În biserica din localitatea gălăţeană
Ţigăneşti, comuna Munteni, lângă mormintele marilor susţinători ai unirii, Costache Conachi şi fiica sa, Ecaterina Cocuţa Vogoride, în 24 ianuarie, preoţi din cercul misionar coordonat de părintele Ioan Filimon au săvârşit Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire a făuritorilor unităţii naţionale şi cuvenita slujbă de Te‑Deum. Erau de faţă reprezentanţi ai autorităţilor locale, oameni de cultură, elevi şi mulţi credincioşi.
Elevii din comună, îmbrăcaţi în costum tradiţional, au purtat pe braţe portretele personalităţilor unioniste din zonă: Alexandru I. Cuza, C. Conachi, C. Negri, Cocuţa Vogoride, pr. Gheorghe Dimitriu, pr. Dimitrie Matcaş. Doi dintre elevii participanţi au purtat tabloul omagial cu buchetul de personalităţi din zonă, făuritori ai unităţii naţionale, enoriaşii prezenţi au purtat steaguri tricolore. Prin grija şcolii locale, a fost prezentat un program cu poezii şi cântece patriotice. Părintele protoiereu de Tecuci, a ţinut un cuvânt în care a subliniat importanţa unităţii de credinţă şi de neam, pentru contemporani şi a prezentat eforturile marilor oameni de la Tecuci în demersurile pentru înfăptuirea marelui ideal de la 1859.
De asemenea, profesorul Vasile Ghica din Tecuci a scos în evidenţă angajarea Ecaterinei Cocuţa Vogoride, în realizarea unirii principatelor, arătând că aceasta a renunţat la poziţia de primă doamnă a ţării, a sacrificat familia şi viitorul ei pentru a lupta lângă poporul său pentru unitatea de neam şi de credinţă.
Toţi participanţii au primit pliante cu harta României Mari şi tabloul omagial al făuritorilor Unirii de la 24 ianuarie 1859. Prin grija parohiei Ţigăneşti, toţi cei prezenţi au primit pachete cu daruri.
În municipiul Tecuci, la statuia domnitorului Al. I. Cuza din Parcul Central, preoţii din oraş, în mijlocul unui mare număr de locuitori, în prezenţa autorităţilor locale şi militare, au oficiat slujba de Te‑Deum.
Pentru generaţiile prezente şi viitoare, activităţile ce se vor desfăşura în anul omagial şi comemorativ al unităţii de credinţă şi de neam şi al făuritorilor unităţii naţionale, se doreşte a fi descoperirea rădăcinilor autentice pe care vor creşte şi se vor forma generaţiile viitoare.
În apropierea municipiului Tecuci, în parohia Țigăneşti odihnesc în biserica „Învierea Domnului“, ctitorul ei, Costache Conachi, logofăt şi poet plecat la Domnul în 1849, şi fiica sa, Ecaterina‑Cocuţa Vogoride, soţia caimacanului (locţiitor de domn al Moldovei 1857‑1858) Nicolae Vogoride.
În biserica de la Țigăneşti, în 1846, la vârsta de 18 ani, Cocuţa Conachi devenea soţia caimacanului de mai târziu, Nicolae Vogoride, în prezenţa domnitorului Moldovei Mihail Sturdza, şi generaţiei de paşoptişti Alecsandri, Costache Negri, Kogălniceanu şi Cuza (văr de gradul doi cu N. Vogoride, după străbunicul lor Scanavi). În urma războiului Crimeei (1856), marile puteri ale Europei au hotărât ca principatele române: Moldova şi Țara Românească să‑şi hotărască viitorul prin vot. Nicolae Vogoride primeşte asigurarea Înaltei Porţi otomane că va fi desemnat domn al Moldovei, dacă va împiedica unirea principatelor. A avut loc falsificarea listelor electorale pe care soţia sa, Cocuţa, le‑a sustras şi le‑a trimis prin Dimitrie Rallet şi Costache Negri la Bruxelles unde au fost publicate în ziarul „Steaua Dunării“. După întâlnirea reginei Victoria a Angliei cu regele Franţei Napoleon al III‑lea de la Osborne, s‑a hotărât organizarea de noi alegeri. În divanurile ad‑hoc au fost promovaţi reprezentanţii unionişti din toate păturile sociale.
Din zona Tecuci, în divanul ad‑hoc, a fost omul de cultură, pictor bisericesc şi tată al scriitorului Calistrat Hogaş, protopopul Gheorghe Dimitriu, slujitor al bisericii „Sfântul Nicolae“. El a fost suspendat din slujirea bisericească la insistenţele antiunioniştilor, dar prin implicarea sa, şi a preoţilor din zonă, dorinţa poporului a învins. Rămăşiţele sale pământeşti se află în cimitirul din Piatra Neamţ, unde s‑a retras fiul său, Calistrat Hogaş.
În Divanul ad‑hoc de la Roman, a fost preotul iconom Dimitrie Matcaş, născut la Oancea, preot la Matca, apoi, profesor şi director la Seminarul din Roman. Apreciat în mod special de episcopul Romanului Melchisedec Ștefănescu, dascăl al profesorului de Morală de la Facultatea de Teologie din Bucureşti Constantin Nazare, protopopul militar‑coordonator al activităţii religioase a preoţilor militari din Primul Război Mondial. În apropierea Tecuciului, în pădurea de la Furceni, la punctul numit „la Movila“, în 1862, domnitorul Cuza începe construirea unei reşedinţe care nu a mai fost finalizată. Lângă această clădire a fost aşezată, cu aprobarea domnitorului Cuza, prima tabără militară de instrucţie terestră din Principatele Unite, care avea peste 10 mii de soldaţi.
Pr. Rareş Bucur
Pr. Gheorghe Joghiu