La 13 iunie 1996, Academia Română alegea ca membru titular al său pe istoricul octogenar Mircea Petrescu‑Dâmboviţa, născut la Galaţi, în 1915. De atunci au trecut două decenii, răstimp în care niciun alt istoric din spaţiul geografic gălăţean şi brăilean, areal circumscris Arhiepiscopiei Dunării de Jos, nu a mai fost distins cu un titlu academic de către acest suprem for cultural şi ştiinţific românesc.
S‑a petrecut aceasta acum. Am scris s‑a petrecut, nu s‑a întâmplat, deoarece nu este o întâmplare faptul că la 24 iunie 2016, Adunarea Generală a membrilor Academiei Române a ales în plen, ca membru corespondent al Academiei, secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologice, pe domnul prof. univ. dr. Ionel Cândea, managerul (directorul) Muzeului Brăilei „Carol I“. Acest vot este o binemeritată recunoaştere şi răsplată pentru omul de cultură Ionel Cândea, care şi‑a dăruit întreaga sa viaţă descoperirii şi valorificării tezaurului patrimonial al judeţului Brăila, în special, şi cinstirii personalităţilor locale şi naţionale care au avut un rol distinctiv şi emblematic în promovarea valorilor culturale şi ştiinţifice româneşti. Este onorantă această înaltă distincţie, nu doar pentru cel nominalizat şi ales, ci şi pentru întreaga comunitate brăileană şi gălăţeană. Îngemănarea celor două spaţii de care amintim nu este una forţată sau neavenită. Catalizatorul este Eparhia Dunării de Jos care, îndată după evenimentele din 1989, prin actualul ei Întâistătător, ÎPS Arhiepiscop Casian, a chemat la „împreună-slujire“ pe vrednicul profesor şi reputatul cercetător ştiinţific Ionel Cândea, din această colaborare – ierarh şi istoric şi a instituţiilor pe care le conduc – rezultând în parcursul a peste un sfert de veac o minunată „recoltă“ de manifestări spirituale de nivel înalt şi realizări memorabile în planul vieţii bisericeşti, culturale şi sociale.
M‑am bucurat când am aflat această veste bună, dar şi când Arhipăstorul nostru m‑a rugat să scriu câteva rânduri omagiale în onoarea profesorului şi istoricului brăilean, încununat cu un titlu academic, în urmă cu o lună. Personal îl admir şi îl preţuiesc foarte mult.
Domnul profesor Ionel Cândea este, fără nicio îndoială, între cei mai de frunte intelectuali din toate timpurile care au intersectat istoria şi spaţiul oraşului dunărean Brăila. Născut la 25 februarie 1949 în oraşul Măcin, judeţul Tulcea (antica cetate Arrubium), a studiat la Şcoala Generală nr. 7 din Brăila (azi Şcoala Gimnazială nr. 7, „Constantin Brâncoveanu“), între anii 1956‑1963, şi la Liceul Teoretic nr. 3 din acelaşi oraş (astăzi Liceul Teoretic „Nicolae Iorga“), în perioada 1963‑1967. Ca student la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti, în intervalul anilor 1968‑1972 pătrunde adânc în tainele istoriei sub îndrumarea unor eminenţi dascăli, precum arheologii şi istoricii antichităţii: Ion Nestor (membru corespondent al Academiei Române), Emil Condurachi (membru titular al Academiei Române), Dumitru Tudor (membru corespondent al Institutului de Studii Române din Roma); arheologul mehedinţean Dumitru Berciu, specialistul în Istoria medie a României Gheorghe T. Ionescu, slavistul, paleograful şi diplomatistul Damian P. Bogdan ş. a. Între 1990‑1996 îşi perfecţionează cunoştinţele în cadrul studiilor de doctorat în istorie, la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iaşi, îndrumat de reputatul medievist Victor Spinei, obţinând titlul de „Doctor în Istorie“.
A activat ca profesor de Istorie, cu multă dăruire, la Şcolile generale din Râmnicelu, judeţul Brăila (1967‑1968) şi Cireşu, judeţul Brăila (1972‑1975), apoi ca muzeograf (1975‑1983), muzeograf principal (1983‑1989), director (1989‑1996), director, cercetător ştiinţific principal gr. I (1997‑2012) şi manager, cercetător ştiinţific principal gr. I (din ianuarie 2012 şi până în prezent) la Muzeul Brăilei „Carol I“, cu remarcabile realizări în plan profesional şi administrativ; de asemenea s‑a distins în planul învăţământului universitar şi postuniversitar, în calitate de conferenţiar doctor la Universităţile „Dunărea de Jos“ (Galaţi) şi „Constantin Brâncoveanu“ (Piteşti), între 1996‑2003 şi profesor universitar doctor, la aceleaşi instituţii universitare, în intervalul anilor 2003‑2007, la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ (Galaţi) fiind şi prodecan.
Domnia sa este expert în cercetări arheologice, atestat de Ministerul Culturii şi Cultelor (2004); a fost manager de proiect pentru mai multe programe culturale şi proiecte culturale prin care a pus în evidenţă trecutul istoriei brăilene şi personalităţile acestui spaţiu geografic.
Este redactor şef al revistelor „Istros“ şi „Analele Brăilei“, editate de Editura „Istros“ a Muzeului Brăilei (acreditate ERIH) şi membru în colegiul de redacţie al revistei „Studii şi Materiale de Istorie Medie“ şi al revistei „Arheologie Medievală“.
A participat la sesiuni ştiinţifice în ţară, precum şi în străinătate (Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, Italia, Spania, Turcia).
A deţinut calitatea de: membru al Adunării Naţionale Bisericeşti (1990‑ 2010), al Consiliului Eparhial şi al Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Dunării de Jos (1990‑2010), membru de onoare (din 2010); membru (din 2000) şi preşedinte (2005‑2009) al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor din România (sub egida Ministerului Culturii şi Cultelor); membru al Comisiei de Istorie a Oraşelor din România (sub egida Academiei Române, 1992; din 2013 ‑ vicepreşedinte); membru al Comisiei regionale nr. 2 pentru Monumente Istorice (1991‑2006); membru European Association of Archaeologist; membru al Clubului Istoricilor „Nicolae Iorga“ (din 2005); membru al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO (2008); membru asociat al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (2011); membru de onoare al Institutului de Arheologie al Academiei Române, Iaşi (2011); membru în Comisia de evaluare a tezelor de doctorat din cadrul CNATDCU (2012); membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (2015).
A activat în calitate de conducător de doctorat, în domeniul istoria Evului Mediu românesc la Universitatea Dunărea de Jos (2011‑2015).
Organizează permanent emisiuni de informare asupra istoriei locale, la „TVR Cultural“ şi la posturile de televiziune locale.
Domnul profesor Ionel Cândea este Cetăţean de onoare al municipiului Brăila (2002) şi are un bogat palmares de premii şi distincţii, între care amintim: Premiul „Dimitrie Onciul“ al Academiei Române (4 decembrie 1997)1; Ordinul „Meritul Cultural“ în grad de ofiţer, acordat de Preşedintele României (7 februarie 2004); Premiul „Aurel Sacerdoţeanu“ conferit de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (23 mai 2014); Premiul „Virgil Cândea“ conferit de Fundaţia Culturală „Magazin Istoric“ (16 aprilie 2015) ş. a.
Contribuţia sa ştiinţifică, pe lângă comunicările susţinute la diferite simpozioane naţionale şi internaţionale, este valorificată în mai multe categorii de lucrări de autor, publicate în răstimpul a aproape patru decenii. Astfel, a publicat 13 volume de autor, între care: Brăila. Origini şi evoluţie până la jumătatea secolului al XVI‑lea, Editura Istros, Brăila, 1995, 329 p; Mănăstirea Măxineni, Editura Istros şi Editura Episcopiei Dunării de Jos, Brăila,
1996, 300 p.; Comunitatea greacă de la Brăila. Din cele mai vechi timpuri până în secolul al XIX‑lea, Editura Istros, Brăila, 2004, 208 p.; Brăila 1711. Documente şi studii, Editura Istros, Brăila, 2011, 252 p.; Mănăstirea Măxineni, vol. I, ediţia a doua revăzută, Editura Istros, 2012, 321 p.; Mănăstirea Măxineni, Vol. II. Documente, Editura Istros, Brăila, 2014, 350 p.; Cetatea Brăilei. Istoric. Reconstituire. Valorificare, (bilingv română/engleză), Editura Istros, Brăila, 2015, 212 p.
A îngrijit apariţia a 26 de volume şi periodice, dintre care menţionăm: N. Iorga, Din trecutul istoric al oraşului Brăila, Brăila, 1999, 260 p.; Închinare lui Petre Ş. Năsturel, volum îngrijit în colaborare cu Paul Cernovodeanu, Gheorghe Lazăr, Brăila, 2003, 820 p.; Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani, în colaborare cu, Valeriu Sîrbu şi Marian Neagu, Brăila, 2004, XXXVII+800 p.; Gh. T. Ionescu, Contribuţii la istoria românilor, Brăila, 2004, XXX+775 p.; Radu Manolescu, Socotelile Braşovului – registrele vigesimale –, vol. I‑V, ediţie anastatică, în colaborare cu Radu Ştefănescu, Brăila, 2005‑2007; Omagiu. Ştefănescu, Ş. – Studia varia in honorem professoris Ştefan Ştefănescu, Octogenarii, în colaborare cu Cristian Luca, Bucureşti – Editura Academiei Române, Brăila – Editura Istros a Muzeului Brăilei, 2009, 906 p.; Studii de istorie vol. I‑IV, în colaborare cu Constantin Buşe, Editura Istros a Muzeului Brăilei ‑ Brăila, 2012‑2015, periodice precum: Analele Brăilei, Istros ş. a. De asemenea, a publicat, între anii 1978‑2015, 91 de studii şi articole de arheologie şi istorie medievală, în periodice şi volume colective şi a îngrijit pentru tipar câteva lucrări ale altor autori.
Între publicaţiile periodice de specialitate în care numele său este înscris cu studii valoroase, menţionăm: Muzeul Naţional, Bucureşti; Istros, Brăila; Analele Brăilei, Brăila; Danubius, Galaţi; Studii şi comunicări, Focşani; Valori bibliofile din patrimoniul naţional, Bucureşti; Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti; Studii şi materiale de istorie medie, Bucureşti; Arheologia medievală, Reşiţa; Il Mar Nero, Roma‑Paris, Nobiltà. Rivista di araldica, genealogia, ordini cavallereschi, Bologna; Angustia, Sf. Gheorghe; „Nicolae Iorga” 1871‑1940 – Studii şi documente, Bucureşti; Historia Urbana, Institutul de Cercetări Socio‑Umane Sibiu.
Cu rară perseverenţă şi implicare profesională a colaborat cu Eparhia Dunării de Jos la restaurarea monumentului bisericesc de referinţă pentru judeţul Brăila, biserica Mănăstirii Măxineni, ctitoria voievodului muntean Matei Basarab, care este un reper patrimonial naţional de înalt rang.
O contribuţie de înalt profesionalism a avut‑o dl prof. Ionel Cândea şi la realizarea expoziţiei permanente din cadrul Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, instituţie muzeală bisericească dintre cele mai reprezentative, organizată în spaţiile fostului Palat Episcopal din Galaţi, aflată în directa administrare a Arhiepiscopiei Dunării de Jos, inaugurată în prezenţa Preafericitului Patriarh Daniel, în noiembrie 2014.
În urmă cu şapte ani, ÎPS Arhiepiscop Casian îi creiona, din cuvinte, poate cel mai realist şi mai ilustrativ portret: „Omul şi cercetătorul creştin prof. dr. Ionel Cândea este un exeget redutabil şi un misionar neobosit al investigaţiei zonei sale, în lumea preocupată de conexiunile spirituale, culturale, istorice şi economice din Balcani şi din Răsăritul până în Apusul Europei… preocupat mereu de valorile trecutului nostru creştin…, cu capacitatea de a mobiliza oameni vrednici şi de a deschide şantiere temeinice pentru valorificarea operelor celor mai reprezentativi brăileni din acest spaţiu multietnic şi multicultural…, prin lucrarea sa de apostol al culturii, aşezat în categoria înţelepţilor de odinioară şi a ctitorilor de cultură şi de istorie; în concluzie: o «floare» rară în «buchetul» multicolor al cetăţii Brăila“ 2.
Comitetul de redacţie al revistei Călăuză ortodoxă, din care face parte şi distinsul nostru coleg şi colaborator, acum membru corespondent al Academiei Române, în numele preşedintelui acestui periodic, ÎPS Arhiepiscop Casian şi al nostru, al tuturor, îl felicită cordial pe domnul profesor dr. Ionel Cândea, dorindu‑i noi şi importante realizări şi împliniri în lucrarea sa de înaltă ţinută şi performanţă ştiinţifică şi‑i împărtăşim bucuria unui astfel de meritat titlu academic. La mulţi ani!
Pr. Eugen Drăgoi
-
Alţi doi istorici brăileni premiaţi de Academia Română sunt Victor Atanasiu, din Surdila‑Greci, distins în anul 1980 cu premiul „Nicolae Bălcescu“ şi Doru Bădără din Brăila, căruia i s‑a acordat premiul „Dimitrie Onciul“˝, în anul 2000.
-
† Casian, Episcopul Dunării de Jos, Bogăţie sufletească, bunătate omenească şi iubire dumnezeiască la o importantă etapă a vieţii domnului profesor Ionel Cândea, în vol. „Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Professoris Ionel Cândea“ (editori: Valeriu Sârbu, Cristian Luca), Muzeul Brăilei, Editura Iastros, Brăila, 2009, p. XI‑XII.