Pentru locuitorii oraşului de la Dunăre, istoricul moment de la 24 ianuarie 1859 are o semnificaţie aparte, întrucât la momentul alegerii sale ca domnitor, Alexandru I. Cuza era pârcălab de Galaţi şi locuia pe strada care astăzi îi poartă numele.
Mai mult, Unirea Principatelor Române a fost plănuită la 30 km de Galaţi, în localitatea Costache Negri, numită în acea vreme Mânjina. Aici, marii oameni de cultură şi paşoptişti: Costache Negri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica puneau la cale realizarea acestui ideal al unităţii, efortul lor concretizându‑se la 24 ianuarie 1859.
În ziua în care s‑au împlinit 159 de ani de la istoricul moment al Unirii Principatelor Române, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Protopopiatul Galaţi şi alte instituţii de cultură din municipiu au organizat ample şi multiple manifestări pastoral‑liturgice şi cultural‑artistice în municipiul Galaţi şi în parohiile Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Unul dintre momentele care ne‑a adunat „în cuget şi-n simţiri“ a fost cel de la biserica „Vovidenia“ din Galaţi, unde Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de Te‑Deum. Biserica „Vovidenia“ a rămas în conştiinţa colectivă a gălăţenilor drept biserica „Unirii“, deoarece era locaşul de rugăciune unde venea familia Cuza, în urmă cu mai bine de 150 de ani şi unde a fost înmormântată mama domnitorului ‑ Sultana Cuza.
La slujbă au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, oameni de cultură şi numeroşi credincioşi de toate vârstele din municipiul Galaţi. Acestora li s‑au adăugat elevii Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin“ din municipiu, care au susţinut un scurt program artistic dedicat domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
După slujbă a fost săvârşită o procesiune în jurul bisericii până la mormântul Sultanei Cuza, unde a fost oficiată slujba parastasului pentru cei care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859.
La ieşirea din biserică, credincioşii prezenţi s‑au prins în Hora Unirii, actualizând istoricul moment din 1859.
Pr. Rareş Bucur