Suntem în anul 2019 şi am ajuns la nr. 19 al volumului de retrospectivă şi perspectivă bisericească a Eparhiei Dunărea de Jos, „BISERICĂ, MISIUNE, SLUJIRE“. Din an în an mai consistent, de data aceasta este un tom de 645 pagini, care cuprinde tot ce se poate spune mai concret şi mai frumos despre viaţa creştinilor ortodocşi închinată Bisericii şi a Bisericii pusă în slujba enoriaşilor săi, la nivel central şi eparhial.
Cartea se deschide cu un cuvânt de binecuvântare, de prezentare şi de mulţumire al Înaltpreasfinţitului Părinte dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, adresat tuturor slujitorilor şi credincioşilor acestei eparhii, precum şi membrilor Adunării Eparhiale, care, împreună, se străduiesc să traducă în viaţa de zi cu zi poruncile dumnezeieşti de paşnică şi rodnică vieţuire, precum şi hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de rememorare a trecutului istoric şi de tradiţie a neamului românesc. Anul acesta fiind închinat satului românesc, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian şi‑a exprimat dorinţa ca, prin tot ce se va întreprinde, toţi românii de bună credinţă şi ‑ în special ‑ tinerii, să aprecieze în mod just valorile noastre tradiţionale, pentru ca satul, această vatră de cultură şi rituri străvechi să nu dispară, aşa cum previziunile sumbre şi prea grăbite o anunţă.
Este publicat în continuare programul‑cadru (liturgic, cultural şi mediatic) al anului 2019, intitulat, prin hotărârea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a Sfântului Sinod ca „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al Patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“ în Patriarhia Română.
În capitolul „Teologie şi viaţă bisericească“ sunt trecute în revistă evenimentele importante ale anului 2018: „Catedrala Naţională, sfinţită în Anul Centenar“, articol preluat din „Ziarul Lumina“, 26 noiembrie 2018 şi Călăuză Ortodoxă nr. 360‑361, nov. 2018. Într‑un alt articol important, preluat din România liberă/ 28.12.2018, rubrica „Omul anului“ este omagiat „Patriarhul Daniel, Arhiereul Faptelor“, care „a reuşit aproape singur împotriva tuturor“ să înalţe o mândreţe de catedrală, drept pentru care a fost numit şi „Patriarhul Centenarului“ – „singurul simbol vizibil“ al anului centenar!
Un alt eveniment al anului, la care a participat Preafericirea Sa, Patriarhul Daniel, a fost, în Eparhia Dunării de Jos, sfinţirea bisericii voievodale a Mănăstirii Măxineni – consemnat în numărul special al revistei „Călăuză ortodoxă“, editat cu acest prilej, şi al Sinaxei monahale a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei. Cu această ocazie, la hramul „Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul“, Patriarhul României a oferit mănăstirii şi un al doilea hram, „Învierea Domnului“.
La 24 septembrie 2018, la Aşezământul social‑medical „Sf. M. Mc. Pantelimon“ ‑ Lacu Sărat, din judeţul Brăila, Eparhia Dunării de Jos, s‑a întrunit, în şedinţă de lucru, Sinaxa Monahală a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, unde au fost prezenţi 198 de stareţi şi stareţe şi delegaţi ai eparhiilor componente. Evenimentul este consemnat în Sinaxa monahală de la Aşezământul social‑medical „Sf. M. Mc. Pantelimon“ – Lacu Sărat, articolul fiind preluat din „Călăuză ortodoxă“, ediţie specială.
Al doilea capitol este dedicat anului 2019, cu titulatura sa trifuncţională. Este publicat cuvântul înainte al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la calendarul creştin‑ortodox 2019, unde sunt explicate motivaţiile pentru care Sfântul Sinod s‑a oprit asupra acestor teme de dezbatere. Pentru satul românesc „este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane şi cele rurale şi mai multă cooperare cu autorităţile locale, regionale şi centrale, pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor“, aşa cum spune Preafericirea Sa. Pentru cei doi patriarhi comemoraţi anul acesta, motivaţia este că sunt „personalităţi‑reper ale culturii teologice româneşti, care prin ostenelile lor cărturăreşti au contribuit la luminarea credincioşilor prin cultură şi la trezirea conştiinţei româneşti“. Iar, pentru reînvierea memoriei traducătorilor textului sacru al Sfintei Scripturi şi a scrierilor patristice, postpatristice şi ale teologilor moderni, motivaţia este datorată luminii creştine pe care au răspândit‑o prin actul lor de cultură şi sfinţenie.
Fiecărei teme în parte, volumul de faţă îi acordă spaţii largi, publicând cunoscute articole edificatoare. Pentru satul românesc: „Spiritualitatea străvezie şi transfiguratoare a satului românesc“ şi „Satul şi preotul“ (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae); „Elogiul satului românesc“ şi „Spaţiul mioritic“ (Lucian Blaga) şi „Duhul sărbătorii“ (Vasile Băncilă). Pentru cei doi patriarhi, Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu, mai multe articole, din care amintim: „Patriarhul Nicodim Munteanu. Date biografice“ (Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu; „Patriarhul Nicodim Munteanu, traducător al Bibliei. Mărturii inedite“ (Prof. C-tin N. Tomescu); „Patriarhul Nicodim Munteanu (1939‑1948)“ (Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului); „Patriarhul Iustin Moisescu (1977‑1986)“, (Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului); „Contribuţia Patriarhului Iustin Moisescu la traducerea scrierilor patristice în limba română“ (Pr. conf. dr. Cristian Gagu).
Urmează capitolul intitulat „Slujire şi Misiune“, unde este prezentată „Biserica Ortodoxă în date şi cifre“, dar şi „Viaţa bisericească în Arhiepiscopia Dunării de Jos“ în anul 2018. Este o sinteză a întregii activităţi, din toate sectoarele, cuprinzând „Itinerariul pastoral al ÎPS Părinte Casian Arhiepiscopul Dunării de Jos“, pe perioada anului 2018. De asemenea, este consemnată „Activitatea administrativ‑bisericească şi misionară“, activitatea monahală, misionară şi pastorală din eparhie.
Un capitol aparte îl ocupă „Misiunea educaţională şi culturală“, care include activitatea editorială şi tipografică din care aflăm că, pe lângă multele materiale iconografice şi cărţi de rugăciuni în scop misionar, au fost editate nouă ediţii ale revistei eparhiale „Călăuză ortodoxă“, precum şi volumele monografice: Catedrala Dunării de Jos şi Mănăstirea Măxineni. Este prezentată şi activitatea culturală şi de patrimoniu bisericesc mobil.
O altă modalitate de misionarism religios o constituie comunicarea mass‑media.
Cele mai multe pagini sunt dedicate lucrării social‑filantropice, a centrelor sociale, în număr de 42 pe teritoriul eparhiei. Două aşezăminte eparhiale, şase cabinete medicale, două grădiniţe parohiale, 24 cantine sociale, două centre de zi parohiale pentru copii, în regim after school, patru centre sociale multifuncţionale de servicii sociale şi două centre de formare. Interesante sunt pogramele social‑filantropice dezvoltate în protoierii şi parohii. De luat în seamă, de asemenea, este „Lucrarea pastorală a preoţilor capelani şi a asistenţilor sociali“.
Despre „Patrimoniul şi construcţiile bisericeşti“, o dare de seamă concludentă care ilustrează starea şantierelor de construcţii biserici, capele, case parohiale, dar şi al obiectivelor bisericeşti de restaurare.
Activitatea economico‑financiară este de asemenea transparentă şi reflectă eforturile pe care le face Biserica pentru împlinirea, în bune condiţii, a misiunii ei pământeşti.
De asemenea, sunt prezentate activitatea Corpului de inspecţie şi Control al ADJ, precum şi activitatea Secretariatului eparhial şi a serviciului Arhivă.
Iar în final, este prezentată întreaga eparhie a Dunării de Jos, cu toate parohiile sale.
Biserică. Misiune. Slujire, volumul 19 este o lucrare de mare anvergură, care a necesitat multe ore de cercetare, redactare şi editare, în spatele cărora stau multe fapte de dăruire şi credinţă închinate aproapelui nostru şi lui Dumnezeu.
Violeta Ionescu