LA LINĂ FÂNTÂNĂ
Leroileo!
La lină fântână,
La colţ de grădină
Slujeşte, slujeşt’
Onea cel voinicu
Cu-o fată de mână,
Cu-o fată frumoas’,
Cu sprânceana trasă,
Cu geana sumeasă,
Chip de jupâneas’.
Fata ce-mi grăia-re:
– Vezi tu, Oneo, vezi,
Cele văi adânci?
Nu-s adânci de felu
Şi-s adânci de flori,
Tot flori de-ale mel’,
N-ai treabă cu ele,
Că eu am plătitu
De mi le-au sădit,
Căci eu bani am datu
De mi le-au udat,
Bani după pupat.
Oanea ce-mi grăia-ră:
– Vezi tu, fato, vezi
Ceiu munţi cărunţi?
Nu-s cărunţi de felu
Şi-s cărunţi de oi,
Tot oi de-ale mel’,
N-ai treabă cu iale,
Căci eu am plătit
De mi le-au păzit,
Căci eu bani am datu
De le-au adăpatu,
Bani după pupat.
Mai rar printre oi
Mai sunt şi dulăi,
Tot ciobani de-ai mei
’M beţe rezemaţi,
Sub glugi aciuaţi,
Cu căciuli miţoas’,
Cu cojoace-ntoarse,
Cu cămăşi joioase.
Onea chiuia,
Oile se-ntuma-ră,
Peste flori dădea-ră,
Fruntea le-o frunţea-ră
Coada le-o codea-ră,
Ce-o mai rămânea-ră
La chimir băga-r’,
Rar le mai scotea-ră,
Rar, la zile mari:
Ziua de Crăciun
Ş-a de Bobotează
Când preoţi botează,
Lumea creştineaz’,
Lumea şi nărodul
Şi satul cu totul
Şi pe noi de-a rând’.
(Culeasă la data de 28 februarie 1957,
localitatea Victoria-Călmăţui, judeţul Brăila)
ICI DIN VAD ÎN VAD
Ici din vad în vad,
Din vadu Brăilii,
Schela Dunării,
Ce-a născut, crescut,
De-un verde mălin,
Roşu rosmalin;
Sus îi frunza deasă,
Jos îi umbra groasă.
Jos la rădăcină,
La dalba tulpină,
Pat mare-ncheiat
Cu scânduri de brad,
Zestelniţi de fag.
’N pat ce-i aşternut?
Pilot învărgat
Ş-o pernă picată;
Peste-acestea toate,
Covor de mătase,
Împletit în şase.
’N pat cine-i culcat?
Doarme ici, domn bun,
Ici domn bun, bunu-i [cutare];
Mai la braţu’ lui,
Coase doamna lui,
Coase, chindiseşte,
Fir verde-mpleteşte,
Pe mare-mi priveşte,
Departe îmi zăreşte
De-o corăbioară
Neagră şi smolită,
Vinea vâjâind,
Valuri mari făcând,
Valuri, vălurele,
Mai în jos de schele.
„Umblaţi binişor
Să nu sculaţi domnu’,
C-asar’ a sosit
De la Bucureşti
Cu cărţi vămăşeşti,
Şi de l-om scula-ră,
Vamă v-o lua-ră,
Vamă peste seamă.
Şi vă vămui-ră,
Fir şi ibrişin,
Tot postav de-ăl bun,
Ghioluri de bumbac,
Cămaşă să-i fac,
Rar să-l primenesc,
Rar, la zile mari,
Ziua de Crăciun
Ş-a de Bobotează,
Lumea-ncreştinează,
Lumea şi norodu
Şi satu cu totu
Şi pe noi de-a rându.
Să fim sănătoşi!
(Culeasă la data de 28 februarie 1957,
localitatea Victoria, judeţul Brăila).
La dalbele Mănăstiri
(Colind de preot)
La dalbele mănăstiri
Lerui Doamne, ler
Sunt nouă preoţi bătrâni
Din toţi unul mai bătrân
Lerului Doamne, ler
Şi acesta-i preot (se dă numele)
Părinte sfinţia ta
Lerului Doamne, ler
Ieşi afară, sui pe scară
Sui pe scară bate-n toacă
Lerului Doamne, ler
La toacă de nouă ori
Şi-n clopot de două ori
Lerului Doamne ler
Ca s-audă lumea toată
Lumea toată jumătate
Lerului Doamne, ler
Să se-nchine, să se roage
Să le ierte din păcate
Lerului Doamne, ler
Din păcate jumătate
Din greşeli a treia parte
Lerului Doamne, ler
Din greşeli a treia parte.
(De la Marian Grigoraş,
55 ani şi Mihai Rusin, 42 ani, comuna Schela, judeţul Galaţi, 1985)
* Selecţiuni de colinde din volumele Colindatul tradiţional românesc. Sens şi simbol, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2007 şi Grigore Băcanu, Urare din străbuni, Galaţi, 2006