„Tânărul, în căutarea libertăţii“

În perioada 1‑4 septembrie 2017, la Iaşi, a avut loc Întâlnirea Inter­na­ţională a Tinerilor Ortodocşi din toată lumea (ITO ‑ Iaşi), având ca temă „Tânărul, în căutarea Libertăţii“.

Astfel, vineri, 1 septembrie 2017, tinerii din judeţele Galaţi şi Brăila, parte a Arhiepiscopiei Dunării de Jos, care urmau să participe la Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi de la Iaşi,  cu mari emoţii au primit în Catedrala Arhiepiscopală din Ga­laţi, binecuvântarea Înalt­prea­sfinţitului Părinte Casian.

După citirea „Rugăciunii de călătorie“, toţi cei cincizeci şi trei de participanţi din Galaţi şi Brăila, îmbarcaţi în autocare alături de preoţii însoţitori, s‑au îndreptat înspre Capitala Culturală a Moldovei şi a Țării.

În după amiaza aceleiaşi zile, în prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Orto­doxe Române, manifestarea a fost inaugurată prin prezentarea delegaţiilor eparhiale de către jurnalistul Daniel Buzdugan şi Roxana Chebac. Fiecare delegaţie a fost reprezentată de câte trei tineri îmbrăcaţi în costumul tradiţional din zonele aparţinătoare, care au defilat, purtând în mâini Drapelul României, steagurile ITO şi al Eparhiei.

Iniţial au fost anunţaţi cinci mii de tineri participanţi din treizeci şi două de ţări, de pe patru continente, pentru ca, în final, numărul participanţilor să fie de aproximativ şapte mii. La ITO‑Iaşi au participat şi tineri din spaţii geografice unde mărturisirea credinţei creştin‑ortodoxă este nerecunoscută de statul majoritar, fapt ce presupune şi pierderea libertăţii fizice, psihice şi chiar a vieţii, cum e cazul Siriei. Au fost prezenţi tineri din: Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol, din Iordania, Patriarhia Ierusalimului, Patriar­hia Antiohiei şi a întregului Orient. Au fost prezente delegaţii din Cipru, Muntenegru, Albania, Rusia, Polonia, Grecia, Republica Moldova, Ucraina, Italia, Spania, Bulgaria, Portugalia, Franţa, Belgia, Irlanda. Dar şi de pe continentul african: Burundi, Uganda, Kenya, Ruanda, Tanzania, Congo, Malawi, din Statele Unite ale Americii şi din Chile, Guatemala, Ecuador şi Venezuela.  Nu au lipsit  tinerii din Mongolia şi India, din Georgia şi delegaţia Alexandriei şi a întregii Africi.

După Te Deum‑ul din des­chiderea manifestării, Înalt­prea­sfinţitul Părinte Teo­fan, Mi­tropolitul Moldovei şi Buco­vinei, a rostit cuvântul de bun venit adresat tuturor delegaţiilor şi oficialităţilor şi a invitat pe Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, să proclame deschiderea oficială a ITO‑Iaşi, 2017.

„Libertatea deplină este libertatea de a iubi pe Dumnezeu în rugăciune şi pe oameni prin fapte bune, în timp şi în eternitate. Adevărul nu este sociologic, nu este ştiinţific, Adevărul este însăşi Persoana Sa, Hristos Însuşi. El precizează: «Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa». Hristos este Calea spre Adevăr, iar Adevărul ultim este Viaţa veşnică, sau iubirea eternă, iubirea veşnică a Preasfintei Treimi, iar rugăciunea este spaţiul cel mai intim al libertăţii. Noi suntem făcuţi spre această iubire veşnică. În timpul regimului comunist ateu, mulţi tineri şi intelectuali torturaţi în închisori, au dobândit prin suferinţă şi prin rugăciune o mare libertate sufletească de a mărturisi credinţa şi de a‑i ierta pe cei care îi persecutau, nu numai în context favorabil, ci şi într‑un mediu ostil. Aceasta este libertatea sufletului care transformă suferinţa în Cruce, în bucuria Învierii“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în alocuţiunea despre adevărata libertate.

În cadrul întâlnirii a urmat momentul primirii torţei, înmânată organizatorilor ITO‑Iaşi, de o delegaţie de tineri din Bucureşti, unde, în 2016, a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocşi.  Prezentarea a fost însoţită de Garda de Onoare din Iaşi, iar torţa a stat aprinsă pe tot parcursul întâlnirii. A fost intonat imnul ITO‑2017 de către tineri, după care au avut loc discursurile oficialităţilor locale şi ale reprezentanţilor instituţiilor partenere în organizarea evenimentului. Festivitatea s‑a încheiat cu un concert susţinut de grupuri de tineri din Iaşi, dar şi din Patriarhia Antiohiei şi din Africa.

Tinerii au primit din partea organizatorilor câte un rucsac, care conţinea materialele  necesare pentru buna desfăşurare a manifestării, din care nu lipsea cartea de rugăciuni, de mare ajutor tinerilor. Nu am fost lipsiţi de ajutorul inimoşilor voluntari, din rândul tinerilor şi al preoţilor. În organizarea evenimentului au fost implicaţi aproximativ şase mii de voluntari, pe care i‑am aplaudat şi ovaţionat, în ultima zi: „Cinste lor, voluntarilor!“.

Ziua a doua a debutat cu rugăciune la căminele studenţeşti din Copou, unde eram cazaţi. Am trăit momente de comuniune sfântă, care au depăşit cu mult graiul şi graniţele unei naţiuni, semn că Ortodoxia are valenţe universale.

Pe parcursul aceleiaşi zile, toţi participanţii au luat parte la atelierele şi seminariile organizate în liceele şi facultăţile din Iaşi, pe tema libertăţii. Fiecare grup de dezbatere număra câte douăzeci de tineri şi un formator, care le‑a prezentat un program interactiv şi formativ, bazat pe dialog şi jocuri logice despre multiplele înţelesuri şi semnificaţii ale libertăţii. Tinerii din delegaţia noastră s‑au remarcat, ca de altfel în fiecare an, la toate activităţile în care au fost implicaţi.

Dezbaterile au fost o bună o­ca­zie de a afla cum se menţine şi se mărturiseşte credinţa ortodoxă în alte spaţii cultural‑geografice. Tinerii din Belgia, Franţa şi cei din Irlanda ne‑au explicat constrângerile şi limitele „libertăţii“ religioase din ţările lor şi cum vocea tinerilor şi a creştinilor, în special, nu este auzită sau receptată de nimeni. Dacă îţi exprimi credinţa sau principiile morale în public, rişti să fii catalogat ca „un îndoctrinat“ sau te numeri printre cei care „fac discriminare, prin nerespectarea drepturilor nelimitate ale omului, în defavoarea respectării unor minime norme de moralitate“ şi a manifestării în public a credinţei în Dumnezeu. Tinerii din amintitele ţări, şi nu numai ei, s‑au bucurat nespus de libertatea pe care încă o mai au tinerii în România, în privinţa drepturilor şi îndatoririlor religioase. Și tot ei au înţeles mai bine decât noi, de ce, în presa din România, acest eveniment nu s‑a bucurat de nicio atenţie. Nici agenţiile de ştiri, nici presa centrală sau ziarele locale nu s‑au arătat interesate de acest eveniment al tinerilor ortodocşi.

Momentul dezbaterilor ne‑a dat motive să apreciem prezenţa şi implicarea tinerilor gălăţeni şi brăileni, pentru modul exemplar în care s‑au manifestat la acest eveniment de mare impact misionar. Și, mai ales, că au fost şi cred că vor rămâne foarte uniţi, auzindu‑i rostind: „Hristos în mijlocul nostru!“ ‑ „Este şi va fi!“.

Sâmbătă seara, a avut loc conferinţa electrizantă susţinută de părintele profesor Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie „Sfântul Andrei Șagu­na“ din Sibiu, având ca temă „Liber­tatea şi limitele ei“. Au fost clipe pline de surprize şi de bucurii neaşteptate.

Ce cuvinte! Ce zâmbete! Ce învăţături! A fost şi un moment emoţionant atunci când Daniel  Buzdugan a povestit despre o mamă ‑ cu trei sau patru copii ‑ din Bucureşti, pe care a întâlnit‑o într‑o biserică, şi pe care a încercat să o ajute.  Și‑a sunat prietenii să adune ceva bănuţi pentru acea femeie, pentru a‑i cumpăra o casă, fiindcă nu avea unde să stea. A sunat pe mai mulţi. La fel de multe reacţii. A sunat un bun prieten şi, după ce i‑a explicat situaţia, respectivul l‑a rugat să revină puţin mai târziu. Era ocupat. Sună mai târziu, şi prietenul îi spune: „Da, se rezolvă!“. „Ai cum să o ajuţi cu o casă?“. „Da!“. „Pentru cât timp? O lună, două, trei, o jumătate de an?“. Tăcere… „Pentru totdea­una. De astăzi înainte, acea femeie va avea casa ei, şi poate locui cu copiii!“. Am înghiţit cu toţii în sec. Numai lacrimi de bucurie. Părea că se petrecea atunci, acolo. Ne‑am bucurat ca nişte copii gândindu‑ne la lumina de pe chipul acelei femei, care a intrat în casă cu familia ei…

Duminică, 3 septembrie, cei aproximativ şapte mii de par­ticipanţi la ITO‑Iaşi au trăit, la Sfânta Liturghie, cele mai intense şi mai sublime trăiri. Au slujit ierarhi din ţară şi din străinătate, împreună cu un ales sobor de preoţi şi profesori. Cu toţii ne‑am simţit ocrotiţi şi, în acelaşi timp, foarte mândri de prezenţa şi slujirea Înaltpreasfinţitului Părintelui nostru Casian, la Sfânta Liturghie de la Iaşi.  Liturghie dumnezeiască, cu aleasă trăire şi bucurie nerostită! Cu slujire şi cântări în mai multe limbi! Cu împărtăşirea câtorva sute de preoţi şi credincioşi! Am cântat cu o aşa energie, expresie a faptului că: „Da, suntem ai lui Hristos şi e tare bine că suntem ai Lui“!

Plutea în aer mirosul de tămâie ce se îngâna cu câţiva nori ce ne umbreau ca un acoperământ nevăzut, ca să răsune mai intim ecoul cântărilor ca de „în­geri într‑un cor, cu  melodii din lumea lor“.  Felicitări tinerilor, preacucernicilor preoţi din delegaţie care s‑au implicat total ca totul să fie foarte bine organizat.

Ospitalitatea gazdelor

La „Marşul Tinereţii“,  realizat între Parcul Copou şi sediul Mitropoliei Moldovei din Iaşi, pe bulevardul Carol, am fost întâmpinaţi de sute, poate mii  de ieşeni care ne‑au primit cu o rară ospitalitate, cu aplauze, cu zâmbete. Unii ieşeau pe balcoane, alţii au urcat pe acoperişurile blocurilor. Mai mult decât atât, în faţa Universităţii „Al. I. Cuza“, fanfara Armatei, într‑o ţinută vestimentară ireproşabilă, a cântat, mai mult de două ore, în vreme ce delegaţiile tinerilor ortodocşi se îndreptau spre Mitropolia din Iaşi.

Efervescenţa tinerilor a mers până acolo, încât a provocat o emoţie atât de mare, mai ales, prin cântecele intonate de ei, în special „Imnul ITO ‑ Iaşi ‑ 2017“, încât de pe traseul respectiv, unde se desfăşura o nuntă, mirii au lăsat invitaţii şi au ieşit în stradă să vadă mulţimea minunată de aproape şapte mii de tineri, îmbrăcaţi în alb, care cântau şi arborau steagurile ţărilor lor, steagul ITO, şi care purtau în inimi bucuria unei astfel de întâlniri. Mireasa, atât de emoţionată, a ieşit chiar în mijlocul tinerilor şi a îmbrăţişat acest buchet uriaş de tinereţe şi zâmbete, şi chiar a intrat în marşul tinerilor pentru o amintire de neuitat, o fotografie! Pentru Eugenia, mireasa de la ITO Iaşi‑ 2017, am scandat toţi cei din delegaţia noastră numele ei şi i‑am cântat „La mulţi ani!“. Tinerii miri au fost impresionaţi până la lacrimi. Și ei, dar şi noi.

După marşul de duminică au urmat concertele cu Holograf, cu Dan Bitman, concertul sus­ţinut de Ioan Palade, dar mai ales concertul ofe­rit de orchestra condusă de Nicolae Botgros. A fost tot ceea ce ar fi trebuit să fie. Tinerii au dansat, au cântat, şi la concert şi la cămin, doar era sărbătoarea lor.

În ultima zi a întâlnirii, 4 septembrie 2017, toată sufla­rea a participat la pre­darea Tor­ţei ITO‑Iaşi, dele­gaţiei de la Sibiu, oraş care, în 2018, va fi gazda celei de‑a V‑a ediţii a Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Orto­docşi. A urmat festivitatea de închidere a ITO ‑ 2017.

Înaltpreasfinţitul Părinte Teo­­­fan, Mitropolitul Moldovei şi Bu­­covinei, împreună cu Înalt­prea­­sfinţitul Părinte Casian, Ar­hi­episcopul Dunării de Jos, ne‑au binecuvântat şi au fost alături de noi în aceste zile binecuvântate de la Iaşi.

În cadrul programului de la Iaşi, am vizitat muzeul de sub Catedrala Mi­tropolitană, unde am admirat o colecţie impresionantă de veş­minte ale ierarhilor Mitropoliei Mol­dovei, colecţia de Sfinte Cruci din filigran, obiecte de cult de o rară frumuseţe şi de o valoare inestimabilă, tezaurul de icoane, Evanghelii, dar mai ales Baptisteriul. Am vizitat capela „Eclesia“, ce se află sub sediul Mitropoliei şi ne‑am minunat! Acolo, am făcut câteva poze şi, toţi, le‑am îmbrăţişat pe inimoasele noastre Paula şi  Ioana, voluntarele care, timp de patru zile, ne‑au ajutat, ne‑au orientat, ne‑au explicat şi îndrumat cu o răbdare iovită şi o dragoste  creştinească vie.

La plecare, am mers să‑I mulţumim Bunului Dumnezeu că ne‑a purtat paşii prin asemenea locuri, pline de frumuseţi duhovniceşti, ne‑am închinat la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi am mulţumit lui Dumnezeu pentru toate darurile primite, cu gândul şi hotărârea ca, reveniţi acasă, la Dunărea de Jos, şi noi să oferim altora din bucuriile trăite.

Deja tinerii par­ticipanţi din acest an, de la Iaşi, au fost primii care au aplaudat şi au  rostit: „Vrem să fim, la anul, la Sibiu!“

Doresc, în chip special, să aducem sincere mulţumiri Înalt­preasfinţitului nostru Părinte, Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, pentru faptul că a binecuvântat plecarea delegaţiei noastre la Iaşi, ne‑a însoţit pe durata a trei zile, ne‑a încurajat şi ne‑a asigurat toate condiţiile spirituale şi financiare pentru ca prezenţa noastră să fie una onorantă şi demnă de remarcat! Să ne trăiţi întru mulţi ani, Înaltpreasfinţite Părinte!

Pr. dr. Costel Toma

Imnul Întâlnirii Tinerilor Ortodocşi din toată lumea – 2017:

„Tânărul, în căutarea libertăţii“

Sunt tânăr şi‑aş vrea să înving tot ce‑i moarte
Să‑nvăţ să iubesc, să mă bucur, să zbor.
Se aude în mine o chemare, o şoaptă:
„Eşti născut să devii… nemuritor!“

S‑ascund în noi doruri,
Căutări nerostite
Și‑un plâns ce‑i neplâns,
Neputinţă şi strigăt
Și‑aş vrea să fiu liber
Și nu ştiu ce‑nseamnă
Încerc să mă lupt,
Dar ei mă condamnă.

Refren:
Doamne, uită‑te la noi
Și ne scoate la lumină,
Ne deschide către zorii
Lumii celei fără vină!

Să fiu liber să iert,
Și să spun „mulţumesc!“
Să fiu darnic şi bun
Și să pot să iubesc.
Să fiu liber de mine,
Liber de „eu“,
Să fiu liber s‑aduc bucurie,
Și mamei şi tatei şi fratelui meu.

Sunt tânăr şi‑aş vrea să înving tot ce‑i moarte
Să‑nvăţ să iubesc, să mă bucur, să zbor.
Se aude în mine o chemare, o şoaptă:
„Eşti născut să devii… nemuritor!“

Refren:
Doamne, uită‑te la noi
Și ne scoate la lumină,
Ne deschide către zorii
Lumii celei fără vină!