Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie Galaţi a organizat, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în 8 martie 2018, conferinţa cu tema: „Sfinţii, îmblânzitori de civilizaţie“, având un invitat mult-aşteptat de gălăţeni, părintele conferenţiar univ. dr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șaguna“ ‑ Sibiu. Întâlnirea este înscrisă în calendarul manifestărilor dedicate „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam“ şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, în Patriarhia Română“.
Sala de spectacole a Teatrului Muzical „Nae Leonard“ s‑a dovedit neîncăpătoare, datorită numeroşilor credincioşi care au ales să‑şi petreacă câteva ore ascultându‑l pe părintele Constantin Necula, neîntrecut în exprimarea şi ilustrarea realităţilor de azi.
Între sutele de credincioşi care au alergat după un loc în sala Teatrului Muzical „Nae Leonard“ din Galaţi, ne‑am bucurat de prezenţa discretă a Înaltpreasfinţitului Părinte Casian. În sala arhiplină, s‑au întâlnit cu mult‑aşteptatul invitat preoţi, profesori, oameni de cultură, intelectuali, studenţi, teologi, elevi seminarişti şi credincioşi, semeni care au venit să afle răspunsuri duhovniceşti la întrebări despre suflet, comportament şi mentalităţi.
În ultimii ani, părintele Constantin Necula face apostolat creştin, cu curaj, cu „timp şi fără timp“, fiind prezent printre tineri, în şcoli şi licee, în comunităţi mari şi mici, în emisiuni televizate sau în presa scrisă, unde susţine ora de Religie şi ne îndeamnă să nu ne rătăcim în negura acestor vremi.
În deschiderea conferinţei de la Galaţi, oaspetele ne‑a explicat, de ce este nevoie în viaţa noastră să‑i luăm ca modele pe Sfinţi? Pentru că Sfinţii lui Hristos sunt singurii care ne învaţă cum „să răscumpărăm vremea“, pe care o primim fiecare de la Dumnezeu spre desăvârşire şi mântuire.
Dezvoltând tema aleasă, părintele Necula ne‑a sfătuit că dacă, după numele nostru de botez, „nu avem un Sfânt ocrotitor, să mergem la biserică, să privim frescele cu icoane şi să ne alegem un Sfânt ocrotitor. Să faceţi binele în numele acelui Sfânt! Sfântul e cel care sare imediat în ajutorul nostru, de aceea, creştinismul nu dă modele utopice. Cine are de partea lui Sfinţii, are toate zâmbetele Raiului. Ei sunt cei care ne îmbrăţişează, noi trebuie doar să‑i adoptăm. Dacă nu ai un Sfânt ocrotitor, mergi în biserică, adoptă Sfântul care îţi zâmbeşte şi fă ceva în numele lui, deoarece, creştinismul este o noutate permanentă, o aducere la zi a Duhului Sfânt. Hristos nu ne vrea de mucava! Sfinţii, spre deosebire de judecătorii lumii moderne, nu ne judecă. Eşti nemuritor!, asta ne spun Sfinţii. Ca atare, poartă‑te pornind de la acest fapt. Ia veşnicia ca unitate de măsură!“, a spus oaspetele nostru.
Părintele a explicat celor prezenţi că Sfinţii ne învaţă să ne uităm la „faţa celuilalt“, să ne privim în ochi, „să ne definim demnitatea“ şi să ştim cum îl cheamă pe vecinul de lângă noi, care vine la Sfânta Liturghie. „Și, dacă îl ştim pe cel de lângă noi, trebuie să‑i cunoaştem şi pe sfinţii care sunt pictaţi pe icoanele din Biserică. Personal, am constatat că nu mai avem civilizatori. Ori cei mai buni civilizatori sunt Mântuitorul Iisus Hristos şi Sfinţii Săi“.
În exemplificările sale, părintele a adus în atenţia noastră şi modele de urmat, de dată recentă: martirii şi mărturisitorii noştri care au suferit pentru Hristos în temniţele comuniste. „Unul dintre părinţii‑martiri este părintele Ioan Iovan, hirotonit la Mănăstirea «Adormirea Maicii Domnului» din Tudor Vladimirescu, judeţul Galaţi, care după ce a ieşit din temniţele comuniste, a slujit la Mănăstirea Recea din judeţul Mureş. În general, martirii şi mărturisitorii noştri şi‑au închinat întreaga lor viaţă lui Hristos. Și deşi au suferit temniţă aspră, fiind supuşi la munci grele, bătăi, schingiuiri, în general, un tratament nedemn pentru condiţia umană, nu s‑au dezis de Hristos“.
Referindu‑se la avantajele pe care le dobândim prin respectarea Postului Mare şi la şansa fiecăruia dintre noi de a alerga pe drumul desăvârşirii în Hristos, părintele Constantin Necula ne‑a îndemnat „să iertăm, să ne iubim aproapele, să ne aplecăm cu mai multă grijă asupra semenilor, relatând, ca mărturie exemplificatoare, bunătatea şi dragostea de oameni ale aceluiaşi părinte Ioan Iovan. Pus fiind de temnicer să‑şi aleagă un lanţ, părintele Ioan Iovan a ales unul subţire dar scurt. În drumul spre celulă, temnicerul i‑a aplicat nenumărate «corecţii»; lovituri în coaste şi nu numai, părintele s‑a dezechilibrat, dar nu a căzut, şi s‑a adresat temnicerului, folosindu‑şi menirea dată prin harul sfânt şi rostind rugăciunea de dezlegare pe care o rosteşte preotul când ne spovedeşte: «Domnul, Dumnezeul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos să te ierte pe tine, fiule duhovnicesc, după nume, şi să‑ţi şteargă toate păcatele, inclusiv acesta de acum. Iar eu, nevrednicul preot duhovnic, cu puterea ce mi‑a fost dată, te iert şi te dezleg de toate păcatele tale, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh». Această relatare se regăseşte şi în cartea intitulată «Părintele Ioan Iovan de la Recea», scrisă de Monahia Cristina de la aceeaşi mănăstire“.
În partea a doua a întâlnirii, părintele Necula a răspuns unor întrebări ce ţin de practica şi viaţa credinciosului, invitatul găsind răspunsuri actualizate pentru fiecare întrebare, pentru fiecare creştin aflat sub povara greutăţilor şi a întrebărilor din lumea secularizată în care trăim.
În ciuda avalanşei de credincioşi, pe toată durata conferinţei, atmosfera a fost una armonioasă, plină de căldură sufletească, la propriu şi la figurat, cum rar ne este dat să vedem. Bucuria întâlnirii cu părintele Constantin Necula a fost exprimată de fiecare participant.
La rândul său, părintele profesor Necula a spus despre întâlnirea cu gălăţenii că a fost una „de suflet despre sfinţi şi despre modul în care ei pot modela sufletele noastre. Sper că oamenii au înţeles foarte bine mesajul Bisericii, de bucurie, de împărtăşire cu Hristos şi, mai cu seamă, de împăcare cu noi înşine şi unii cu ceilalţi. Comunitatea locală a Bisericii din Galaţi a dovedit odată în plus că, a fi dunărean nu înseamnă a înota în apele tulburi, ci a şti care sunt malurile către care să te îndrepţi cu corectitudine şi cu atenţie sporită“.
Deşi programată pentru trei ore, conferinţa s‑a închis după aproximativ cinci ore, părintele răspunzând la fiecare întrebare primită. La sfârşitul întâlnirii, credincioşii au cumpărat cărţile părintelui Necula şi au aşteptat, cu răbdare, minute bune pentru autograf.
Noi, organizatorii, sperăm ca sfaturile părintelui conferenţiar universitar dr. Constantin Necula să producă reverberaţii la nivelul conştiinţei noastre, să ne reaşeze viaţa de creştini ortodocşi autentici, care poartă în suflet şi în minte lumina Sfintei Învieri, ce coboară în mod tainic la Ierusalim, ca mărturie a dreptei‑credinţe, moştenită din moşi strămoşi.
Paula Molnar, preşedinte APOR Galaţi