În duminica a XVIII‑a după Pogorârea Sfântului Duh, biserica parohiei Tătaru, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“, a îmbrăcat haina de sărbătoare, căci osteneala omului s‑a înveşmântat în haina sfinţeniei, ca o jertfă de bună mireasmă duhovnicească primită în „Jertfelnicul cel mai presus de ceruri“.
Sfinţirea bisericii a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în mijlocul a sute de credincioşi chemaţi la rugăciunea pentru sfinţirea ostenelilor şi daniilor lor.
În ziua sfinţirii, în prima parte a dimineţii, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a săvârşit slujba de sfinţire a Sfântului Altar, a exteriorului, precum şi a picturii interioare a bisericii. Apoi s‑a continuat cu săvârşirea dumnezeieştii Liturghii, răspunsurile liturgice fiind oferite de tot poporul, de copiii din localitate, dar şi de cântăreţii bisericeşti ai protoieriei Însurăţei.
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a subliniat temele duhovniceşti desprinse din textul Evangheliei Pescuirii minunate, arătând „importanţa răbdării în lucrarea de propovăduire a cuvântului lui Hristos, pornind de la exemplul pescarilor, ucenicii Mântuitorului, care sunt înzestraţi cu multă răbdare şi stăruinţă“.
Înaltpreasfinţia Sa a mai arătat importanţa sfântului locaş ca loc de închinare ce primeşte dimensiune duhovnicească şi eshatologică, încât omul care merge la biserică simte adesea că trăieşte o realitate cerească: „În Biserica slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta“. Chiriarhul a numit biserica „laborator duhovnicesc, unde omul are posibilitatea să îşi schimbe firea omenească supusă păcatului, într‑o fire curăţită, despătimită, purtătoare de har“.
În încheiere, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a oferit preotului paroh Dan Ene rangul de iconom şi preotului coslujitor Constantin Guzu, rangul de sachelar. De asemenea, Consiliul Local, prin domnul primar Marian Bocăneală, a primit Actul de preţuire pentru asumarea cheltuielilor privind lucrările de restaurare şi pregătire pentru sfinţire, a bisericii.
Toţi cei prezenţi s-au bucurat de darul pelerinajului în locaşul sfânt al altarului, iar la încheiere au primit pachete cu alimente oferite prin grija Consiliului si Comitetului Parohial.
Pr. Dumitru Constantin, Protoiereu de Însurăţei
PAGINI DE ISTORIE
Satul Tătaru este atestat documentar într‑o hartă a raialei Brăilei din anul 1782, pe atunci, făcând parte din moşia Cioara‑ Radu Vodă, sat închinat Mănăstirii Radu Vodă.
Despre prima biserică din această localitate aflăm veşti dintr‑un istoric al bisericii, întocmit la 25 aprilie 1891 de preotul sachelar Radu Ionescu, protoiereul „Plăşii Balta“. El menţionează faptul că, în secolul al XVIII‑lea, în localitate era o biserică din bârne construită de către localnici care a fost înlocuită, la începutul secolului al XIX‑lea, de o altă biserică, tot din bârne, pe locul actualei biserici. Preotul Radu Ionescu face menţiuni şi despre o a treia biserică în Tătaru, construită şi ea tot din bârne şi ruinată până la sfârşitul secolului al XIX‑lea.
Actuala biserică, una din cele mai frumoase din câmpia Bărăganului, zidită din cărămidă, a fost ridicată în timpul preoţilor Vasile Macovei (1898‑1906) şi preotul Ioan Z. Domiga (1907‑1916) şi sfinţită în ziua de 22 februarie 1909.
În timp, biserica a suferit deteriorări, dar cea mai gravă pricinuită de cutremurul din noaptea de 9 noiembrie 1940, care a afectat acoperişul şi cele două turle de pe pronaos. Preoţii Stan Bucur, Antofie Radu (renumit compozitor şi culegător de folclor), Gheorghe Becuţ, Mihai Orăşanu şi Aurel Georgescu au contribuit la realizarea lucrărilor de consolidare, reparare şi înlocuire a turlelor bisericii, precum şi a exteriorului bisericii.
Prima pictură a bisericii a fost executată în ulei, lucrare finalizată în 1908, apoi repictată în 1927, după cât se pare, de pictorul Matache Oraşanu, iar în anul 1967 s‑a realizat a treia pictură, în tehnica fresco de către pictorii Elena şi Andrei Răileanu, aceştia repictând şi catapeteasma.
Între anii 1979‑1985 preotul Popa Constantin a deschis un amplu şantier de restaurare interior şi exterior a bisericii, fiind renovată de pictorul Cornel Paşcanu, lucrare finalizată în 1986 în timpul preotului Dan Ene. Slujba de resfinţire s‑a săvârşit la data de 15 august 1986, de către arhiereul vicar Gherasim Vrânceanul.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, între anii 2013‑2017, au fost realizate importante lucrări de renovare a exteriorului bisericii şi clopotniţei, iar pictura a fost restaurată de pictorul Stoleru Sandu.