În duminica Învierii tânărului din Nain (6 octombrie 2019), clopotele bisericii din aşezarea gălăţeană Cosmeşti‑Vale au dat de veste că s‑a mutat în locaşurile cereşti un fiu al satului şi, totodată, mai bine de jumătate din viaţa sa, preotul satului, părintele Nicolae Sachir. Aproape treizeci şi trei de ani a slujit, cu timp şi fără timp, locuind în mijlocul credincioşilor, un preot mic la stat, dar cu o inimă uriaşă, care a cuprins în sufletul său de slujitor al lui Hristos pe toţi credincioşii de dincolo de Siret. A trăit o viaţă pe care a consacrat‑o, Bisericii, familiei şi muncii. Cu mâinile sale a sculptat numeroase troiţe care străjuiesc în multe locuri din zona Tecuciului şi în împrejurimi. Mărturisea că a realizat atâtea troiţe, încât ar putea face un pod care să unească cele două maluri ale Siretului.
Părintele Nicolae s‑a născut în anul 1958, în satul Cosmeşti‑Vale, într‑o familie de ţărani harnici şi gospodari. Credinţa în Mântuitorul Hristos şi responsabilitatea lucrului bine făcut au fost imprimate în sufletul tânărului Nicolae, încă de mic. La vârsta de zece ani îl ajuta pe tatăl său în meseria de tâmplar. Dragostea pentru modelarea lemnului l‑a marcat pentru toată viaţa. A urmat cursurile şcolii primare şi gimnaziale în satul natal, Cosmeşti‑Vale.
Dragostea de Dumnezeu şi iubirea de Biserică l‑au determinat să urmeze cursurile Seminarului „Chesarie Episcopul“ din Buzău, între anii 1973‑1978. La Seminarul din Buzău a realizat adânci prietenii cu colegii de clasă şi de şcoală, care au rămas până astăzi. Dovada este că majoritatea colegilor de clasă a fost prezentă la Cosmeşti, când părintele Nicolae Sachir ne‑a părăsit. A fost o clasă unită la tot ceea ce a oferit viaţa. Aşa cum era obiceiul, a urmat stagiul militar (1978‑1979), apoi cursurile Institutului Teologic de grad universitar din Bucureşti (1979‑1983). În timpul cursurilor de Teologie, tânărul Nicolae Sachir a mers la Mănăstirea Plumbuita, unde şi‑a perfecţionat arta sculpturii în lemn. După obţinerea licenţei s‑a căsătorit cu domnişoara Felomiţa şi a fost hirotonit preot pe seama Parohiei „Adormirea Maicii Domnului“ din Cosmeşti-Vale. În satul natal, timp de treizeci şi trei de ani, a slujit cu multă dăruire şi jertfelnicie. Alături de soţie şi de cele două fiice – Silvia şi Cristina – a format o familie frumoasă, care duminică de duminică şi sărbătoare de sărbătoare, era prezentă în Sfânta Biserică.
O mare nenorocire s‑a abătut asupra satului Cosmeşti‑Vale în 2005, când multe case au fost distruse de apa învolburată a Siretului. Printre acestea s‑a numărat şi casa parohială din Cosmeşti‑Vale. A trebuit ca părintele, împreună cu familia să‑şi ridice casă nouă pentru locuit. De remarcat şi implicarea Centrului Eparhial, care la iniţiativa ÎPS Părinte Arhiepiscop Casian a construit douăzeci şi trei de case la Cosmeşti, după inundaţiile din 2005. S‑a preocupat de consolidarea bisericii parohiale, care a fost, de asemenea, afectată de inundaţiile din acel an. Cu ajutorul şi sprijinul credincioşilor, preotul Nicolae Sachir a împrejmuit cimitirul cu plăci prefabricate de la Doaga şi a fost refăcută capela din incinta cimitirului. În 2017, a început întocmirea documentaţiei pentru schimbarea acoperişului la biserica parohială. Anul acesta, în 2019, au fost achiziţionate materiale necesare şi urma ca în această toamnă să demareze lucrările.
Ultimul an, a fost pentru părintele Nicolae o perioadă mai grea, datorită problemelor de sănătate. Niciodată nu a arătat cuiva cât suferă. Nu s‑a plâns nimănui de boala sa, pe care a purtat‑o sau pentru neajunsurile materiale şi financiare necesare tratamentului. A fost un preot demn până la sfârşitul vieţii!
Părintele Nicolae Sachir a fost şi va rămâne în memoria tuturor celor care l‑au cunoscut un părinte înzestrat cu darul blândeţii şi un duhovnic apreciat de păstoriţii săi. El a reprezentat chipul preotului vrednic care poate inspira pe orice slujitor al lui Hristos în purtarea unei ţinute demne, în iubirea de Dumnezeu şi în lucrarea faptelor bune. Pentru preoţii Protoieriei Nicoreşti, majoritatea tineri, a fost un adevărat părinte.
Mărturisitor jertfelnic al iubirii dumnezeieşti, Părintele Nicolae Sachir şi‑a închinat întreaga viaţă Preasfintei Treimi, slujind cu credinţă, întărind sufleteşte pe dreptmăritorii creştini pe care i‑a păstorit şi pentru care se va ruga în continuare în Împărăţia lui Dumnezeu.
Ne rugăm şi noi Domnului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească sufletul slujitorului Său, preotul Nicolae împreună cu drepţii în pacea, lumina şi iubirea Preasfintei Treimi.
Veşnica lui pomenire, din neam în neam!
Pr. Mihai Roşu