Un nou prilej de bucurie duhovnicească pentru credincioşii din Tecuci a fost oferit în data de 31 octombrie 2010, când, la o săptămână după resfinţirea catedra-lei din municipiu, o altă biserică a primit darul târnosirii. Este vorba despre biserica parohiei „Înălţarea Domnului şi Sf. Cuv. Dionisie cel Smerit”, care a primit ungerea cu Sfântul şi Marele Mir prin mâinile chiriarhului Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Câteva date despre istoricul bisericii
Începuturile bisericii se găsesc la 1 octombrie 2000, când, cu binecuvântarea Preasfinţitului Pă-rinte Casian al Dunării de Jos, s-a înfiinţat parohia cu hramul „Înălţarea Domnului şi Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul”, având în componenţă un număr de 1150 de familii.
Paroh a fost numit pr. Nicolae Forda, transferat de la parohia „Sf. Ilie”– Tecuci. Piatra de temelie a noului lăcaş zidit în stil moldovenesc a fost aşezată în data de 14 iulie 2002, de către chiriarhul locului, iar lucrările s-au desfăşurat cu ajutorul financiar al enoriaşilor din parohie şi municipiu, precum şi de la Ministerul Culturii şi Cultelor.
Sfinţirea „casei lui Dumnezeu”
La evenimentul înălţător prilejuit de sfinţirea noului altar, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a fost însoţit de slujitori din administraţia eparhială, de preoţi din parohiile învecinate, în frunte cu pc. protoiereu de Tecuci, pr. Gheorghe Joghiu, precum şi de un mare număr de credincioşi.
Slujba de sfinţire a debutat cu un cuvânt duhovnicesc al Înaltpreasfinţitului Părinte Arhi-episcop Casian, care a arătat: „În această frumoasă zi, Dumnezeu adaugă pentru municipiul acesta un nou sfânt altar. Un nou sfânt altar este şi o nouă «poartă a cerului», este o «uşă a Împărăţiei lui Dumnezeu» pe pământ, este «tronul slavei lui Dumnezeu» în mijlocul oamenilor. Este locul casei lui Dumnezeu! Spre deosebire de alte locuri din lumea aceasta, care sunt închise şi unde nu avem voie să intrăm cu toţii, singurul loc unde putem intra, indiferent de starea noastră sufletească sau socială, este casa lui Dumnezeu! Iar acum opt ani, pe acest loc al lui Dumnezeu, după ce s-a înălţat Sfânta Cruce, s-a ridicat acest paraclis care v-a obişnuit în tot acest timp cu locul lui Dumnezeu. Şi mai apoi, locul lui Dumnezeu a devenit lăcaşul lui Dumnezeu, locuinţa lui Dumnezeu, pe care o sfinţim astăzi!
Odată cu târnosirea bisericii închinate praznicului Înălţării Dom-nului şi Sfântului Cuvios Dionisie Exiguul, se sfinţesc şi sufletele şi trupurile noastre, spre păstrarea cu demnitate şi fidelitate a dreptei credinţe ortodoxe, în «Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică» a neamului românesc, de acum şi până în veac, de către toţi slujitorii şi credincioşii acestor meleaguri”.
După slujba sfinţirii, credincioşii prezenţi s-au rugat şi s-au închinat la sfântul altar, iar apoi au participat cu evlavie la slujba Sfintei Liturghii, săvârşită pe un podium special pregătit, lângă sfântul altar înnoit.
„Această biserică are vocaţia de a ne înălţa de la gândul străzii!”
La finalul slujbei, Înaltpreasfinţitul Casian a adresat un nou cuvânt de învăţătură în care a subliniat importanţa noului lăcaş al lui Dumnezeu sfinţit: „Această biserică are vocaţia de a ne înălţa de la gândul străzii, care cunoaşte doar viteză pentru lumea aceasta; şi ne conduce către epuizare. Dar această biserică este locaşul lui Dumnezeu, care ne conduce către veşnicie! Căci aici, în biserică, se petrec actele cele mai importante ale vieţii noastre, care ne conduc spre veşnicie: Botezul, care ne dăruieşte nume de sfinţi, care sunt nume veşnice, recunoscute în Împărăţia lui Dumnezeu! Aici primim «pecetea darului Sfântului Duh» şi tot aici primim harul Duhului Sfânt pentru Căsătorie, din care se vor naşte copii şi creşte Biserica şi creşte poporul. Aici primim hrana vieţii veşnice – Sfântul Trup şi Sfântul Sânge al Mântuitorului, «spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci»!
Aici primim iertarea de păcate şi împăcarea între noi, întreolaltă şi împăcarea cu Dumnezeu! Aici devenim cu toţii fiii lui Dumnezeu! Iar fiii lui Dumnezeu devin fraţi între ei. Sunt fraţi întru credinţă, după duh şi care formează o familie, căci parohia este familia fraţilor uniţi prin iubire!
ceasta înseamnă o sfinţire de biserică: întoarcerea noastră pe calea cea bună care duce la Dumnezeu, Părintele nostru, Care îşi adună toţi fiii Săi şi îi sfinţeşte!”
Pentru râvna şi evlavia de care a dat dovadă în zidirea şi înfrumuseţarea sfântului lăcaş, pc pr. Nicolae Forda a primit rangul bisericesc de iconom stavrofor, iar membrii Consiliului şi Comitetului Parohial, care au trudit alături de pc pr. paroh, au primit, la rându-le diplome de vrednicie.
Sărbătoarea a fost împlinită de sfinţirea şi inaugurarea cantinei parohiale „Sfântul Ierarh Nicolae”, unde a avut loc o agapă frăţească la care au fost invitaţi toţi pelerinii veniţi la evenimentul sfinţirii, dar şi a noului centru parohial pentru tineret din incinta casei parohiale, acolo unde se vor desfăşura programele catehetice ,,Hristos împărtăşit copiilor”, ,,Alege şcoala!”, precum şi alte activităţi cultural-educative.
Adrian Portase