Întrunit în şedinţă de lucru la Reşedinţa patriarhală, sub conducerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat pe 29 octombrie, canonizarea Cuviosului Irodion de la Mănăstirea Lainici, cu ziua de pomenire la 3 mai. Propunerea canonizării fostului stareţ a fost înaintată de Sinodul Mitropoliei Olteniei.
În urmă cu aproape un an, pe data de 10 aprilie 2009, în ajunul praznicului Sfântului Calinic de la Cernica, la Mănăstirea Lainici, în prezenţa Înalt Preasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, au fost scoase la lumină moaştele Cuviosului Irodion, fostul stareţ al cinstitului aşezământ.
10 aprilie 2009, aflarea sfintelor moaşte
A doua zi, cu ocazia hramului Sfântului Calinic, după slujba Sfintei Liturghii pe care a săvârşit-o alături de părinţii bisericii din cartierul craiovean Valea Roşie, ÎPS Irineu mărturisea: „De îndată ce am venit aici, în mintea mea a stăruit un singur gând permanent: să-l canonizăm, să-l trecem în rândul sfinţilor, de fapt să-l trecem în calendar, pentru că este deja în rândul sfinţilor, pe cuviosul Irodion de la Lainici, duhovnicul Sfântului Calinic. De la ora 7:00, părinţii s-au rugat la Sfânta Liturghie în biserică, iar noi am săpat permanent. Am descoperit mai multe oseminte ale altor părinţi călugări şi nu-l descopeream pe sfânt.
Eram foarte mâhnit. În momentul acela ne-am rugat iarăşi la Sfântul Irodion şi la Sfântul Calinic să ne descopere, nu pentru noi, ci pentru poporul credincios, şi aşa Dumnezeu a rânduit ca în jurul orei 12:00 să-l descoperim pe sfântul care era chiar sub picioarele noastre. Trecusem peste el de nenumărate ori. Acolo era. Şi am descoperit această lădiţă în care se aflau moaştele, lădiţă care putrezise total, şi cuiele putreziseră, dar sfintele moaşte au rămas intacte. S-a găsit acolo şi cărămida pe care scria: «Protosinghelul Irodion, mort în anul 1900». Am dat telefon atunci Preafericitului Patriarh, care ştia de această iniţiativă, şi mi-a spus cuvintele acestea care mi-au rămas la inimă: «În vremuri de criză materială, Dumnezeu ne trimite bogăţii spirituale!»”.
„Luceafărul de la Lainici”
Cuviosul arhimandrit Irodion Ionescu a strălucit în Lavra Lainiciului în a doua jumătate a secolului trecut. Era de loc din judeţul Vâlcea. S-a călu-gărit la Mânăstirea Cernica, unde s-a deprins bine cu meşteşugul luptei duhovniceşti.
Tot aici a primit marele şi îngerescul chip al schimniciei cu numele de Irodion.
În vremea arhieriei la Râmnic, cunoscându-i viaţa aleasă, în vara anului 1853 Sfântul Ierarh Calinic l-a hirotonit diacon şi apoi preot, numindu-l totodată în stăreţia Mănăstirii Lainici.
Datorită calităţilor sale alese şi a vieţii curate pe care o ducea, cuviosul părinte a fost numit de credincioşi „Luceafărul de la Lainici”. Dumnezeu l-a învrednicit de darul preasfintei rugăciuni şi al izgonirii duhurilor necurate. Aşa se face că, nu de puţine ori, cei bolnavi şi neputincioşi au aflat prin rugăciunea sa vindecare. S-a mutat la cele veşnice în primăvara anului 1900.
Pentru toate aceste fapte minunate, sfântul a rămas viu în evlavia populară, iar Dumnezeu l-a învrednicit de neputrezire. Sfintele sale moaşte au fost aşezate spre cinstire în biserica mănăstirii pe care a păstorit-o.
www.basilica.ro