Prohodul Maicii Domnului la Mănăstirea Adam din judeţul Galaţi
După tradiţie, în ajunul Adormirii Maicii Domnului, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului a poposit iarăşi acasă, acolo unde îi este locul, la Mănăstirea Adam după ce, pe parcursul Postului Adormirii Maicii Domnului s‑a aflat în procesiune în cele peste 120 de parohii din protopopiatele judeţului Galaţi.
La ceas de seară, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, însoţit de mulţimea credincioşilor, a pornit în procesiune de la intrarea în curtea mănăstirii până la biserică şi la altarul de vară al amintitei aşezări monahale, închinată Maicii Domnului.
La altarul de vară al mănăstirii, icoana Maicii Domnului a fost aşezată spre închinare, iar Părintele Arhiepiscop – împreună cu un impresionant sobor de preoţi şi diaconi – a oficiat slujba Privegherii, urmată de săvârşirea Prohodului Maicii Domnului.
Cântarea a fost susţinută de credincioşi, slujitori, maici, pelerini şi copii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, care au dorit din tot sufletul să o preacinstească pe Cea căreia i se mai spune şi „Sfânta de la Adam“.
În cuvântul de învăţătură, Chiriarhul Dunării de Jos a vorbit celor prezenţi despre importanţa privegherii în viaţa creştinului, ca semn al dragostei şi al jertfei pentru cineva drag.
„În amurgul nopţii ne aflăm la priveghi slujitori, monahi, credincioşi şi copii pentru a vedea o persoană, pe cineva drag nouă, pe care nu dorim să o lăsăm singură. Starea de veghe vine de la verbul «a veghea» sau «a priveghea», care înseamnă a fi atent la ceva, a avea o atenţie crescută. Starea de veghe este starea de neadormire, iar starea de priveghere este o încercare de a fi foarte atent, asemenea unui soldat care stă drepţi la drapel“, a subliniat Chiriarhul.
La final, potrivit tradiţiei, toţi cei prezenţi au trecut pe sub Sfântul Epitaf şi pe sub sfânta icoană făcătoare de minuni, cântând imne Maicii Domnului şi având în mâini lumânări aprinse, iar Ierarhul Dunării de Jos i‑a binecuvântat cu agheasmă.
Hram la Mănăstirea din Tudor Vladimirescu
La praznicul Adormirii Maicii Domnului, Mănăstirea Vladimireşti din centrul judeţului Galaţi şi‑a cinstit ocrotitoarea.
Cu acest prilej, la Altarul de vară al mănăstirii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, în prezenţa monahiilor mănăstirii, a pelerinilor şi a numeroşilor credincioşi din parohiile învecinate. Acestora li s‑au adăugat şi români care lucrează peste hotare, veniţi acasă, alături de cei dragi.
În cuvântul de învăţătură, Chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre înţelesurile praznicului Adormirii Maicii Domnului şi despre evlavia deosebită pe care o au credincioşii către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
„Adormirea şi plecarea la Cer a Maicii Domnului s‑au petrecut în mare taină de la Dumnezeu, după cum viaţa Maicii Domnului este unită cu viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Fiul ei şi Dumnezeul nostru. Ceea ce ştim noi este că, în Vechiul Testament, profeţii au anunţat aceste momente cu mult înainte de a se întâmpla, spunând că Fecioara Maria este «Uşa cea de la Răsărit» prin care va intra Raza, adică Hristos – Lumina, şi că uşa aceea va rămâne închisă totdeauna“, a spus Ierarhul.
„Preasfânta Născătoare de Dumnezeu prin Adormire nu ne părăseşte, ci ne dăruieşte aceeaşi putere de a‑L iubi pe Mântuitorul şi Biserica Sa. Ea rămâne icoană şi prototip al mamei noastre pe care trebuie să o iubim ca pe Maica Domnului, iar mama trebuie să‑şi iubească copiii precum Maica Domnului L‑a iubit pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Ea este «Uşa Cerească» ce ne deschide nouă uşile milostivirii lui Dumnezeu şi, nu în ultimul rând, Maica Domnului este Icoana Patriei, deoarece poporul român s‑a învrednicit să întreţină multe «grădini ale Maicii Domnului», care sunt mănăstirile şi bisericile noastre“, a precizat Chiriarhul nostru.
După rânduială, Sfânta Liturghie a fost urmată de săvârşirea parastasului pentru ctitori. Apoi, toţi cei prezenţi au fost invitaţi, după tradiţie, la agapa creştinească, pregătită cu grijă de maici, în trapeza mănăstirii.
Pr. Rareş Bucur