sociali, psihologi şi alţi specialişti, pentru a analiza actualele provocări la adresa familiilor, copiilor şi tinerilor.
10. Intensificarea cooperării între eparhiile din ţară şi din afara ţării pentru facilitarea reîntregirii familiilor afectate de fenomenul migraţiei sau al comunicării şi întrajutorării între membrii acestora.
11. Intensificarea cooperării dintre unităţile de cult şi organizaţiile non‑guvemamentale de părinţi şi tineri, care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod (Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie, Asociaţia Studenţilor Creştin‑Ortodocşi Români, Liga Tinerilor Creştin‑Ortodocşi Români) sau a centrelor eparhiale.
12. Realizarea de către Centrul de presă Basilica şi de către editurile centrale şi eparhiale a unor producţii audio şi video, precum şi a unor materiale tipărite (volume, broşuri etc.), în care:
a. să se sintetizeze citate din literatura creştină de specialitate (Sfânta Scriptură, literatura patristică etc.) cu privire la pastoraţia părinţilor şi a copiilor,
b. să fie prezentate repere din literatura românească, privind pastoraţia părinţilor şi copiilor (învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie etc.),
c. să fie promovate modele de familii cu numeroşi sfinţi (Sfântul Vasile cel Mare, familia Brâncovenilor, Sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa, Elena etc.) şi modele de copii sfinţi din istoria creştinismului (Sfântul Ioan Valahul, Sfânta Filofteia, Sfânta Sofia şi fiicele sale Pistis (Credinţa), Elpis (Nădejdea) şi Agapis (Dragostea) etc.),
d. să fie afirmate şi promovate sfinţenia căsătoriei, solidaritatea în familie şi între familii, demnitatea maternităţii, a paternităţii, a filiaţiei şi a fraternităţii, ca daruri ale iubirii lui Dumnezeu, ce trebuie cultivate;
e. să fie susţinută şi apărată familia creştină în societatea contemporană în faţa provocărilor actuale şi a „modelelor“ străine de valorile creştine.
13. Intensificarea în comunităţile parohiale a următoarelor activităţi:
a. exemplul familiei preotului în pastoraţia comunităţii, ca model asumat de viaţă creştină,
b. încurajarea şi susţinerea de către parohii a familiilor care duc o viaţă creştină autentică şi prezentarea lor ca modele în parohie,
c. sprijinirea materială şi spirituală a familiilor numeroase, a celor monoparentale sau a celor aflate în situaţii dificile,
d. încurajarea enoriaşilor pentru implicarea în sprijinirea familiilor sărace, precum şi în educaţia religios‑morală a copiilor din comunitate;
e. implicarea copiilor în activităţile organizate de parohie,
f. organizarea de evenimente duhovniceşti şi cateheze liturgice practice, care să vizeze pe toţi membrii familiei, tineri şi vârstnici deopotrivă;
g. catehizarea naşilor de Botez şi a celor de Cununie, în sensul înţelegerii şi asumării calităţii şi responsabilităţii de părinţi spirituali.
14. Intensificarea activităţilor Serviciului pentru tineret al Comitetului parohial prin:
a. o mai bună cunoaştere a problemelor copiilor şi tinerilor din comunitatea parohială (pe categorii de vârstă şi de probleme) şi identificarea celor mai potrivite soluţii de sprijin şi/sau soluţionare a acestora,
b. cultivarea simţului filantropic şi misionar al tinerilor sub deviza „tinerii ajută pe tineri“, cu scopul de a promova metode practice şi actuale prin care tinerii să îi ajute pe copiii şi adolescenţii bolnavi sau sărăci,
c. organizarea în parohii de programe educaţionale creştine pentru combaterea patimilor/adicţiilor (alcoolism, droguri, jocuri de noroc, delincvenţă juvenilă, violenţă în şcoli etc.),
d. punerea la dispoziţia tinerilor, acolo unde este posibil, a unui spaţiu de întâlnire, dialog şi acţiune, în apropierea bisericii parohiale, pentru ca aceştia să cunoască şi să se implice în viaţa Bisericii,
e. încurajarea participării constante a tinerilor la viaţa liturgică a Bisericii şi antrenarea lor în diverse activităţi misionare şi culturale din parohie.
II. În al doilea semestru al anului 2020, va fi tratată tema: „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români“, care va fi prezentată astfel:
1. Filantropia creştină – coordonată esenţială a activităţii Bisericii:
a. Repere scripturistice şi patristice privind rolul filantropiei în viaţa creştină;
b. Filantropia creştină exemplificată de Sfinţii Părinţi;
c. Aspectele sociale, medicale şi educaţionale ale filantropiei creştine;
d. Acte de filantropie creştină în istoria Bisericii Ortodoxe Române: bolniţele, şcolile şi centrele bisericeşti de asistenţă socială.
2. Chipuri de clerici, monahi şi mireni români care s‑au implicat activ în proiectele filantropice desfăşurate în eparhiile sau în parohiile Bisericii Ortodoxe Române:
a. Prezentarea de chipuri de clerici, monahi şi mireni români care s‑au evidenţiat de‑a lungul timpului prin iniţierea, susţinerea sau participarea în proiectele filantropice desfăşurate în Biserica Ortodoxă Română;
b. Exemple ale ierarhilor şi demnitarilor români care s‑au remarcat ca filantropi creştini: Mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei (1560‑1629), spătarul Mihai Cantacuzino (1640‑1716), Emanuel Gojdu (1802‑1870) şi alţii care au înfiinţat aşezăminte social‑filantropice;
c. Prezentarea principalelor activităţi filantropice desfăşurate la nivel de eparhie şi de parohie în Biserica Ortodoxă Română.
3. Realizarea de către Centrul de presă Basilica şi de către editurile centrale şi eparhiale a unor producţii audio şi video, precum şi a unor materiale tipărite (volume, broşuri etc.), în care:
a. să fie promovată cunoaşterea scopurilor filantropiei creştine: sănătatea trupului şi mântuirea sufletului;
b. să fie promovată recunoştinţa faţă de filantropi în societatea contemporană: pomenirea şi popularizarea activităţii şi beneficiilor sociale ale eforturilor binefăcătorilor, pentru ca aceştia să devină modele de urmat în comunitate, exemple sau surse de inspiraţie, astfel încât şi noi să devenim ctitori, binefăcători, pentru a promova credinţa, bunătatea sufletului şi bunăstarea poporului;
c. să fie evidenţiaţi filantropi creştin‑ortodocşi români, care s‑au remarcat pe plan naţional sau local, şi anume: ctitori de aşezăminte medicale (Mihai Cantacuzino – Spitalul Colţea; Mitropolitul Anastasie Crimca – Spitalul din Suceava, Grigorie II Ghica – Spitalul Sfântul Pantelimon; Grigorie III Ghica – Aşezământul medical Spiridonia în Moldova), ctitori de aşezăminte educaţionale (Mitropolitul Nifon Rusăilă – Seminarul Nifon; Emanuel Gojdu – sprijinirea cu burse a elevilor ortodocşi români; Sfântul Constanun Brâncoveanu – Academia Domnească din Bucureşti etc.) şi ctitori de aziluri, orfelinate, cantine sociale, adăposturi pentru săraci,
d. să fie prezentată situaţia actuală a proiectelor, programelor şi activităţilor cu caracter social‑filantropic şi medical, desfăşurate în unităţile de cult din Patriarhia Română,
e. să fie prezentată lucrarea filantropică a Bisericii – inspirată din lucrarea filantropică, vindecătoare, sfinţitoare şi mântuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos,
f. să fie subliniată legătura organică dintre filantropia socială a Bisericii şi Sfânta Liturghie – opera social‑filantropică privită ca rodire a spiritualităţii liturgice în viaţa socială,
g. să fie evidenţiată dimensiunea pastorală a filantropiei creştine şi rolul filantropiei sociale a Bisericii în îndrumarea omului pe calea mântuirii, adică, a cultivării comuniunii cu Dumnezeu şi cu semenii.
4. Preotul – predicator al filantropiei în comunitate şi părinte milostiv al celor aflaţi în nevoi.
5. Reluarea sau continuarea activităţii filantropice potrivit voinţei fondatorilor, precum şi recuperarea şi valorificarea în acest scop a patrimoniului pe care aceştia l‑au donat pentru destinaţii social‑creştine.
6. Organizarea de întâlniri (simpozioane, mese rotunde, cateheze, întâlniri duhovniceşti, seri duhovniceşti, conferinţe, expoziţii, ateliere etc.) în cadrul cărora să fie evidenţiate chipuri de filantropi creştin‑ortodocşi, care s‑au remarcat pe plan local, precum şi modele de urmat în activitatea filantropică.
7. Oficierea de slujbe de pomenire pentru filantropii creştin‑ortodocşi, care au trecut la cele veşnice.
8. Identificarea şi îngrijirea mormintelor filantropilor creştin‑ortodocşi din comunitate.
9. Iniţierea şi desfăşurarea de proiecte şi activităţi social‑filantropice, care să aibă beneficiari copii, tineri bolnavi, persoane vârstnice etc.
III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2020, a „Anului omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“ şi a „Anului comemorativ al filantropilor ortodocşi români“, în Patriarhia Română. În acest scop se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci, a celor mai frumoase şi ilustrative texte, manuscrise, declaraţii, însemnări reprezentative pentru temele amintite. De asemenea, pentru promovarea celor două teme, va fi valorificat prin mijloace specifice patrimoniul istoric, cultural‑artistic şi religios din ţară şi străinătate.
IV. Realizarea de studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico‑patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social‑filantropic, ecumenic, cultural‑educativ şi istoric pentru prezentarea „Anului omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“ şi a „Anului comemorativ al filantropilor ortodocşi români“, în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragrafele I şi II, precum şi tipărirea acestora, în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale.
V. La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un Simpozion internaţional, cu invitaţi din celelalte Biserici Ortodoxe surori, având tema: pastoraţia părinţilor şi copiilor: responsabilităţi ecleziale şi provocări actuale, în societatea contemporană“.
VI. La nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema: „2020 – Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“ şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români“, în Patriarhia Română.
VII. Patriarhia Română va organiza un simpozion naţional dedicat temei „2020 – Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi român“, precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic pentru evidenţierea temei mai sus-amintită.
VIII. În cursul anul 2020, în Biserica Ortodoxă Română, vor fi organizate colocvii şi simpozioane, precum şi întâlniri, expoziţii, mărturii, evocări ale unor renumiţi filantropi din eparhii şi parohii.
IX. Ca parte a programului‑cadru, la Conferinţa pastoral‑misionară semestrială din primăvara anului 2020 se va trata tema „2020 – Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral‑misionară semestrială din toamna anului 2020 se va trata tema „2020 – Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare, pe care le vor stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.
X. În luna octombrie din anul 2020, la Palatul Patriarhiei, va fi organizată o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2020 – Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“ şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români“ în Patriarhia Română.
* Programul‑cadru al Sf. Sinod pe anul 2020, aprobat prin Hotărârea nr. 11777/2019.