Peste 5000 de credincioşi din toate zonele ţării, dar şi de peste graniţă au participat în data de 15 august a.c. – Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la hramul Mănăstirii Putna din judeţul Suceava.
Sfinţirea picturii bisericii voievodale de la Mănăstirea Putna
Sfânta Liturghie de hram a fost precedată de slujba de sfinţire a noii picturi a mănăstirii, prilej cu care Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a ţinut un scurt cuvânt în care a vorbit despre importanţa evenimentului de astăzi. Preafericirea Sa a început prin a mulţumi lui Dumnezeu: „Mulţumim lui Dumnezeu că ne-a ajutat să sfinţim pictura acestei Biserici. Dăm slavă lui Dumnezeu că după nouă ani de lucrare, iată, cu prilejul hramului mare al acestei biserici în care se află mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, s-a săvârşit sfinţirea noii picturi.
„Este o zi de mare bucurie pentru mănăstire, dar şi pentru toată suflarea românească şi pentru toţi creştinii care au evlavie faţă de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, apărător al întregii creştinătăţi în timpul secolului al XV-lea şi model de dragoste fiiască faţă de Biserică.
Ne aflăm acum într-o biserică luminată de pictură aşa cum a fost ea atunci când s-a zidit, dar din cauza vremilor neprielnice şi a năvălirilor unor popoare străine biserica de origine a fost dărâmată. Apoi ea a fost rezidită de către domnitorii Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, lucrările fiind încheiate în timpul domnitorului Dabija Vodă. Deci, între anii 1653-1662 această biserică a fost rezidită, dar nu a mai fost repictată şi, iată, au trecut peste 350 de ani de când nu mai avea pictură. Acum, Dumnezeu a dorit ca în vremuri de libertate să folosim libertatea spre slava Lui prin ridicarea de noi lăcaşuri de cult, prin restaurarea celor vechi şi să folosim libertatea şi pentru împodobirea bisericii acesteia cu pictură”, a adăugat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.
Patriarhul României a subliniat importanţa acestui eveniment: „Cât de mare este această zi pentru noi, deoarece vedem Biserica aşa cum a dorit-o Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Desigur, cea originală era pictată şi în exterior ca şi Mănăstirea Voroneţ. Nu proorocim nimic, dar nici nu ne-am întrista dacă am vedea-o într-o zi pictată şi în exterior ca să fie imaginea Bisericii din timpul lui Ştefan cel Mare despre care s-a spus că era mai mult aur decât zugrăveală”.
Hramul Mănăstirii Putna
Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat în curtea mănăstirii. Alături de Preafericirea Sa au slujit următorii ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; Înaltpreasfințitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfințitul Corneliu, Episcopul Huşilor; Preasfințitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor; Preasfințitul Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Preasfinţitul Emilian Lovișteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. Au slujit şi ierarhi ai Bisericilor Ortodoxe surori: Înaltpreasfinţitul Serafim, Arhiepiscop de Ottawa şi Canada (OCA), Preasfinţitul Meletie, Episcopul Hotinului şi Preasfinţitul Irineu, Episcop de Nijinskii şi Prilutskii, din Ucraina.
După Sfânta Evanghelie a urmat cuvântul de învăţătură al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că Fecioara Maria este icoana vieţii spirituale a Bisericii: „Evanghelia ne arată că Maica Domnului este modelul, icoana Bisericii, icoana vieţii spirituale a Bisericii. Aşa cum ea a ascultat de Dumnezeu Cuvântul, L-a interiorizat, L-a născut cu trupul, noi suntem chemaţi să interiorizăm cuvântul Lui Dumnezeu, să-L facem roditor şi să-L naştem duhovniceşte.De aceea Sfântul Maxim Mărturisitorul a spus că sufletul creştinului este fecioară şi maică. Fecioară, dacă rămâne credincios lui Dumnezeu şi maică duhovnicească este sufletul creştinului care dă rodire virtuţilor, roadelor duhovniceşti, credinţei, dragostei ,păcii, milosteniei, prin aceasta noi naştem virtuţi, ne asemănăm cu Maica Domnului care a născut pe Hristos – Viaţa Veşnică. Deşi Evanghelia nu vorbeşte direct despre Maica Domnului, asemănarea de nume între Maica Domnului, Maria, şi Maria ,sora lui Lazăr şi sora Martei, ne ajută să înţelegem că şi Maica Domnului a dat prioritate mai întâi Cuvântului lui Dumnezeu. A ascultat Cuvântul şi L-a interiorizat încât Dumnezeu Cuvântul S-a întrupat din ea şi S-a făcut om, şi ea L-a arătat lumii şi a spus: «Faceţi tot ce vă spune El!».
Sărbătoarea aceasta, Adormirea Maicii Domnului, este cea mai mare din cele nouă sărbători închinate ei din calendarul Ortodox, este ziua în care a trecut de la viaţa pământească la viaţa cerească”.
Al doilea hram al mănăstirii
La finalul cuvântului său de învăţătură rostit la Sfânta Liturghie, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a anunţat că de astăzi Mănăstirea Putna va avea, pe lângă hramul istoric, încă un hram şi anume „Sfântul Voievod Ştefan cel Mare”: „În încheiere trebuie să amintim şi faptul că această biserică are ca şi ctitor pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, al cărui mormânt se află aici. După ce Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a trecut în rândul sfinţilor din calendar pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, lumea a început să vină să se roage mai mult aici, în ziua de 2 iulie, ziua de pomenire a Sfântului. Astfel, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen şi cu părintele stareţ am socotit că ar fi potrivit ca astăzi la hramul istoric, să mai adăugăm un hram şi anume ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan Cel Mare”.
Momentul a fost oficializat prin citirea Hrisovului Patriarhal de instituire a celui de-al doilea hram, de către Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor: „Luând aminte că fiind trecut în rândul Sfinţilor ctitorul acestei Mănăstiri a devenit Sfântul Ştefan cel Mare, ţinând seama că mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare este loc de pelerinaj şi închinare şi simbol al unităţii naţionale bisericeşti, constatând că de la canonizarea sa în anul 1992 până acum sărbătoarea pomenirii Sfântului Voievod Ştefan cel Mare la 2 iulie adună mulţi credincioşi la Mănăstirea Putna care cu multă evlavie vin să se închine la mormântul lui şi văzând că biserica unde se află mormântul său a fost împodobită cu frumoasă pictură realizată în tehnica fresco, după o perioadă de aproape 350 de ani de când nu mai era pictură, ca urmare a rezidirii ei din temelii de către domnitorii Vasile Lupu şi Gheorghe Ştefan, astăzi, 15 august 2010 cu prilejul hramului istoric al Mănăstirii «Praznicul Adormirii Maicii Domnului», în conglăsuire cu Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Chiriarhul locului, decidem: de astăzi înainte sărbătoarea pomenirii Sfântului Voievod Ştefan cel Mare devine al doilea hram al Sfintei Mănăstiri spre Slava lui Dumnezeu, cinstirea Sfântului Voievod, ctitor al acestei mănăstiri şi bucuria credincioşilor pelerini din România şi din afara graniţelor ei”.
Preluare după
www.basilica.ro