Ziua de 9 Martie este, an de an, zi de aleasă sărbătoare pentru persoanele cu dizabilităţi din Brăila, deoarece îşi serbează ocrotitorii spirituali ‑ Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei. Şi anul acesta, ne‑am îndreptat atenţia către toate persoanele cu dizabilităţi, indiferent de crucea suferinţei fiecăruia. Astfel, încă din prima zi a Mărţişorului, urmând îndemnul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, am cercetat pe cei aflaţi în suferinţă, oriunde s‑ar fi aflat: în centrele de zi şi permanente, în filiale şi fundaţii, cât şi la domiciliu. Greu pot descrie în cuvinte omeneşti bucuria acelor oameni, pentru că aşa cum trupul se bucură de o revigorare la venirea primăverii, tot aşa şi sufletele lor săltau de bucurie simţind mireasma florilor duhovniceşti. A îngăduit Dumnezeu ca printre aceşti oameni să aflăm şi unii cu posibilităţi materiale foarte reduse şi noi am înţeles că prin milostenia noastră şi prin rugăciunea lor, ne mântuim toţi.
La ceas de seară, în ajunul sărbătorii, împreună cu o bogată cunună de preoţi, am retrăit viaţa şi mucenicia celor 40 de ostaşi ai lui Hristos, prin cântarea Acatistului şi a Vecerniei. În duh de rugăciune, am cântat împreună cu toţi iubitorii de Mucenici prezenţi: „Bucuraţi‑vă Sfinţilor Mucenici, cei patruzeci la număr!“.
În ziua prăznuirii am văzut cât de iubiţi şi de cinstiţi sunt Sfinţii Mucenici de către brăileni, dar am înţeles şi că Sfinţii Mucenici sunt grabnic ascultători ai rugăciunilor lor. Încă de dimineaţă, biserica noastră a devenit neîncăpătoare de oameni dornici să se hrănească din cuvântul Evangheliei care ne‑a învăţat că: „Prin răbdarea voastră, veţi dobândi sufletele voastre!“. Toţi cei care au primit hrana duhovnicească, nu au fost lipsiţi nici de hrana trupească, iar ca binecuvântare de hram, au primit mucenici, însemne ale veşniciei. Prin jertfa bunilor noştri creştini, persoanele cu dizabilităţi, prezente la hram, au participat şi la liturghia de după Liturghie. Şi cei care nu s‑au putut deplasa au primit, acolo unde s‑au aflat, ofrande binecuvântate de Sfinţii Mucenici.
Fără îndoială toate aceste lucruri nu se pot face de unul singur. Fără harnicii creştini şi creştine din consiliul şi comitetul parohial ne‑ar fi fost imposibil de realizat toate acestea. De aceea, ca mulţumire, mă rog Sfinţilor 40 de Mucenici să îi ocrotească şi să le răsplătească după dragostea şi jertfelnicia fiecăruia.
Cu smerenie, dau slavă lui Dumnezeu şi Sfinţilor 40 de Mucenici pentru tot ajutorul primit.
Mulţumesc bunului nostru Părinte, Înaltpreasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, pentru binecuvântările şi rugăciunile Sale, care ne întăresc duhovniceşte în această perioadă a postului, ca să ne bucurăm împreună de praznicul Învierii Domnului.
Pr. Adrian Vanghele