În Duminica a VII‑a după Rusalii, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, locuitorii municipiului Brăila au fost chemaţi să participe la comuniunea liturgică de sfinţire a vechiului locaş de rugăciune, ce însumează în spaţiul său văzut şi nevăzut istoria acestor locuri, monument istoric de valoare naţională şi universală, biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din centrul istoric al oraşului.
Zidită pe temeliile unei vechi biserici, care este înconjurată de o necropolă creştină din secolul al XV‑lea, această biserică poate fi considerată un martor dar şi o mărturie a tuturor încercărilor şi transformărilor pe care oraşul nostru le‑a trăit până în prezent şi din care, de fiecare dată, a ieşit biruitor.
Prima biruinţă trăită de brăileni, care şi‑au concentrat bucuria şi mulţumirea către Dumnezeu în acest lăcaş de rugăciune, restaurat şi înzestrat pentru slujire, a fost în Duminica Ortodoxiei, la 8 martie 1831, când această biserică a fost sfinţită pentru prima dată în istoria ei de către un arhimandrit, delegat de Chesarie Căpăţână, Episcop al Buzăului (1825‑1846), ca încununare a libertăţii obtinute de brăileni în 1828.
Anii au trecut dar şi‑au pus amprenta şi asupra bisericii care a avut nevoie de reparaţii şi îmbunătăţiri permanente. O înnoire deosebită este realizată cu sprijinul financiar al filantropului Nedelcu Chercea, mare industriaş al oraşului, care împreună cu soţia sa Ana, au susţinut lucrările de consolidare a zidurilor şi pictarea lor la interior de către pictorul V. Robea din Galaţi, au înlocuit clopotniţa de lemn cu una zidită monumental şi înzestrată cu două clopote mari şi au donat toate obiectele bisericeşti necesare slujirii. În urma acestor lucrări, biserica a fost sfinţită la data de 19 octombrie 1924 de către protoiereul de Brăila de la acea vreme, Ilie Didicescu, delegat al Episcopului Ghenadie Niculescu al Buzăului (1923‑1942).
Demnă de cinstire pentru posteritate este lupta jertfelnică a Episcopului Chesarie Păunescu pentru salvarea de la demolare a acestui sfânt lăcaş între anii 1962‑1975, împreună cu preotul paroh Alexandru Mateescu, care a argumentat temeinic valoarea lăcaşului şi a sensibilizat autorităţile vremii cu privire la importanţa sa istorică şi culturală, Patriarhul Justinian Marina contribuind hotărâtor la aceste demersuri.
Între anii 1991‑2002, biserica intra într‑o nouă etapă de restaurare. Sub coordonarea Centrului eparhial, pr. paroh Victor Ţugui, ajutat de membrii Consiliului şi Comitetului parohial s‑a ocupat de punerea în practică a acestor lucrări. Cu implicarea dnei arhitect Constanţa Carp, membră în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, s‑au întocmit proiectele de consolidare, de restaurare generală şi de pictură în tehnica fresco (1994‑2009), fondurile provenind de la Ministerul Culturii, antreprenor fiind S.C. Dedal‑Bahamat – Galaţi, iar pictor – Alexandru Conţ. O contribuţie decisivă a avut‑o dl Ionel Cândea, membru onorific al Academiei Române, care a realizat cercetarea arheologică (1993‑1994), ce a confirmat încă odată valoarea istorică a acestui spaţiu de slujire.
După încheierea lucrărilor, au urmat pregătirile pentru sfinţire. Cu binecuvântarea Înaltpresfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian în data de 9 iunie 2019 am trăit momente unice şi pline de emoţie sfântă întrucât, în prezenţa părintelui protoiereu Mircea Băncilă, a preoţilor bisericii: pr. paroh Victor Țugui şi pr. coslujitor Mihai Ciprian Duca, şi a câtorva consilieri parohiali, a fost dată la o parte, după 95 de ani, placa de marmură de deasupra Sfintei Mese în vederea cercetării locului unde se aşază sfintele moaşte de mucenici şi actul de sfinţire a bisericii. A fost scos la lumină un cilindru metalic, închis cu capac, de aproximativ 11 cm înălţime, în care se aflau o cutiuţă metalică ce conţinea sfinte moaşte îmbibate în Sfântul şi Marele Mir şi actul de sfinţire din anul 1924.
În data de 9 iunie 2019, slujba de târnosire a fost săvârşită pentru prima dată în istoria acestei biserici de un ierarh. Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, de copiii ce au purtat costume populare specifice regiunii noastre, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene, precum şi a numeroşi credincioşi din parohie şi din întreg municipiul Brăila a început slujba de sfinţire a bisericii.
În continuare, ierarhul, împreună cu soborul de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, pe un podium special amenajat în parcul din imediata apropiere a bisericii, în prezenţa numeroşilor credincioşi.
Aici, copiii din programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor“, dar şi dintre cei care participă în fiecare duminică la Sfânta Liturghie, au dat răspunsurile de la strană. La momentul chinonicului au interpretat pricesne şi cântece patriotice, iar la finalul Sfintei Liturghii, după ce mulţi dintre ei s‑au împărtăşit, au primit daruri specifice lor (100 de pachete).
Întreaga comunitate s‑a hrănit din cuvântul de învăţătură al Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, care a conturat în chip excepţional atât istoricul bisericii, cât şi semnificaţiile lui istorice, culturale şi sociale pentru oraşul nostru; a urmat explicarea înţelesurilor profunde ale sfinţirii unei biserici. Ne‑au rămas vii cuvintele care explică semnificaţia sfinţirii: „Dintr‑o lucrare omenească, văzută, biserica trebuie să devină casa lui Dumnezeu, poarta cerului, scară a cerului sau laboratorul învierii, în sensul că intrăm omorâţi de păcate şi trebuie să ieşim înviaţi.“
După evocarea personalităţilor şi slujitorilor care au avut o mare contribuţie în salvarea acestui unic monument istoric, a avut loc un moment emoţionant, în cadrul căruia au primit distincţii personalităţi ce au avut o contribuţie determinantă în realizarea proiectului de restaurare şi conservare a monumentului istoric sfinţit şi anume, dl Ionel Cândea şi dna Constanţa Carp. Părintele Alexandru Mateescu a primit post mortem rangul de iconom stavrofor.
De asemenea, în aceeaşi atmosferă înălţătoare au primit ranguri bisericeşti un număr de 9 clerici şi anume: rangul de sachelar: pr. Ștefan Mihalcea, pr. Sorin Băruş şi pr. Valentin Lorenţ Roşu; rangul de iconom: pr. Adrian Buescu, pr. Vasile Popescu şi pr. Emil Puiu; rangul de stavrofor: pr. Cristian Gagu şi pr. Victor Țugui, iar în mod deosebit, părintele protoiereu, Mircea Băncilă, a primit distincţia eparhială „Crucea Sfântului Andrei“.
Evenimentul s‑a încheiat cu săvârşirea parastasului pentru patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu, dar şi pentru preoţii, învăţătorii, primarii vrednici şi ctitorii trecuţi la cele veşnice
Pentru credincioşii participanţi la sfinţire, momentul trecerii prin Sfântul Altar şi închinarea la Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă, a reprezentat un moment unic şi încărcat de emoţie sfântă. Până spre miezul nopţii peste 12.000 de credincioşi, cu evlavie şi cu bucurie s‑au rugat si au trecut prin altarul bisericii.
În ziua sfinţirii, parohia a pregătit peste 3000 de sărmăluţe care alături de alte bunătăţi, friptură, pâine, fructe şi dulciuri, au fost dăruite familiilor nevoiaşe, cu mulţi copii şi persoanelor vârstnice, singure şi bolnave din parohie (250 de pachete). O parte a darurilor pregătite au fost oferite persoanelor adulte fără adăpost, care sunt găzduite zilnic la Centrul Social de Găzduire în Regim de Urgenţă din cartierul Vidin (250 de pachete).
Pentru ca bucuria sfinţirii şi comuniunii să fie deplină, în parohie au fost identificaţi 7 bătrâni singuri şi 7 copii din familii numeroase, care au participat cu bucurie neaşteptată la agapa ce a avut loc la Cantina socială „Sf. Vasile cel Mare“ a parohiei, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian şi a preoţilor din sobor. După agapă, aceştia au primit daruri: pături, lenjerii de pat şi pachete cu alimente.
De asemenea, la Cantina „Sport“ din apropierea bisericii, aproximativ 100 de persoane s‑au bucurat de masă festivă organizată pentru invitaţii care au participat la acest eveniment.
Trăind toate aceste mărturii, putem spune pentru generaţiile prezente şi viitoare că acestă biserică, prin biruinţa ei de peste veacuri, este dovada elocventă a ceea ce înseamnă lucrarea vie a Bisericii lui Hristos care, prin credincioşii buni şi mărturisitori, vesteşte în lume iubirea lui Dumnezeu ce învinge dezbinarea şi degradarea şi‑i face pe oameni să‑şi dorescă să trăiască în unitate şi pace.
Pr. Mihai Ciprian Duca