Părintele Constantin Pârvu, preot de vocaţie, a rămas în amintirea noastră un om profund, care timp de o jumătate de veac, a fost sfetnic competent în Cancelaria Sfântului Sinod a patru patriarhi: Justinian, Justin, Teoctist şi, o scurtă perioadă, al Preafericitului Daniel.
Deşi s‑a format lângă mari Dascăli de Teologie, şi lângă preoţii de altădată, a avut capacitatea şi disponibilitatea de a aduce soluţiile valabile ale Bisericii dintotdeauna, în timpul nostru.
A ştiut să apeleze competent la răspunsurile Bisericii, cu fidelitate şi demnitate lângă patriarhii României, multiplelor provocări, îndeosebi în perioada ateo‑comunistă şi după schimbările din 1989.
Claritatea exprimării şi întocmirii documentelor bisericeşti au făcut din părintele Pârvu un adevărat Dascăl al administraţiei bisericeşti. O lungă perioadă de timp, mai bine de două decenii, i‑a fost sfetnic, în Cancelaria Patriarhală, Arhiepiscopului nostru Antim de la Dunărea de Jos.
Şi actualul Ierarh a avut bucuria de a fi lucrat o perioadă de timp în Cancelaria Sfântului Sinod, condusă cu atâta competenţă de părintele vicar‑patriarhal Constantin Pârvu.
Nu de puţine ori s‑a implicat la solicitarea ierarhilor Arhiepiscopiei Dunării de Jos, în rezolvarea multiplelor probleme bisericeşti. A participat la evenimentele importante ale Eparhiei noastre şi am păstrat pentru Dânsul preţuire şi dragoste la timpul prezent. Atunci şi mai ales de acum înainte!
Am aflat cu mângâiere sufletească şi despre implicarea sa, într‑o anumită perioadă la susţinerea lucrărilor de restaurare ale mult‑pătimitei Mănăstiri Adam din Eparhia Dunării de Jos.
Pentru mărturiile bune lăsate Bisericii, slujitorilor şi credincioşilor, părintele Pârvu, prin adormire, rămâne mai departe un preot fidel şi devotat Bisericii şi, în special, Părinţilor Patriarhi, cărora le‑a întocmit şi monografii, cea mai elocventă fiind monografia slujirii Patriarhului Justinian Marina, în timpul de prigoană pentru Biserică.
Această carte este un exerciţiu de iubire a unui ucenic în Biserică, faţă de părintele său sufletesc.
Cu mila şi voia Domnului credem că Patriarhul Justinian îi deschide braţele şi „Dincolo“ părintelui Constantin Pârvu, pentru modul atât de înţelept în care a slujit cât a fost aici, pe pământ Biserica şi neamul!
Dumnezeu să‑l aşeze cu drepţii!
+ Casian,
Arhiepiscop al Dunării de Jos