Taberele naţionale de tineret „Tradiţie şi noutate“

Şi în această vară, în cadrul fiecărei mitropolii din Patriarhia Română a continuat Programul naţional de tabere pentru tineret „Tradiţie şi noutate”. Redăm în rândurile de mai jos impresii ale tinerilor care au participat la acestea.

Tineri creştini în tabăra de la Mănăstirea Bistriţa

În acest an, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Lau­renţiu şi prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopia Alba Iuliei a organizat tabăra „Tradiţie şi noutate“ în Mitropolia Ardealului.

Astfel, între 14‑20 august, la Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ de la Râmeţ, 28 de tineri din eparhiile din ţară s‑au făcut părtaşi ai unor minunate momente de comuniune duhovnicească şi au participat la programul de tabără oferit de organizatori. Pentru a‑şi realiza pe deplin potenţialul şi pentru a putea face faţă provocărilor vieţii cotidiene, tinerii au dobândit cunoştinţe, deprinderi, experienţe memorabile şi o legătură autentică cu tradiţiile care ne definesc identitatea cul­turală şi naţională.

Programul taberei a urmat programul‑cadru stabilit de către Sectorul teologic‑educaţional al Patriarhiei Române. Activităţile s‑au desfăşurat sub îndrumarea părintelui Oliviu Botoi, consilier cultural, a părintelui Păunel Juchi, inspector de tineret, şi au fost coordonate de către părintele Ioan Florea – coordonator al Grupului de iniţiativă pentru tineret al Protopopiatului Luduş şi a doamnei Bianca Mărginean – formator în cadrul Centrului de formare „Dynamis“ al Filantropiei Ortodoxe Alba Iulia.

În cadrul taberei de la Râmeţ, am  dezbătut problemele cu care ne confruntăm noi, tinerii, în societatea contemporană, am participat la slujbe, la mai multe sesiuni de formare, workshop‑uri, drumeţii etc. De asemenea, am vizitat mai multe obiective de interes turistic şi religios din „oraşul Marii Uniri“ şi ne‑am întâlnit cu Înaltpreasfinţitul Irineu, Arhiepis­copul de Alba Iulia. Ierarhul ne‑a oferit diplome de participare şi mai multe daruri, constând în cărţi şi iconiţe. În cuvântul rostit, ÎPS Arhiepiscop Irineu a spus: „Cred că, în aceste zile petrecute la Mănăstirea Râmeţ şi pe raza Eparhiei Ortodoxe de Alba Iulia, v‑aţi îmbogăţit cunoaşterea intelectuală şi experienţa duhov­nicească. Aceasta vă ajută să deveniţi martori fideli şi dinamici ai lui Hristos, Mântuitorul nostru şi Stăpânul Suprem al lumii mântuite. Siliţi‑vă ca, acolo unde vă aflaţi, în viaţa de fiecare zi, să reflectaţi valorile evanghelice, înmulţind talanţii voştri. Astfel puteţi contribui efectiv la zidirea Corpului eclezial, a Bisericii, şi la asanarea morală a societăţii româneşti, infectată de microbii răului şi de duhul veacului“.

Prin Programul naţional „Tra­­­­diţie şi noutate“ am avut şan­sa să ne cunoaştem mai bine moş­tenirea culturală şi bogăţia tra­diţiilor specifice spa­ţiului ro­mânesc. Con­­sider că acest pro­gram con­tribuie la auto­cu­noaş­terea, dez­vol­tarea şi cu­noaşterea noas­tră interpersonală, dar şi la înţe­legerea rolului pe care îl are Biserica în viaţa cotidiană.

Florin Enache, absolvent Seminarul Teologic Galaţi,

anul I, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ ‑ Sibiu

 

 Am participat în perioada 21‑26 august în tabăra organizată de Mitropolia Clujului, la Mănăstirea Nicula, alături de tineri sosiţi din diferite eparhii din Patriarhia Română.  Deschiderea taberei a fost oficiată de ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care ne‑a întâmpinat citindu‑ne din prorocul Daniel şi, apoi, istoria Susanei.

Tineri în mijlocul naturii

Întreaga perioadă am pe­trecut‑o în cadrul Sfintei Mă­năstiri, unde am trăit experienţa vieţii monahale. Prima lecţie a fost cea privitoare la istoricul aşezării monahale de la Nicula, biserică de lemn, rea­lizată în stil maramureşean, care stă nemişcată din 1650, doar acoperişul fiind renovat. Construcţia este realizată în stil tradiţional din bârne de stejar, cioplite la colţuri în formă de coadă de rândunică. Intrarea în biserică este foarte mică deoa­rece, înainte, invadatorii in­trau călare pe cal. Biserica a supravieţuit stăpânirii austriecilor, deoarece aceştia au văzut minunea Maicii Domnului, când icoana a început să plângă. Astăzi, icoana făcătoare de minuni de la Nicula este în biserica mare, aşezată în centrul iconostasului şi, după sfintele slujbe, este oferită credincioşilor pentru a se închina.

Pe parcursul taberei, am beneficiat de un program bogat în activităţi liturgice, dar şi cultural‑educative, în cadrul unor ateliere de creaţie. De exemplu, eu am învăţat să transform o bucată de piele de viţel într‑o opincă. Am muncit la acea opincă aproximativ trei ore, iar rezultatul a fost pe măsura aşteptărilor. Am învăţat care este diferenţa dintre opincile confecţionate în Moldova şi cele realizate în Maramureş.

Am avut ateliere pentru învăţarea cântatului la chitară, exersarea paşilor de step, ne‑am însuşit noţiuni de teatru, cum să decorăm diverse obiecte, litografie, artă manuală (brăţări, cruciuliţe şi metaniere). Într‑una din zile am învăţat jocuri de perspicacitate, cu scopul de a ne descoperi cunoştinţele de cultură generală şi religioase.

În cadrul acestei tabere am trăit momente unice şi de neuitat. Pentru mine este prima dată când particip într‑o tabără şi rămân plăcut surprins.

George Hogea, absolvent al Seminarului Teologic – Galaţi,

student la Facultatea de Teologie „Andrei Șaguna“ ‑ Sibiu şi anul I,

Artă Sacră, FIFT Galaţi

 

Unde sunt doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor“ (Matei 18, 20). Sub acest cuvânt s‑a desfăşurat una dintre cele mai roditoare experienţe la care am avut bucuria să particip, prin purtarea de grijă a Înaltpreasfinţiei Sale. Desfăşurată într‑un loc încărcat de istorie, tradiţie şi cultură, în Bucovina binecredinciosului Ștefan cel Mare şi Sfânt, acolo unde cerul şi pământul se întâlnesc, veghind la evlavia poporului, în Mănăstirea Putna – „Ierusalimul neamului românesc“. Participanţii, reprezentanţi ai eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, au dat acestor zile, alături de gazdele primitoare, sens şi culoare.

Timpul petrecut la străvechea vatră monahală, stăreţită de preacuviosul părinte arhimandrit Melchisedec Velnic ‑ el însuşi un suflet tânăr şi promotor al activităţilor cu vlăstarele neamului nostru ‑ a dat roade încă din prima zi, atunci când ne‑am cunoscut şi prezentat, cu entuziasm şi „binecuvântată mândrie“, activităţile desfăşurate de tinerii din de Dumnezeu ocrotita eparhie ai cărei fii duhovniceşti suntem.

Convorbiri duhovniceşti

Programul taberei a fost unul dinamic, am avut parte de sesiuni de formare, de activităţi litur­gice, culturale, misionar‑pastorale, dar şi recreative. Scopul taberei, prin programul şi activităţile, a fost de a ne apropia unii de alţii, de a aduce noi tineri în Biserica lui Hristos şi de a‑i menţine în biserică, dezbătându‑se chiar foarte mult această temă. În toate aceste zile am avut parte de activităţi recreative şi educative care au gravitat în jurul noţiunii de prietenie şi a ideii că tânărul trebuie să fie un adevărat mărturisitor.

Am fost impresionat de firescul şi de echilibrul pe care le‑am regăsit în aceste tabere, întrucât fiecare dintre noi a reuşit să dăruiască şi să primească în ritmul propriu, fără a simţi presiuni din partea unor persoane sau a unor conjuncturi.

Încurajarea, fermitatea, punctualitatea, deschiderile de perspectivă, corelaţiile cu tot felul de alte discipline (literatură universală şi autohtonă, artă, ştiinţă etc.) au reprezentat punctele forte în cadrul taberei.

Andrei Gurău, absolvental Seminarului Teologic – Galaţi,

anul I,  Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul“ ‑ Bucureşti

 

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, am participat ‑ cu bucurie ‑ la tabăra intitulată ,,Tradiţie şi noutate“, desfăşurată la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea. Tabăra, aflată la a doua ediţie, a readus în faţa noastră tineri din toate părţile ţării.

Primul obiectiv a fost cu­noaşterea Mănăstirii Hurezi, ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu, unde, în fiecare seară, I‑am adus laudă şi mulţumire lui Dumnezeu, dar şi Sfântului Grigorie Decapolitul prin participarea la Miezonoptică. Alături de părinţii organizatori am luat parte la workshop‑uri pe diferite teme, care aveau rolul de a scoate de la noi ceea ce este mai bun şi de a ne dezvolta personalitatea. Pe parcursul taberei, am vizitat un atelier de olărit, unde am intrat în tainele acestei meserii vechi de mii de ani, care mai este practicată si în zilele noastre. Meşterii olari ne‑au oferit şansa de a face câte un vas de lut. Dar, olăritul nu este o meserie atât de uşoară, trebuie să ai dexteritate şi foarte mult exerciţiu, pe care le dobândeşti în timp.

În tot acest timp, am putut observa tineri care, deşi nu erau teologi, aveau o credinţă vie şi puternică. Am rămas uluit de capacitatea teologică pe care o aveau. În discuţiile noastre am prezentat frumuseţea eparhiei noastre de la Dunărea de Jos, activităţile ei, par­­ticiparea unui număr mare de tineri la viaţa Bisericii, cât şi bucuria de a fi păstoriţi de Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian.

În ultima zi a taberei am vizitat Mănăstirile „Dintr‑un Lemn“, „Surpatele“, „Arnota“, „Govora“. La fiecare aşezământ monahal am aflat despre istoricul, viaţa pe care o duc maicile, cât şi mărturiile despre aceste locuri, pline de pacea lui Dumnezeu.

Experienţa pe care am trăit‑o în această tabără este una deosebită şi prima ca participant într‑o tabără din altă eparhie. Printre foloasele acestei participări la tabără se enumeră prieteniile strânse, creştere duhovnicească, acu­mularea de informaţii noi.

Andrei Costandache, absolvent al Seminarului Teologic – Galaţi,

anul I, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” – Sibiu